Page 3 - Activitatea_1902_05_20

Nrul 20 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

Da, poeţi cari scriau cu entusiasm fa­ într’un marş răsboinic să vorbeşti de în Ungaria nici când la nici o sărbare, afară Economie
natic, înflăcărând poporul cu fapte de flori albe, e una, şi alta să vorbeşti ca de cele militare.
Bucuria patrioţilor a fost de scurtă durată.
ale trecutului şi cântând revindecările Murăşanu «de fulgere să piară, de trăs­
• Budap. Tud.» drept desminţire a celor
neamului. Vorosmarty, cel mai patriot poet net şi pucioasă!* Aici miroase a praf Producţiunea şi comerciul cu oue
scrise în chestiunea aceasta de presa ma­
al Ungurilor, îşi scrisese nespus de şo- de puşcă! ghiară — dă un comunicat oficios şi între
vinista poesie »Szozat«, care începe cu Dintre aceste cinci poesii cari au altele scrie următoarele: Ouăle ca substanţă alimentară prin
maxima »Tot omul născut pe lume să năsuit să ajungă la gloria unei marseilleze, • Din împrejurarea, că la a doua serată principiile nutritive pe cari le conţin
fie om şi Ungur* * ; Petofi, gloria literară numai una mai trăeşte astăzi, se mai a jocului cavaleresc musica militară n’a cân­ joacă un rol însemnat în economia do­
tat imnul poporal, cu ocasiunea sosirii Maies­ mestică. In toate timpurile şi în tot
a Maghiarilor, scrisese cântecul seu, cân­ recitează şi se mai cântă şi e în deobşte
tăţii Sale, foile oposiţionale trag conclusiunea, locul oul în nutrirea omului a ţinut şi
tat şi astăzi tot cu aceeaşi furie naţio­ cunoscută. Şi nu e a celui mai bun
că cercurile normative nu mai ţin samă de
nală ca şi la 1848, «Sus, Maghiare«, şi poet, e a celui mai slab dintre ei, dar ţine un loc important, pentru-că este
cântarea imnului poporal în Ungaria.
alţii mulţi cântau pe toate coardele. devenit mare tocmai prin faptul că a • Drept lămurire declarăm, că în partea, timpul alimentului complect, din care
Poeţii Croaţilor cântau şi ei. Numai Ro­ scris această poesie. Fără îndoială, Mu­ aceasta nu s’a făcut nici o schimbare în re­ se formează ţesăturile de care organele
mânii n’aveau poeţi, ca să-’i înveţe şi răşanu ca Ardelean ştia mai bine ce gulamentele existente şi, că nimeni n’are in­ omului au absolută necesitate.
tenţii de a face o astfel de schimbare. Un comerciu foarte mare se face
să-’i înflăcăreze. are şi ce trebue să spue Ardelenilor;
• Faptul e, că Maiestatea Sa a împărtăşit cu acest articol pe pieţele de consuma-
George B a r i ţ i u a simţit această a priceput însă se spue totodată pă­
verbal organelor curţii şi a dispus, ca de data ţiune din Europa.
nevoe şi, cum în Ardeal n’avea cui să surile întregului neam. Melodia a con­
aceasta musica să nu-’l primească cu imnul
se adresele, a scris lui Eliade Rădulescu tribuit şi ea la perpetuarea poesiei. poporal, nici sâ nu-’l cânte când se va depărta Parisul consumă anual mai bine
de 26.914.956 kilograme de ouă, ceea-ce
să facă ceva, vre-un cântec eroic sau Dar n’avem să căutăm noi aici fiindcă s’ar putea întâmpla să vină mai târziu
face 538.299.120 de ouă calculat câte
răsboinic, care să fie marsellieza Româ­ care au fost căuşele de a rămas aceas­ şi să plece mai curând dela sărbare. Aceasta
şi nimic altceva n’a fost causa pentru care 20 de kilogram. Locuitorul Parisului
nilor, în urmă a făcut apel la poeţii din tă poesie, ear celelalte au fost uitate,
imnul nu s’a cântat». consumă în mijlociu câte 212 ouă pe an.
Principate. Nu vreau să zic, că acest apel căci aceasta se poat eface numai într’un
Foile maghiare sunt tare opărite după Londra cu cei 5.000.000 şi mai
ar fi fost îndemnai de a scrie pentru cei studiu literar. Eu am voit să fac
acest comunicat. bine de locuitori consumă anual cilra
patru poeţi, îndemnul există în însăşi numai cunoscut cetitorilor un episod
— P oliţist hoţ. Câte-odată chiar cei che­ enormă de 1,200.000.000 ouă impor­
firea lor de scriitori şi publicişti şi în din istoria noastră culturală, un «con­
maţi să păzească ordinea şi siguranţa averii, tate în majoritate din Finlanda. Egipt,
inima lor românească. curs literar* din vremea părinţilor
atentează la liniştea şi siguranţa locuitorilor. Turcia, Austro-Ungaria, etc. kilogramul
Eliade neavând nimica gata, a tri­ noştri. In timpul din urmă s’au întâmplat în oraşul de ouă (20) se vinde în mijlociu cu 1.45
mis lui Bariţiu poesia lui Cârlova, cu­ (,,Familia.") 6r. Cofbuc. Caşovia din Ungaria-nordică mai multe spar­ lei pe piaţa Parisului. Pe piaţa Londrei
noscută sub numele de «Marşul lui geri împreunate cu furt, fără să se poată da
de urma făptuitorului. Acum în fine s’a des­ kilogr. de ouă atinge cifra de 1 leu şi
Cârlova«, scrisă pe la 1836, pârându-’i NOUTATI coperit, că hoţul a fost însuşi poliţistul George 60 bani. In lunile de iarnă oul, cu top­
nu numai cea mai potrivită, dar’ într’a-
Balogh, care fiind trimis să supraveghieze tanul pe piaţa Parisului, atinge cifra de
devăr singura pe acele vremi, poesie cu noaptea siguranţa publică, spărgea şi jefuia 16 bani bucata.
caracter eroic şi tirteic. Ea începe cu — Convocare. Meseriaşii români însuşi prăvăliile şi afară de aceea fura, ce nu­
Cu toate acestea producţiunea şi
«Fraţii mei, feciori resboinici, ascultare din Orăştie sunt prin aceasta învitaţi mai putea, dela superiorii şi colegii sei de comerciul de ouă în ţară la noi sunt
mamei daţi; eată vremea, mic şi mare a participa la adunarea generală extra­ serviciu. Această meserie a practisat’o de cu totul neglijate, ear’ agricultura din
armele să ’mbrăţişaţi«. Bariţiu a publi- ordinară ce se va ţinea Duminecii în mulţi ani, fără să i-se dee de urmă. In fine
i-s’a înfundat. acest important produs nu trage aproa­
cat’o în Nr. 1 al foii sale din 1848 i Iunie n. a. c. la 2 ore p. m. în lo­
pe absolulut nici un folos bănesc.
(la 5 Ianuarie). Eliade i-a trimis în urmă, calul «Secţiei ind.«, casele »Ardelenei«. — h u i llalm atscheff i-s’a oferit gra- Clima ţării româneşti pe de altă
mai în vară, nn câtec de cinci strofe ţiarea. »Localanzeigcr« află din Petersburg,
că s’a oferit lui Balmatscheff, ucigaşul lui Si- parte convine în mod admirabil la
scurte, semnat »Un Român« şi publicat — N ’a avat fericire de durata piagin, graţiarea, dacă dînsul ar fi voit să
creşterea păsărilor.
la 14 Iunie, întitulat «Hora Ardealului«, bucuriei. La defilarea dela 10 Maiu, a luat spună numele complicilor sei. Balmatscheff Pe când Austro-Ungaria şi mai
care a fost cântat multă vreme în Ar­ parte şi un preot — cu numele Cos ma — a refusat. Totuşi Ţarul Nicolae voia să-’l gra-
cu multe decorăţii pe piept. Acel preot' a ţiezet schimbându-’i pedeapsa cu închisoare pe cu seamă Turcia exportează ouă în
deal pe melodia unei doine, dar’ n’a vieaţă. La aceasta s’a opus noul ministru de
murit a doua zi după defilare. Dăm după Englitera, sunt aproape convins, că
fost nici eroic, nici răsboinic şi afară de interne Plehve, zicând, că trebue să se dee
• Universul» amănuntele următoare: un exemplu. Se spune, că la arestarea lu- ouălor româneşti nu li-s’a făcut nici
versurile »a sosit ziua dreptăţii, ziua
Cosma Iorgu, în 1877, era un tinăr în Balmatscheff, ucigaşul lui Sipiagin, să găsise onoarea — din vina noastră, — să fie
sfânt’a libertăţii« n’are nimic din ce în buzunarul lui o notă cu patru nume de
vârstă de 24 ani. In vremea aceea ostile ro­ gustate în Plum-puddingurile englezeşti
înalţi funcţionari ruşi, cari erau designaţi a
trebue să aibă un cântec naţional în mâneşti treceau Dunărea pe câmpiile Bulga­
fi ucişi. (prăjituri făcute cu ouă).
vremuri de furtună. Interesant e acest riei, ca să răscumpere cu preţul sângelui in­
In anii din urmă agricultura noastră
cântec numai întru atâta, că el a ins­ dependenţa ţerii. Printre cei dintâiu, cari in­ — P ertractările de paee între Buri şi a suferit straşnic, fie din causa intem­
pirat, unsprezece ani mai târziu pe Ale­ trară în foc, a fost sergentul Cosma Iorgu, Englezi. De o lună şi jumătate generalii
din regimentul 10 dorobanţi. Cosma s’a bătut Buri pertractează cu comandantul suprem al periilor, fie din causa supra-producţiunei
xandri să scrie «Hora Unirii« şi strofa
cu Turcii şi a desfăşurat un eroism neîntrecut, trupelor engleze asupra modalităţilor, sub cari grânelor, care a micşorat preţurile lor.
întâiu (»Haid să dăm mână cu mână«,
care a pus în admirare pe şefii sei şi pe în­ să se închee pacea între aceste două popoare. Mijloacele de îndreptare cari s’au
etc.) e luată de-a gata fără nici o schim­ suşi Regele. Pe câmpul de luptă, pieptul lui Până acum însă nu s’a ajuns la nici un re- produs până în present sunt vagi şi
bare din Hora Ardealului a lui Eliade. Cosma Iorgu a fost umplut de decorăţii. După sultat, căci Burii pesistă în pretensiunea lor foarte problematice. Şi cu toate acestea
terminarea răsboiului şi după ce-’şi văzu visul fundamentală de a se asigura independenţa
Marşul lui Cârlova a făcut lucruri există un mijloc de îndreptare şi de
cu ochii, Cosma se retrase din armată cu republicelor Transvaal şi Oranje. In zilele
mari în Ardeal. Era Credeul Români­
corpul ciuruit de gloanţe. Şi viteazul soldat, trecute din nou s’au adunat capii ^Burilor în ameliorare, mai cu seamă pentru micul
lor. Dar nu spunea, totuşi pe deplin,
părăsind casarma, se făcu călugăr Ia mănăs­ oraşul V e r e e n i i n g, ca să se sfătuească agricultor, însă la care dînsul nu se
ceea-ce le trebuia Românilor. Se înţe­ tirea Ciolanu, din jud. Buzău.
asupra cordiţiunilor de pace. E curios, că ca opreşte, pentru-că nu-’i dă mijlocul ca
lege, trebuiau să vină şi alţi poeţi să şi Pentru ziua de 10 Maiu, aniversarea de mera engleză a votat în timpul din urmă cu să se îmbogăţească dintr’odată şi
încerce lira şi norocul. Cel dintâiu a 25 ani dela independenţa României, venise ca repeziciune spesele pentru continuarea răs­
pentru-că mijlocul pe care-’l propui
fost Alexandri. In nr. dela 24 Maiu al să defileze şi acest veteran. El a trecut mân­ boiului sud-african, ca să documenteze Bu­ reclamă muncă, perseverenţă, price­
dru, maiestos, prin faţa Marelui Căpitan, care rilor, că Englezii, la cas, că Burii nu primesc
Foii el publică poesia «Cătră Români«, pere etc.
odinioară îl conduse la Plevna şi Vidin. Dar’ codiţiunile, sunt pregătiţi la continuarea ener­
care de altfel se publicase mai întâiu
în ziua de 10 Maiu fusese ploaie torenţială gică a răsboiului. Mijlocul este cel următor:
ciuntită de censură într’o gazetă din
şi veteranul, în vîrstă de 50 ani, stătu de di­ Agricultorul pe lângă nevariabilele
Moldova. Cu mult mai puternică decât mineaţa şi până la 2 după amiazi în mijlocul — F u rt cu spargere în Lugoş. In
produse ale pământului: grâu, porumb,
a lui Cârlova, ea totuşi nu era potri­ ploii, care îl udase până la p ele. Seara, ne­ noaptea de 16 spre 17 Maiu n., făptuitori etc. să se ocupe şi de produsele accesorii
vită să devie o marseilleză, fie a Ar­ având unde să se culce, fu primit la >Asilul până acum necunoscuţi au comis în locuinţa
săracilor», ear’ dimineaţa, la ceasurile 4, în­ privatierului Francisc Krischek din Lugoş un ale agriculturei, creşterea păsărilor de
delenilor, fie a întregului neam român,
cetă din vienţă. Viteazul soldat de odinioară furt cu spargere. Făptuitorii au spart un scrin, curte, a stupăritului, etc., a culturei
pentru-că era prea parţială în cereri
probabil va fi înmormântat pe cheltuiala ţerii. din care au luat un libel de depuneri în sumă pomilor şi fructe, etc., cari sunt nişte
şi revindecări şi prea teoretică, fără să de 2440 cor., apoi 37 napoleondori, 5 mo­ isvoare nesecate de bogăţie, cari i-ar
expue nimic practic şi să pue degetul nede de câte 5 cor. şi 5 de câte 1 coroană.
— iţGott erhalte(< interzis. In săptă­ mări sigur resursele şi i-ar îmbunătăţi
pe rană. mâna trecută au fost mari sărbăai în Buda­ Bănuiala cade asupra unei calfe de măsar, traiul.
care a dispărut din Lugoj.
După Alexandri a încercat Andrei pesta, Ia cari au participat şi Maiestatea Sa, Pentru a arăta importanţa acestor
In urma curentării, făptuitorul a fost
Murăşanu, care şi-a publicat al său mai mulţi archiduci şi archiducese şi membri resurse să luăm un exemplu:
ai Casei Domnifoate. prins şi deţinut de poliţia de aici — Orăştie
»Răsunet« — poesia de astăzi «Deş- — pe basa descrierii personale. Danemarca în faţa crizei agricole
Serbările în ziua primă au fost deschise
teaptă-te Române« — la 21 Iunie tot Poliţistul Adam Ki.ş din loc a fost acela, generală ce bântue pieţele internaţio­
cu imnul poporal »Goit erhalte», pe care, după
într’aceeaşi foaie. Bolintineanu şi-a pu­ căruia i-a venit suspect, un tinăr, care purta nale prin nevânzarea cu preţ a grâne­
cum scriu foile maghiare, — cu mult năcas —
ghete galbine, ca şi cel curentat.
blicat poesia sa «Cătră Români« la publicul l-a ascultat cu capetele descoperite. lor, şi-a transformat pământurile ara­
Respectivul s’a dat de Klein Imre. Banii
15 Noemvrie, însă dintre toate acestea In ziua a doua a sărbărilor — scrie bile în fânaţe abundante, cari hrănesc
a fost cea mai fără efect din causa • Magyarorszâg» cu multă bucurie — »Gott aflaţi Ia el însă au descoperit pe făptuitor. turme considerabile. Danemarca, o ţară
erhalte» nu s’a mai cântat, şi mai mult, afirmă, Numitul tinăr a petrecut mai multe
lirismului prea dulce şi gingaş — ca zile în comuna învecinată Turdaş şi a trac­ cu o suprafaţă de 3 ori mai mică ca
că nu s’a cântat la expresa dorinţă şi poruncă
pildă, zice într’un loc: «sub protecţia tat pe mai mulţi cu beutură, ba a făcut şi a noastră, a exportat în 1896 64 mi­
a Maiestăţii Sale.
străină patria a suferit, cum în mâna promisiuni de căsătorie fetei Maria L u p ş o r
Fireşte, că foile maghiare au iubilat de lioane kilg. de unt, representând o va­
unui barbar, sufere o albă floare«, bucurie, că »imnul urgisit» nu se va mai cânat din Turdaş. loare colosală de 165.175.000 lei. As-