Page 4 - Activitatea_1902_06_21
P. 4

Pag.  4                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  21


                                                      —    Cutremure   de   păment.   In   faţa     1.  Metropolia  Românilor  ortodocşi  din  din  Ardeal.  —  Opiniunea publică română.  —
                      F E L U R I M I               grozavei  nenorociri  cauzate  de  cutremurul de  Ungaria  şi  Transilvania,  studiu  istoric  de  Mişcarea  Românilor.  —  Simeon  Bărnuţiu.  —
                                                    pământ  de  pe  Antile  nu  e  fără  de  interes  Dr.  Ilarion  Puşcariu,  şi        Adunarea  dela  Dumineca  Tomii.  —  Pre­
                                                    lista  catastrofelor  mai  mari,  cari  au  fost  o   2.  Drepturile şi  datorinţele  învăţătorilor  gătiri  pentru  adunarea  cea  mare.  —  Con-
            —  Un  proces  nu  de  toate  zilele  s’a  ter­ urmare  a  cutremurilor  de  pământ.  români  traduse  după  Dr.  Mihai  Szabd,  prin  ferenţa  prealabilă.  —  Vorbirea  lui  Băr­
          minat  nu  de  mult  în  oraşul  Bruxella  (capi­  Anul  79  d.  Ch.  înmormântarea oraşelor  profesorul  Eugen  Zaslo. Ambele  aceste  opuri  nuţiu.  —  3/15  Maiu.  —  Actele  adunării  na­
          tala  Belgiei).                                Herculan  şi  Pompeii  (Italia).      se  află  în  deposit  în cancelaria  oficiului  pro­ ţionale.  —  Adunarea  dela  Pesta.  —  Adu­
               O  văduvă  în  etate  de  19  ani,  care  a  1667  Cutremurul  de  3  luni  din  Şemacha  în  topresbiteral  gr.-or.  din  Orăştie  spre  a  se  narea  dela  Lugoj.  —  Dieta  dela  Cluj.  —
          trăit  cu  soţul  său  abea  numai  un  an  şi  ju­  Ca ucaz;  80.000  morţi.        distribui  preoţilor,  învăţătorilor  şi  altor  do­ Deputăţia  română  la  Monarchul.  —  Trei
          mătate,  a  înaintat  proces  la  tribunalul  din  1692  Port  Royal  pe  Iamaica  dărîmat  3000  ritori  cu  preţurile  originale.  proclamaţiuni. — Deschiderea dietei ungare. —
          Bruxella  în  contra  unui  întreprinzător  sub   morţi.                                                                       Activitatea  comisiunei  regnicolare.  —  Chestia
          cuvânt,  că  el  a  fost  causa  morţii  bărbatului  1693  54  oraşe  şi  300  sate  nimicite  pe  insula   A  apărut  »C artea  de  A u r*,  sau   română  în  parlament.  —  Croaţia  şi  Un­
          ei  şi  a  cerut  ca  nu  numai  să  fie  pedepsit,   Sicilia;  100.000  morţi.     „Luptele  politice-naţionale  ale  Românilor  de   garia.  —  Trei  adunări  româneşti.  —  Mani­
         dar  totodată  să  îi  plătească  şi  o  sumă  oare­  1703  Yeddo  în  Iaponia   nimicit;  200.000   sub  coroana  ungară11,  voi.  I.  de  T.  V.  P ă-   feste  şi  decrete  împărăteşti.  —  Acţiunea  lui
         care,  ca  răsplată  pentru  soţul  ei.         morţi.                               c ă ţ i a n  —  o bogată  şi  preţioasă  colecţiune   Kossuth.  —  Apel  la  popularitatea  lui  Şa-
                                                    1731  In  Pichind 100.000 morţi şi  Callao [Ame-
               S’au  ţinut  patru  pertractări,  dar  tribu­                                  de  acte  şi  documente  referitoare  la  luptele   guna.  —   Comitetul   român  de  pacifica-
                                                         rica-de-sud]  dărîmate;  18.000  oameni
          nalul  n’a  aflat  nici  un  motiv,  ca  să-’l  poată                               noastre  politice—naţionale  din  trecut.  ţiune.  —  Alte  manifeste  şi  proclamaţiuni.  —
                                                         acoperiţi  de  ruine.
         judeca  pe  întreprinzătorul.  La  pertractarea                                           O  privire  aruncată  asupra  cuprinsului   Abzicerea  împăratului   Ferdinand.   —   In
         din  urmă  însă  acusatul  prin   advocatul  său   1746  Lima                        acestui  prim  volum  din  cartea  d-lui  T.  V.   contra  guvernului  din  Cluj.  —  Adunarea
         i-a  oferit  văduvei  din  propria lui  voinţă  5000  1755  Cutremurul  din  Portugalia,  care  a  ni­  Păcăţian  e  de  ajuns  pentru  a  ne  convinge   naţională  dela  Sibiiu.  —  Românii  la  Mo­
         de  franci.  Muerea  însă  n'a  primit,  fără  a  zis,   micit  în  8  minute  Lisabona,  50.000   despre  netăgăduita  valoare  ce  o  are  cartea,   narchul.   —   Constituţia   din   4   Martie
         că  apelează  la  forul  mai  înalt.  Chiar  când   morţi.                           şi  despre  indispensabila  necesitate  de  a  face   (1849).  —  Alte  petiţiuni  —  Proclamaţia  lui
         vorbea  văduva  mai  înfocat,  zicând,  că  cu  1797  întregul  ţinut  dela  Santa  Fă  până  la   acest  op  pai te  din  biblioteca fie-cărui  Român   Csânyi.  —  Detronarea dinastiei.  —  Misiunea
         5000  franci  voesc  a-i  micşora  durerea  prici­  Panama  sguduit  de  cutremure.  40.000   inteligent.                       lui  Dragoş.  —  Scrisoarea,  lui  Butean.  —
         nuită  din  partea  întreprinzătorului,  acesta  să   morţi.                                                                    Petiţiunea  naţiunilor  unite.  —  Ursoriul  na-
         întoarce  câtră  ea  şi  îi  zice:         1812  Cutremur  în  Caracas [America],  12.000   Cuprinsul  volum.  I.  e  următorul:  ţiunei  române.  —  Petiţiune  în  favorul  celor
                                                         morţi.                                                                          arestaţi.  —  Al  doilea  ursoriu,  adresat  Mo-
              —  Doamnă  1  Bine  ştiu,  că  ofertul  meu                                          Pr ef aţ ă.   —  I.  înainte  de  redeştep­
                                                    1842  Insula  S.  Domingo,  4000  morţi.                                             narchului.  —  Răspunsul  lui  Bach  si  replica
         făcut  numai  din  bunăvoinţă,  e  foarte  puţin                                     tare.  —  Introducere.  —  Biserica  română
                                                    1859  Quitto  [America]  dărîmat.  5000  morţi.   sub   principii   calvini.  —  Diploma   leo-   Românilor.  — Convenţia  româno-maghiat'ă. —
         ca  să  aline  durerea,  dar  vezi  bine  D-Ta,  că
                                                    1868  Mai  multe  oraşe  în  Peru  nimicite.  poldină.  —  „Unirea11.  —  Ioan  Inocenţiu   Proiect  de  lege  în  chestia  naţionalităţilor.  —
         tribunalul  n'a  aflat  pricină,  ca  să  fiu  judecat
                                                         20.000  morţi.                                                                  In  chestia  despărţirii  hierarchice.  —  Recla­
         şi  şi  eu  declar  cu  toată  sinceritatea,  că  nu                                 Klein.  —  împăratul  Iosif  II.  şi  Românii  —
                                                    1883  Cutremurul  de  pe  insula  lava  [Asia]                                       marea  unei  Academii  de drept.  —  Petiţiunea
         sunt  vinovat,  —  dar  dacă  D-Tale  nu-ţi  con­                                    Plânsoarea  clerului  şi  poporului  iliric,  —
                                                         35.000  morţi.                       „Suplex  libellus  Valachorum“.  —  Petiţiunea   Arădanilor.  —  Petiţiunea  Bănăţenilor.  —
         vine  să  primeşti  5000  franci,  atunci  îţi  ofe-
                                                    1895   Cutremurul   din   Japonia,   21.000   Românilor  din  diecesa  Aradului,  —  Rugă­  Pentru  cei  morţi.  —  Petiţiunea  episcopului
         resc  altceva  şi  anume  pe  mine  însumi.  Te
                                                         morţi.                                                                          Erdăly.  —  Ultima  representaţiune  a  delega-
         întreb  dar :  voeşti  să  mă  primeşti  pe  mine                                    mintea  episcopilor  Moga  şi  Lemănyi.  —  In
                                                    1902  [Faur]  Cutremurul  din  Şemacha [Cau-                                         ţiunei  române.  — Memorandul  lui  Şaguna.—
         de  soţ  în  locul  celuialalt ?...                                                  chestia  episcopiei  neunite  a  Ardealului.  —
                                                         caz],  2000  case  dărîmate,  4000  morţi.   întărirea  Maghiarismului.  —  II.  Anii  redeş­  Repriviri.  —  III.  Sub  absolutism.  —  Zece
              O  tăcere  adâncă;  să uitau  lung  unul  la
                                                    1902  [Maiu]  Nenorocirea  din Antile,  peste  teptării  [1848—49]  —  Revoluţia  francesă.—   ani  grei  [1850—1859].
         altul,  când  se  ridica  judele  şi  întreba :
                                                         50.000  morţi.                       Mişcarea  popoarelor  în  Austria.  —  Eveni­
             —  Doamnă,  te  învoeşti  la  asta ?                                                                                             Cartea  se  poate  procura  dela  autorul
                                                                                              mentele   dela  Viena.   —   Maghiarii   la   în  Sibiiu  [Strada  Măcelarilor  34]  şi  costă
             —  Da,  mă  ’nvoesc, — răspunde  văduva.                                         Viena.  —  Cererile  naţiunii  maghiare.  —  exemplarul  [50  de  coaie  tipărite]  broşat  10
                                                             BIBLIOGRAFIE.
             —  Atunci  vom  lua  protocol  despre  îm­                                       Pretensiunile  Cehilor.  —  Pretc nsiunile  na-  coroane,  legat  în  pânză  11  coroane  60  bani,
         păciuire  şi  vă  rog  să  subscrieţi  protocolul.                                   ţiunei  croate.  —  Concilianţa  Saşilor.  —  Mi­  plus  porto.
             Văduva  e  una  dintre  cele  mai  frumoase   Oficiul  protopresbiteral  gr.-or.  atrage   nisterul  unguresc.  —  Kossuth  şi  Croaţii.  —
         femei  din Bruxella.                      atenţiunea  preoţimei  şi  învăţătorilor  tractuali  Activitatea  dietei  maghiare.—  Mişcarea  Slo­
                                                   la  procurarea  opurilor:                  vacilor.  —  Congresul  Sârbilor.  —  Maghiarii









                             „ D A C I                       A“                                              rva mstimofir., sociale ne acjn




        institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.
                                                                                                                          ia       ftlt  iads&vâffm


                        Reşedinţa  societăţii:  Orăşte  (Szâszvâros,  Broos).

                  Birourile  t>uuetăţii  se  află  în  casele  proprii:                                                     DExistă  deja  de  14  ani  şi  este  pro-
                    (Strada  Berăriei  nr.  12  lângă  posta  regească).                                               văzulă  cu  to t    felul  de    m a t e r i a l
                                    V
                                                                                                                       n e c e s a r ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
                           Capital  social  100.000  cor.
                                                                                                                         In stitu tu l  t ip o g r a fie
                                  Operaţiunile  societăţii  sunt:

                                                                                                                                           .           «
                                                                                                                    1    <$y$g) „sJîh'inerva
           A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­    D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă
        care.                                      siguranţă  hipotecară.
        a)  depuneri  fără  anunţ  până  la  100      E)  Institue  ramul  de  amanetare  pe                           pe   lângă  că  efectueşte  o r i - c e  c  o-
           cor.  5 7 SVo­                          aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                  Ş|||   m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  mode-
        ia)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ   ţiile  legale  existente,  procurându-şi                            rat e,   se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
           de  un  an  cu  6% .                    concesiunea  forului  competent.                                    a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
        c)  depuneri  făcute  de  biserici,  şcoale,   F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­
           corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop   blice,  pe  cari  în  cas  de  lipsă  le  poate                    f ăr ă  erori.
        de  binefacere  cu  6%                     lombarda.                                                                Până  de  present  se  bucură  de  sprigi-
             Contribuţia  erarialâ  pentru  su­       G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.                               nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
        mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­                              aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
             Regulamentul  special  pentru  de     cruri  mobile.                        1                             a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - c e
        puneri  se  cuprinde  în  li belul  de  de­   I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                           l u c r a r e .
        puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate
             Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                               Ca  unica  t i p o g r a f i e   românească în
        pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
        vează  fără  întârziere.                      L)  Arendează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
          B)  Acoardă  credite  personale  pe      lităţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.        „
        lângă  cambii  sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.                                                                                            (a
          C)  Acoardă  împrumuturi  pe  efecte.                    Direcţiunea.








                                                                           „MINERVA"  institut  tipografiic  In  Orăştie.
   1   2   3   4