Page 4 - Activitatea_1902_06_21
P. 4
Pag. 4 A C T I V I T A T E A Nrul 21
— Cutremure de păment. In faţa 1. Metropolia Românilor ortodocşi din din Ardeal. — Opiniunea publică română. —
F E L U R I M I grozavei nenorociri cauzate de cutremurul de Ungaria şi Transilvania, studiu istoric de Mişcarea Românilor. — Simeon Bărnuţiu. —
pământ de pe Antile nu e fără de interes Dr. Ilarion Puşcariu, şi Adunarea dela Dumineca Tomii. — Pre
lista catastrofelor mai mari, cari au fost o 2. Drepturile şi datorinţele învăţătorilor gătiri pentru adunarea cea mare. — Con-
— Un proces nu de toate zilele s’a ter urmare a cutremurilor de pământ. români traduse după Dr. Mihai Szabd, prin ferenţa prealabilă. — Vorbirea lui Băr
minat nu de mult în oraşul Bruxella (capi Anul 79 d. Ch. înmormântarea oraşelor profesorul Eugen Zaslo. Ambele aceste opuri nuţiu. — 3/15 Maiu. — Actele adunării na
tala Belgiei). Herculan şi Pompeii (Italia). se află în deposit în cancelaria oficiului pro ţionale. — Adunarea dela Pesta. — Adu
O văduvă în etate de 19 ani, care a 1667 Cutremurul de 3 luni din Şemacha în topresbiteral gr.-or. din Orăştie spre a se narea dela Lugoj. — Dieta dela Cluj. —
trăit cu soţul său abea numai un an şi ju Ca ucaz; 80.000 morţi. distribui preoţilor, învăţătorilor şi altor do Deputăţia română la Monarchul. — Trei
mătate, a înaintat proces la tribunalul din 1692 Port Royal pe Iamaica dărîmat 3000 ritori cu preţurile originale. proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. —
Bruxella în contra unui întreprinzător sub morţi. Activitatea comisiunei regnicolare. — Chestia
cuvânt, că el a fost causa morţii bărbatului 1693 54 oraşe şi 300 sate nimicite pe insula A apărut »C artea de A u r*, sau română în parlament. — Croaţia şi Un
ei şi a cerut ca nu numai să fie pedepsit, Sicilia; 100.000 morţi. „Luptele politice-naţionale ale Românilor de garia. — Trei adunări româneşti. — Mani
dar totodată să îi plătească şi o sumă oare 1703 Yeddo în Iaponia nimicit; 200.000 sub coroana ungară11, voi. I. de T. V. P ă- feste şi decrete împărăteşti. — Acţiunea lui
care, ca răsplată pentru soţul ei. morţi. c ă ţ i a n — o bogată şi preţioasă colecţiune Kossuth. — Apel la popularitatea lui Şa-
1731 In Pichind 100.000 morţi şi Callao [Ame-
S’au ţinut patru pertractări, dar tribu de acte şi documente referitoare la luptele guna. — Comitetul român de pacifica-
rica-de-sud] dărîmate; 18.000 oameni
nalul n’a aflat nici un motiv, ca să-’l poată noastre politice—naţionale din trecut. ţiune. — Alte manifeste şi proclamaţiuni. —
acoperiţi de ruine.
judeca pe întreprinzătorul. La pertractarea O privire aruncată asupra cuprinsului Abzicerea împăratului Ferdinand. — In
din urmă însă acusatul prin advocatul său 1746 Lima acestui prim volum din cartea d-lui T. V. contra guvernului din Cluj. — Adunarea
i-a oferit văduvei din propria lui voinţă 5000 1755 Cutremurul din Portugalia, care a ni Păcăţian e de ajuns pentru a ne convinge naţională dela Sibiiu. — Românii la Mo
de franci. Muerea însă n'a primit, fără a zis, micit în 8 minute Lisabona, 50.000 despre netăgăduita valoare ce o are cartea, narchul. — Constituţia din 4 Martie
că apelează la forul mai înalt. Chiar când morţi. şi despre indispensabila necesitate de a face (1849). — Alte petiţiuni — Proclamaţia lui
vorbea văduva mai înfocat, zicând, că cu 1797 întregul ţinut dela Santa Fă până la acest op pai te din biblioteca fie-cărui Român Csânyi. — Detronarea dinastiei. — Misiunea
5000 franci voesc a-i micşora durerea prici Panama sguduit de cutremure. 40.000 inteligent. lui Dragoş. — Scrisoarea, lui Butean. —
nuită din partea întreprinzătorului, acesta să morţi. Petiţiunea naţiunilor unite. — Ursoriul na-
întoarce câtră ea şi îi zice: 1812 Cutremur în Caracas [America], 12.000 Cuprinsul volum. I. e următorul: ţiunei române. — Petiţiune în favorul celor
morţi. arestaţi. — Al doilea ursoriu, adresat Mo-
— Doamnă 1 Bine ştiu, că ofertul meu Pr ef aţ ă. — I. înainte de redeştep
1842 Insula S. Domingo, 4000 morţi. narchului. — Răspunsul lui Bach si replica
făcut numai din bunăvoinţă, e foarte puţin tare. — Introducere. — Biserica română
1859 Quitto [America] dărîmat. 5000 morţi. sub principii calvini. — Diploma leo- Românilor. — Convenţia româno-maghiat'ă. —
ca să aline durerea, dar vezi bine D-Ta, că
1868 Mai multe oraşe în Peru nimicite. poldină. — „Unirea11. — Ioan Inocenţiu Proiect de lege în chestia naţionalităţilor. —
tribunalul n'a aflat pricină, ca să fiu judecat
20.000 morţi. In chestia despărţirii hierarchice. — Recla
şi şi eu declar cu toată sinceritatea, că nu Klein. — împăratul Iosif II. şi Românii —
1883 Cutremurul de pe insula lava [Asia] marea unei Academii de drept. — Petiţiunea
sunt vinovat, — dar dacă D-Tale nu-ţi con Plânsoarea clerului şi poporului iliric, —
35.000 morţi. „Suplex libellus Valachorum“. — Petiţiunea Arădanilor. — Petiţiunea Bănăţenilor. —
vine să primeşti 5000 franci, atunci îţi ofe-
1895 Cutremurul din Japonia, 21.000 Românilor din diecesa Aradului, — Rugă Pentru cei morţi. — Petiţiunea episcopului
resc altceva şi anume pe mine însumi. Te
morţi. Erdăly. — Ultima representaţiune a delega-
întreb dar : voeşti să mă primeşti pe mine mintea episcopilor Moga şi Lemănyi. — In
1902 [Faur] Cutremurul din Şemacha [Cau- ţiunei române. — Memorandul lui Şaguna.—
de soţ în locul celuialalt ?... chestia episcopiei neunite a Ardealului. —
caz], 2000 case dărîmate, 4000 morţi. întărirea Maghiarismului. — II. Anii redeş Repriviri. — III. Sub absolutism. — Zece
O tăcere adâncă; să uitau lung unul la
1902 [Maiu] Nenorocirea din Antile, peste teptării [1848—49] — Revoluţia francesă.— ani grei [1850—1859].
altul, când se ridica judele şi întreba :
50.000 morţi. Mişcarea popoarelor în Austria. — Eveni
— Doamnă, te învoeşti la asta ? Cartea se poate procura dela autorul
mentele dela Viena. — Maghiarii la în Sibiiu [Strada Măcelarilor 34] şi costă
— Da, mă ’nvoesc, — răspunde văduva. Viena. — Cererile naţiunii maghiare. — exemplarul [50 de coaie tipărite] broşat 10
BIBLIOGRAFIE.
— Atunci vom lua protocol despre îm Pretensiunile Cehilor. — Pretc nsiunile na- coroane, legat în pânză 11 coroane 60 bani,
păciuire şi vă rog să subscrieţi protocolul. ţiunei croate. — Concilianţa Saşilor. — Mi plus porto.
Văduva e una dintre cele mai frumoase Oficiul protopresbiteral gr.-or. atrage nisterul unguresc. — Kossuth şi Croaţii. —
femei din Bruxella. atenţiunea preoţimei şi învăţătorilor tractuali Activitatea dietei maghiare.— Mişcarea Slo
la procurarea opurilor: vacilor. — Congresul Sârbilor. — Maghiarii
„ D A C I A“ rva mstimofir., sociale ne acjn
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
ia ftlt iads&vâffm
Reşedinţa societăţii: Orăşte (Szâszvâros, Broos).
Birourile t>uuetăţii se află în casele proprii: DExistă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească). văzulă cu to t felul de m a t e r i a l
V
n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
In stitu tu l t ip o g r a fie
Operaţiunile societăţii sunt:
. «
1 <$y$g) „sJîh'inerva
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o-
cor. 5 7 SVo aurituri, argintării, pe lângă disposi- Ş||| m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i mode-
ia) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6% . concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate f ăr ă erori.
de binefacere cu 6% lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarialâ pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. 1 a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în li belul de de I) Tot felul de întreprinderi co l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor. „
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul. (a
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tipografiic In Orăştie.