Page 4 - Activitatea_1902_05_19
P. 4

Pag.  4                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  19

                 In  acelaşi  timp  trebue  să  avem  în                                         ţionale.  —  Adunarea  dela  Pesta.  —  Adu­  ţiunei  române.  —  Petiţiune  în  favorul  celor
            vedere,  că  pe  măsură  ce  mărim  cătăţi-         BIBLIOGRAFIE:                    narea  dela  Lugoj.  —   Dieta  dela  Cluj.  —  arestaţi.  —  Al  doilea  ursoriu,  adresat  Mo-
                                                                                                 Deputăţia  română  la  Monarchul.  —  Trei  narchului.  —   Răspunsul  lui  Bach  si  replica
            mea  de  nutreţ  verde,  să  micşorăm  por­
                                                                                                 proclamaţiuni. —  Deschiderea dietei ungare. —  Românilor.  — Convenţia  româno-maghiară. —
            ţia  de  apă  pe  care  obicinuiam,  a  o  da
                                                                                                 Activitatea  comisiunei  regnicolare.  —  Chestia  Proiect  de  lege  în  chestia  naţionalităţilor.  —
            vitelor  când  se  nutreau numai  cu  nutreţ    A   apărut  »Cartea  de  Aur*,  sau  română  în  parlament.  —  Croaţia  şi  Un­  In  chestia  despărţirii  hierarchice.  —  Recla­
            uscat,  căci  nutreţul  verde  din  amestec  „Luptele  politice-naţionale  ale  Românilor  de  garia.  —  Trei  adunări  româneşti.  —  Mani­  marea  unei  Academii  de drept.  —  Petiţiunea
            cuprinde  o  bună cătăţime  de  apă  în  el.  sub  coroana  ungară",  voi.  I.  de  T.  V.  P ă-  feste  şi  decrete  împărăteşti.  —  Acţiunea  lui  Arădanilor.  —   Petiţiunea   Bănăţenilor.  —
            Pe  lângă  acestea  trebue  se  mai  aibă  în   c ăţ i an  —  o bogată  şi  preţioasă  coleoţinne  Kossuth.  —  Apel  la  popularitatea  lui  Şa-  Pentru  cei  morţi.  —  Petiţiunea  episcopului
                                                      de  acte  şi  documente  referitoare  la  luptele  guna.  —    Comitetul   român  de  pacifica-  Erdely.  —   Ultima  representaţiune  a  delega-
            vedere,  ca  nutreţul  verde  ce  se  coseşte
                                                      noastre  politice—naţionale  din  trecut.  ţiune.  —   Alte  manifeste  şi  proclamaţiuni.  —  ţiunei  române.  —  Memorandul  lui  Şaguna. —
            spre  a  se  amesteca  cu  cel  uscat,  să  nu
                                                            O  privire  aruncată  asupra  cuprinsului   Abzicerea  împăratului   Ferdinand.   —    In  Repriviri.  —  III.  Sub  absolutism.  —   Zece
            fie  lăsat  să  se  veştejască  prea  mult,  nici
                                                      acestui  prim  volum  din  cartea  d-lui  T.  V.   contra  guvernului  din  Cluj.  —  Adunarea  ani  grei  [1850 — 1859].
            să  nu  fie  prea  grămădit,  ca  să  nu  se                                         naţională  dela  Sibiiu.  —   Românii  la  Mo­
                                                      Păcăţian  e  de  ajuns  pentru  a  ne  convinge                                            Cartea  se  poate  procura  dela  autorul
            incinte,  căci  când  este  prea  veştejit  sau   despre  netăgăduita  valoare  ce  o  are  cartea,   narchul.   —   Constituţia   din   4   Martie  în  Sibiiu  [Strada  Măcelarilor  34]  şi  costă
                                                                                                 (1849).  —  Alte  petiţiuni  —  Proclamaţia  lui
            încintat,  are  un  mare  neajuns,  deoare ce  şi  despre  indispensabila  necesitate  de  a  face                             exemplarul  [50  de  coaie  tipărite]  broşat  10
            se  vălătuceşte  în  stomacul  calului  şi  nu   acest  op  parte  din  biblioteca fie-cârui  Român   Csânyi.  —   Detronarea  dinastiei.  —  Misiunea   coroane,  legat  în  pânză  11  coroane  60  bani,
            se  mai  poate  mistui  cu  uşurinţă.     inteligent.                                lui  Dragoş.  —   Scrisoarea  lui  Butean.  —   plus  porto.
                                                                                                 Petiţiunea  naţiunilor  unite.  —  Ursoriul  na-
                 Pentru  animalele,  pe  cari  le  ducem   Cuprinsul  volum.  I.  e  următorul:
            la  păşune  în  cirezi  sau  herghelii,  este   Pref aţ ă.   —  I.  înainte  de  redeştep­
           bine  să  ne  ferim  dea-le  duce  de-odată   tare.  —   Introducere.  —   Biserica  română
                                                      sub   principii   calvini.  —  Diploma   leo-
           acolo  unde  păşunea  este  mai  bună,  ci
                                                      poldină.  —   „Unirea".  —   Ioan  Inocenţiu
           să  începem  totdeauna  prin  a  păşuna
                                                      Klein.  —  împăratul  losif  (I.  şi  Românii  —
           mai  întâiu  prin  locurile  de  păşune  mai   Plânsoarea  clerului  şi  poporului  iliric,  —
           sărace,  mai  slabe,  unde  iarba  este  mai  „Suplex  libellus  Valachorum".  —  Petiţiunea   societate  de  asigurare  co n ce sio n a tă   în  V iena
            mică  şi  mai  rară  şi  numai  după  aceea  Românilor  din  diecesa  Aradului,  —  Rugă­
                                                      mintea  episcopilor  Moga  şi  Lemenyi.  —   In
           să  trecem  la  păşunile  cele  mai  bogate.                                                   Asigură  în  condiiiunile  cele  mai  avantagioase:
                                                      chestia  episcopiei  neunite  a  Ardealului.  —
                 Pentru  vitele,  pe  cari  le  priponim                                               a)  Contra  daunelor  de  foc,  edificii  de  locuit  şi  de  economie,  maga­
                                                      întărirea  Maghiarismului.  —  II.  Anii  redeş­
           la  ţăruş,  ear’  trebue  să  avem  în  vedere,   teptării  [1848—49]  —  Revoluţia  fiancesă.—   zine  de  mărfuri,  mobile,  îmbrăcăminte,  rufe,  cară  şi  vite  de  tot  soiul,  pro­
                                                                                                  ducte  de  câmp  şi  de  recoltă.
           ca  să  le  priponim  cât se  poate  de  scurt  Mişcarea  popoarelor  în  Austria.  —  Eveni­
           şi  earăşi  în  locuri  cu  iarbă  mai  mică  mentele   dela   Viena.   —    Maghiarii   )a    Asigurare  favorabilă  în  pauşal  şi  în condiţii avantagioase,
           şi  mai  rară.                             Viena.  —   Cererile  naţiunii  maghiare.  —   mai  departe:  biserici,  şcoli,  edificii  parochiale  şi  edificii  domeniale,  stabilimente
                                                      Pretensiunile  Cehilor.  —   Pretensiunile  na-   de  fabrici,  mori  etc.
                In  fine  mai  trebue  să  ţinem  seamă
                                                      ţiunei  croate.  —   Concilianţa  Saşilor.  —   Mi­
           şi  de  aceea,  că  la  scoaterea  vitelor  la   nisterul  unguresc.  —  Kossuth  şi  Croaţii.  —   b)  Pe  vieaţa  omului  în  combinaţiuni  deosebit  de  favorabile,  capitalele
                                                                                                  asigurate  se  pot  tolosi  atât  pentru  asigurarea  viitoriului  familiei  (cas  de  moarte)
           păşune  sau  pripon,  să  nu  alegem  un  Activitatea  dietei  maghiare. —  Mişcarea  Slo­
           timp  umed,  când  iarba  este  prea  plină  vacilor.  —  Congresul  Sârbilor.  —  Maghiarii   cât  şi  în  caşul  ajungerii  unei  etăţi  fixate  a  asiguratului  şi  anumit  după  patru
           cu  apă,  ci  un  timp  mai  uscat,  când  iarba   din  Ardeal.  —  Opiniunea publică română.  —   prospecte  deosebite.
                                                      M'şcarea  Românilor.  —  Simeon Bârnuţiu.  —       Informaţiuni  se  dau  şi  oferte  să  primesc  la  ,/Dacia“  institut  de  credit
           conţine  mai  puţină  apă.
                                                      Adunarea  dela  Dumineca  Tomii.  —   Pre­  şi  economii,  societate  pe  acţii  în  Orăştie  ca  Agentură  principală.
            („Albina".)        1. Niculescu-Severin.  gătiri  pentru  adunarea  cea  mare.  —  Con-
                                                      ferenţa   prealabilă.  —   Vorbirea  lui  Băr-
                                                     nuţiu.  —  3/15  Maiu.  —  Actele  adunării  na­                                                                 cfj cfj cfj cf)











                                „ D A C I             A “                                                      na mst tiBoor., societate pe acţii




           institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.
                                                                                                                            4a  {k&şt&e                       P â i


                          Reşedinţa  societăţii:  Orăştie  (Szăszvâros,  Broosj.
                                                                                                      Opuri  -  -  -
                     Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                            Bilete  de  log.         ^E^xistă  deja  de  14  ani  şi  este  pre­
                                                                                                      lîrOŞUri  -----r
                      (Strada  Berăriei  nr.  12  lângă  posta  regească).                            Circulare — —       văzută  cu  to t   f el ul  d e  m a t e r i a l
                                                                                                                         n e c e s a r ,   ea  ori-care  altă  tipografie.
                                                                                                      Bil.  de  visită
                             Capital  social  100.000  cor.                                           Invitări -
                                                                                                      Bilanţuri
                                                                                                                         institutul  ^fi'pogvafîie
                                                                                                      Acţii — —  -
                                     Operaţiunile  societăţii  sunt:
                                                                                                      Cap.  de epist.
                                                                                                      Placate - =
                                                                                                      Ord.  de  dans
             A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
                                                                                                      Adrese  --—  __
          care.  ■                                   siguranţă  hipotecară.                           Compturi:—
          a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                           pe    lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c o ­
                                                                                                      Note:
             cor.  5Va%-                             aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                         m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  m o d e ­
          b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ    ţiile  legale  existente,  procurându-şi         Preţ  Curent.      rate,   se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
                                                                                                      Anunţuri
             de  un  an  cu  6% -                    concesiunea  forului  competent.                                    a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
          c)  depuneri  făcute  de  biserici,  şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­          Registre:.—        f ără  erori.
             corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop  blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le  poate   Imprimate =
          de  binefacere  cu  6% .                   lombarda.     #                                  Couverte - —            Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
               Contribuţia,  erarială  pentru  su­      G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.            Bilete de  cun.    nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
          mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumperă  şi  vinde  ori-ce  lu­           F.tc.  etc.  etc.  aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
               Regulamentul  special  pentru  de­    cruri  mobile.                                                      a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
          puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                           l uc r ar e .
          puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate                                  Ca  unica  t i p o g r a f i e   românească în
               Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.
          pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente?                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
          vează  fără  întârziere.                      L)  Arendează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
            B)  Acoardă  credite  personale  pe      lităţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
          lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.                                                                                            §
            C)  Acoardă  împrumuturi  pe  efecte.                    Direcţiunea.








                                                                             „MINERVA"  institut  tipografiic  în  Orăştie.
   1   2   3   4