Page 2 - Activitatea_1902_06_21
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  21
                                                        “-------f---------------------------
                    In  momentul  acesta  nu  avem  alta  intrevenirea  sa  la  Maiestatea  Sa  nu­ fu  sfinţit  preot  celibe,  şi  apoi  numit  o  perdere  şi  aceasta  o  dovedeşte  jalea
               de  spus,  decât  să  rugăm  pe  toţi  ai  mirea  lui  Michail  Pavel  de  episcop  al  notar  consistorial  la  Muncaciu  pe  sama  cea  mare,  de  care  este  cuprins  mic  şi
               noştri,  se  verse înaintea Scaunului Dum-   Oradei-mari.  Cuvintele  iubitului  metro­ Românilor  din  aceea  diecesă.  La  1856  mare, nu numai din această comună,  fără
               nezeesc  o  rugăciune  pentru  adurmitul   polit  au  produs  emoţiune  adâncă.  Prin  după  înfiinţarea  diecesei  de  Gherla  a  şi  comunele  din  jur,  cărora  atâtea  ser­
               nemuritor  archiereu  şi  pentru  mângâ­  ele  festivitatea  aranjată  întru  onoarea  fost   numit  notar  consistorial  acolo.  vicii le-a  prestat în  decursul  vieţuirii  sale.
               ierea  sfintei  noastre  biserici.        marelui  metropolit  Vancea  s’a  tăcut  de  După  patru  ani  trecu  ca  paroch  în
                                                                                                                                                  înmormântarea  s’a  sevîrşit  Sâmbătă,
                  A m i n t i r e a  L u i  cu  d r e p ţ i i !  odată  festivitate  de  doliu  şi  întru  po­ Slatina  şi  vicar  al  Maramureşului.  In
                                                                                                                                              la  31  Iunie  n.,  a  fost  o  manifestare  a
                                                         menirea  marelui  episcop  Pavel.          11  Sept.  1872  a  fost  numit  Episcop
                                                                                                                                              iubirii,  de  care  veteranul  preot  a  fost
                            Vestea  morţii.                                                         la  Gherla.  In  această  înaltă  posiţie  a
                                                                       Causa  morţii.                                                         părtaş.
                    La  orele  9  Duminecă  dimineaţa                             )                 lucrat  -mult  pentru  prosperarea  învăţă­
                                                              Causa  imediată  a  morţii  se  vede                                                 Funeraliile  a  fost  servite,  sub  con­
               în  1  Iunie,  a  sosit  la redacţiunea  noas­                                       mântului  poporal.  In  29  Ianuarie  1879
               tră  următoarea  depeşă:                  din  telegrama  publicată  mai  la  deal,   e  numit  Episcop  la  Oradea-mare,  unde   ducerea  protopresbiterului Vasile Domşa,
                    «Episcopul  P a v e 1  astă-dimineaţă   că  a  fost  apoplexie  de  inimă.  Era  cu­  a  desvoltat  o  activitate  dintre  cele mai   de  11  preoţi,  toţi  aderenţi  ai  defunctu­
               a  repausat  la  scălzile  din  Slatina,  lovit   noscut,  că  fericitul  episcop  de  un  şir   bogate.  Tot  ce  a  putut  aduna  cu  mare   lui,  la  cari  avea  trecere  şi  stimă.  Cita­
               de  apoplexie  de  inimă,  Bud,  vicar.   lung  de  ani  avea  ceva  defect  la  inimă,   cruţare  a  dăruit  spre  scopuri  religioase   tul  cu  care  şi-a  început  dl  D o m ş a
                    Tot  asemenea  depeşă  a  sosit  şi   la  care  în  anii  din  urmă  se  adause  şi   şi  culturale.  Vom  aminti  aici  câteva:   vorbirea:  «Şi  murind  Samoil,  s’a  adunat
               Excelenţei  Sale Preasfinţitului  Metropolit   dilatare  de  stomac. Cunoscută  fiind însă   a  împodobit  biserica catedrală  din Ora­  tot  israilul  şi  l-a  plâns«,  a  fost  bine
               Dr.  Victor  Mihâlyi,  dar  n’a  putut  fi   vieaţa  extraordinar  de  cumpătată  a   de  cu  lucruri  de  artă  de  toată  frum-   aplicat.
               îndată  inmanuată,  fiind  Exelenţa  Sa  la   repausatului,  legam  speranţe  întemeiate   seţa;  a  restaurat  biserica  parochială din   Predica  ascultată  cu  atenţiune  a
               biserică.                                 de  o  îndelungată  păstorire.            Beiuş;  a  îmbunătăţit  salariile  profesori­ fost  întru  toate  la  loc  şi  în  conglăsuire
                    Şi  cum  toată  lumea  era  la  sfânta    Ah!  cât  ar  fi  fost  de  bine,  dacă   lor  din  Beiuş  şi  a  pus  basă  la  fondul  cu  vieaţa  smerită  a  defunctului.
               liturgie  în  catedrală,  vestea  acolo  s’a   acele  speranţe  nu  ar  fi  fost înşelătoare.   lor  de  pensiune;  a  reclădit  în  mare   Multele  sale  dotaţiuni  făcute  spre
                                                         Câte  fapte  măreţe  mai  puteam  aştepta
               primit  tocmai  la  cetirea  Sfintei  Evan-                                          parte  gimnasiul  din  Beiuş  şi  l’a  pro-   scopuri  culturale,  prin  cari  mai  tot  ago­
                                                         dela  El,  care  acum  întru  a face  lucruri
               gelii.   In  urma  sdrobitoarei  ştiri,  ime­                                       văzut  cu  toate mijloacele de învăţământ.   nisitul  seu  l-a  lăsat  neamului  seu  român,
               diat  după  ectenia  cea  mare  de  după   măreţe,  era  aşa  de  măestru.          Pomposul  internat  de  băeţi,  şi  şcoala   dovedesc  simţămintele  sale  nobile-creş-
              Evangelie,  s’a  rostit  ectenia  morţilor      Durere!  a  trebuit  să-’l  perdem   civilă  de  fete  provăzută  şi  aceea  cu   tineşti,  de  cari  a  fost  condus,  câte  le
               cu  deslegarea  pentru repausatul Archie­  acum,  când  lipsă  mai  mare  era  de   internat,  vorbesc  de  bunătatea  sa,  ear   cunoaştem,  aflat-am  cu  cale  a  le  aduce
               reu,  când  apoi  toţi  cei  din  biserică  au   dînsul,  de  resoluţiunea,  de  francheţa,   fondul  subsidiar  destinat  pentru  sco­  la  cunoştinţa  obştei,  drept  imbold  de
               aflat  tristul  cas.                      de  nobleţă,  de  dragostea  şi  de  spiritul   puri  religioase  şi  culturale,  a  trecut  de   urmărit,  pentru-că  puţini  sunt  acei  băr­
                    Predicatorul  de  rînd, dl  Dr.  Vasile   de  jertfă  a  Dînsului.             mult  peste  suma  de  un  milion  floreni.  baţi  cu  stare  în  aceste  părţi,  cari  au
              Suciu,  vorbind  despre  iubirea, ce  trebue    Fie  ca  sfântul  Sion  să  poată  pur­                                         contribuit  cu  obolul  lor  la  scopuri  filan­
              s’o  purtăm  faţă  de  maica  noastră  co­  ta  şi  lovitura  aceasta!                                                          tropice.
                                                                                                       —  Pentru  alegerea  dela  A r a d .
              mună,  faţă  de  sf.  biserică,  a  întreţesut
                                                                  Ultimile  acte  publice.          Un  alegator  interesat  ne  întreabă,  că     Repausatul  protopresbiter  onorar
              prea  frumos  un  panegiric  improvisat  al
                                                              După  iubileul  său  episcopal, sărbat   oare  părintele  M angra  poate  fi  candi­  a  contribuit:
              repausatului  mare  Archiereu,  punându-1
                                                         în  toată  liniştea  la  Orade,  Exelenţa
              de  model  al  iubirei  de  biserică  şi  de                                         dat  serios  la  vlădicia  din  A rad  şi,  că   1.  In  anul  1879  la  fundaţiunea (sa
                                                         Sa  s’a  retras  la  Slatina,  pentru-ca  ne­
              neam  pentru  toate  generaţiunile  pre-                                             o  atare  alegere  poate f i  recomandată  de  cu  2000  cor.  pe  seama  bisericii  sale
                                                         turburat  de  nime  să  mulţumească  lui
              sente  şi  viitoare.                                                                 foru l  eclesiastic  competent,  atunci,  când   din  Beriiu,  pentru  îmbunătăţirea  salarii>
                                                         D-zeu  pentru  darul,  de  care  l’a  făcut
                   Emoţiune  a  cuprins  pe  toţi  ascul­                                          ştiut  este:  oă  Ia  urma  oeroetărilor   lor  preoţeşti  şi  învăţătoreşti.
                                                         vrednic.  Acolo  i-a  sosit  vestea  despre
              tătorii;  puţini  ochi  vor  fi rămas  neudaţi                                                                                       2.  Fundaţiunea  de  2000  cor.  pen­
                                                         graţia  şi  atenţiunea  Măiestăţii  Sale,  disciplinare,  a  fost  şi  pedepsit?
              la  auzul  întâmplării  jelnice  şi  atât  de                                                                                   tru  elevii  din  Beriiu,  cari  vor  îmbrăţişa
                                                         care  i a  conferit  ordul  »CorOana  de       Acestei  curiosităţi  nu  voim  să  an­
              neaşteptată.                                                                                                                    ori-ce  fel  de  meserii
                                                         fer«,  cl.  I.  Ascultând  apoi  de  rugăciu­  ticipăm,  nici chiar părerea noastră, lăsând
                    Comemorarea  metropolitului          nile  repeţite  ale corpului profesoral  dela   la  apreţiarea  sinodului  şi  forurilor  în­  3.  Fundaţiunea  de  4000 cor.  făcută
                              V a n e  ea.               institutele  culturale  din  Beiuş,  îşi  săr-                                       la  anul  1897  pentru  zidirea  bisericei
                                                                                                   dreptăţite  în  afacere.
                   După  sf,  liturgie  elevii seminarului  bează  acolo  liturgia  de  aur,  încunjurat                                      din  Beriiu.
              tinerimei  au  ţinut  o  şedinţă  festivă  de  de  tot  entusiasmul  şi  dragostea  fiilor                                           4.  Fundaţiunea  de  2000  cor.  pen­
              comemorare  a  fericitului  fundator  al  săi  sufleteşti.  Nu  mult  după  aceea  se         „URANIA“                          tru  augmentarea  fondului  protopresbite-
              seminarului  junimei.                      duce  la  Pesta  spre  a  mulţumi  Maies­                                            ral  al  Orâştiei  cu  menire  culturală.
                   La  şedinţă  au  fost  de  faţă  metro-  tăţii  Sale  pentru  decoraţia  ce  i-a  dat.   să  cheamă  un  teatru  ştientific  a  «socie­
              politul,  membrii  capitolului, lume  multă.  Şi  se  reîntoarce  apoi  earăşi  la  Slatina,   tăţii  sfiţieră«  pentru  înaintarea  culturii   5.  Fundaţiunea  de  2000  cor.  pe
              Dar  pe  feţele  tuturor  se  vedea  întipă­ unde  îl  ajunge  pe  neaşteptate  ceasul   populare,  instituită  de  amicii  şi  propa­  seama  bisericei  gr.-or.  din  Orăştie,  la
              rită  jale  adâncă  pentru  perderea  su­ fatal.                                     gatorii  semenilor  şi  conaţionalilor  lor.  care  a  fost  aplicat  ca  administrator
                                                                     Date  biografice.                  Acest  fel  de  teatru  a  fost  bine   substituit  în  restimp  de  cinci  ani.
              ferită.
                   La  finea  şedinţei •  Excelenţa  Sa       Fericitul  Episcop  s’a  născut  în   primit  pretutindenea,  cu  instructivele      6.   La  moartea  sa  prevăzută,  a
              metropolitul  cu  ochii  udaţi  de  lacrimi,  Recea  la  6  Sept.  1827.  A  studiat  în   sale  producţiuni,  cari  revarsă  cunoştin­ predat  în  păstrare  la  mânile  preotului
              a  ţinut  o  alocuţiune,  în  care  între  me­ Baia-mare,  Sătmar  şi  Caşovia,  ear  teo­  ţele  ţinuturilor  îndepărtate   în  mod  Ioan  Trifon,  pentru  biserica  din  Beriiu,
              ritele  fericitului  metropolit  Vancea,  a  logia  în  V i e n a  la  S.  Barbara,  apoi  la   plastic  şi  practic.           un  libel  de  depunere  cu  1000  cor.  şi
              înşirat  meritul,  de  a  fi  exoperat  prin Ungvar  şi  Sătmar.  In  21  Martie  1852    Solicitaţi  de  presidiul  acestei  reu­ 7  acţii  dela  »Ardeleana«  în  valoare  de
                                                                                                   niuni,  cu  sediul  în  Zurich,  nu  putem  1050  cor.,  ear’  în  obligaţiuni  private
              mătate,  altele  de  loc.  Atunci  ne  consolam  cu  niei  economice  apare  tot  mai  clară  şi  zău,  decât  a  recomanda  publicului  român  o  valoare  de  peste  3000  cor.
              chimera,  că  parte  din  poesii  sunt  confuse;  nu  ştim  unde  ea  se va  opri. Văzându-le  toate  spriginirea  acestor  producţiuni  şi  in­  7.  Bisericei  din  Sărăca  în  bani  gata
              mai  cu  seamă  că  în  cele  din  urmă  poetul  aceste am  început  în modestele noastre  scrieri   structive  şi  menite  a  ajutora  cultura  po­  suma  de  1600  cor.
              înebunise.  Treceam  aşadar  repede  înainte  să  le  zugrăvim  toate  în  culori  cât  se  poate   porală.
              la  alte  poesii.  Vom  zice  earăşi  cam  cu  poe­ de  negre  şi  ori  cât  de  neagră  ar  fi  descrie­                            8.  Bisericei  din  Orăştioara-de-jos  o
                                                                                                        După  programul  ce  ne  stă  înainte,
              tul:  E  uşor  a  ceti  poesii,  când  nimic  n’ai  rea  noastră,  totuşi  ni  se  pare  că  ea  nu  re-                        depunere  de  100  cor.
              înţeles  din  ele.  E  uşor  a  ceti  pe  Eminescu,  presintă  icoana  fidelă  a  negrei  noastre  stări   producţiunile  să  vor  preda  Vineri  în
              când  nu  l'ai  înţeles.  Aceasta  de  altfel  s’a  economice.  Scurt  vorbind:  am devenit extrem  6,  Sâmbătă  în  7  şi  Duminecă  în  8  1.  c.,   Toate  aceste,  afară  de  cari  a  mai
              întâmplat  chiar  marilor  noştri  literaţi,  căci  de  pesimist  în  cele  economice.  în  sala  hotelului  »Transsylvania«  din  dăruit  în  sume  de  câte  200— 400  cor.
              până  acum  Eminescu  a  rămas  nedescifrat.    Atunci  mi-am adus aminte de pesimismul   loc,  cu  preţuri  moderate  şi  pe  lângă  lu­  bisericilor  din  Bucium,  Ludeşti,  Măgura-
                   Mai  târziu,  am  învăţat  a  cunoaşte  eco­ genialului  Eminescu  şi  a tinerilor  noştri  poeţi   minat  propriu  de  2400  lumini.  Jeledinţi  parte  ajutoare  în  bani  gata,
              nomia, societatea noastră  —  copila poetului —  mai  mult  sau  mai  puţin  talentaţi.  Gândind                               parte  prin  procurarea  de  clopote,  odăjdii
              şi  cu  mâhnire  trebue  să  o  spun:  m’am  con­ astfel,  ne-am  îmtrebat  singuri:  nu  cumva                   Redacţiâ.
                                                                                                                                             şi  cărţi  bisericeşti.
              vins  la  evidenţă  că  noi  suntem  întocmai  aşa  există  o  legătură  strînsă,  o  înrudire  între
                                                        pesimismul  literar  a  lui  Eminescu  şi  între                                           Prin  toate  aceste  fapte  nobile,  re­
              cum  ne  descrie  genialul  poet  la  sfirşitul  Sa­
              tirei  a  IlI-a  şi  a  IV-a.  M’am  apucat  apoi  de  pesimismul  economic  al  nostru?  Nu  cumva                            pausatul  a  dovedit,  că  a  fost  un  ade­
              scris.  Mult  ori  mai  puţin,  bun  sau  rău,  dar  poetul  în  mod  inconştient  presinte  furtuna
                                                                                                                                             vărat  preot  de model  între  contimporanii
              am  scris  ceva.  Cunoscând  binişor  din  prac­ ce  se  desiănţueşte  asuprp  ţârei,  furtună  pe
              tică  starea  noastră  agricolă,  precum  şi  a  care  noi  o  vedem  clar  şi  cu  ochii  minţei  nu   Samoil  Popoviciu,     sei,  tăcându-şi  datorinţa  şi  câştigându-şi
              unor  ţări  vecine,  am  trecut  la  studiul  eco­ numai  cu  ochiul  inimei,  cum  o  văd  poeţii?   preot  gr.-or. retras  în  pensie, protopr. on.   nu  numai  stima  şi  veneraţia  noastră,
              nomic  al  ţârei.  Şi  cu  cât  intram  mai  adânc  Intre  aceste  mi-a  căzut  în  mâni  »Studii  Cri­                        cât  mai  vîrtos  recunoştinţa  urmaşilor
                                                                                                   membru  fundator  al  »Asociaţiunii  pen­
              în  acest  studiu,  cu  atât  vedeam  că  alte  ţări,  tice»  de  Gherea,  voi.  III.  L’am  cetit.  Mi-a                      sei  şi  un  nume  neperitor,  vecinie  a-
              între  cari  bine înţeles şi  Bulgaria,  fac  enorme  plăcut.  Am  recetit şi  Doina  lui  Eminescu  şi....   tru  literatura  română  şi  cultura  popo­  mintit  cu  laude.
              progrese  economice  şi:                  un  fior  ’mi-a  trecut  prin  tot  corpul 1  Ameţit   rului  rom ân«,  cel  mai  însemnat  binefă­
                      Vai  de  biet  Român  săracul!    am  rămas.  Deşteptat  apoi  ca  dintr’un  vis  cător  al  bisericei,  şcoalelor  şi  meseriilor,   In  veci  amintirea  protopresbiterului
                      îndărăt  tot  dă  ca  racul.      plăcut  şi  dureros,  am  tresărit  şi  am  văzut  că   din  aceste  părţi,  a  repausat,  nu  mai   onorar  Samoil  Popovici!
                   Si  cu  cât  vederile  noastre  se  clarificau,  e  un  studiu  economic  întreg  Doina  lui  Emi­  este  între  cei  vii,  după-cum  ne  anunţă
              cu  atât  starea  noastră  economică  îmi  apare  nescu.                             necrologul  la  alt  loc.
              mai  neagră.  Din  ce  în  ce  mai  mult,  viitorul   (Va urma).  I.  S.  ORD EAN.
              economic  ni-se  întunecă.  Decadenţa  Româ-                                              Comuna  sa  natală,  Beriiu,  a  suferit
   1   2   3   4