Page 2 - Activitatea_1902_06_22
P. 2

Pag.  2.                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  22


                                                      meierea  Reuniunei.  Scoţend  date  din  de  T.  Popovici,  ear’ după aceea  d-şoara      Frumoasa  serată  s’a  încheiat  la  10
               Serate de-ale meseriaşilor români.     Anuarul  I.  al  Reuniunii  privitoare  la  Elena  G r i n d e a n, bine cunoscuta noas-  ore  şi  jum.,  când  ne-am  depărtat  în
                                                      exposiţia  din  1892,  arată  progresele  tră actriţă, ne declamează  poesia  »Adio«,  frumoasă  ordine  şi  plini  de  veselie  pen­
                Joi  la  29  Maiu  n.  c.,  localităţile   îmbucurătoare  ce meseriaşii  noştri  le-au  de V. Alexandri; dl Filimon D o 1 o r e a n,  tru  însemnatele  progrese,  ce  reuniunea
           »Reuniunei  sodalilor  români  din Sibiiu«   făcut  în  cei  din  urmă  10  ani,  atât  ca  sodal  cismar,  predă  cu  mult  haz  anec­ sodalilor  noştri  le face  mereu.
           s’a  dovedit  a  fi  prea  puţin  încăpătoare   număr  cât  şi  ca  capacitate.  Este  drept  dota  «Ţiganul  la  naş  Ionaş«,  de Sandu                     „Baros**.
           pentru  numerosul  auditor,  ce  a  existat   că  deşi  nu  avem  măiestri  de  sine  stă­ pungă  goală«;  drăgălaşa  d-şoară  Ana
           la  a  5-a  şedinţă  literară  din  a.  c.  Şe­  tători  în  Sibiiu  pentru  meseria  de  bru­ B an  ea,  ca  întotdeauna  mult  a  plăcut   Banei  populare.
           dinţa  se  caracterisează  prin  program   tari,  periări, strungari,  văpsitori  de  vest­ în  poesia  »Sila«.  Drept  variaţiune,  la
           bogat  şi  variat,  conţinend  afaceri  curat   minte,  dogari,  întreprinzători  de  zidiri,  punct  4  din  program  a  urmat  măiestru   (sfat  între  doi  săteni).
           meserieşeşti,  apoi  afaceri  literare,  musi-   turnători de aramă (Gelbgiesser), tinichigii,  de  lăcătuş  de  curend  stabilit  în  Sibiiu,
           cale,  cu  un  cuvent afaceri,  ce  contribue   olari,  mănuşeri,  pâlărieri,  fabricanţi  de  dl  Eremie  P u r e c e ,   originar din Budila,   Va s i l e :   Rele  vremuri  am  ajuns,  măi
           la  cultura  inimei  şi  a  minţii.        brânză,  pieptenari,  căldărari, corfari,  cu-  comitatul  Treiscaune,  care  ’şi-a  făcut  vecine.  Toţi  aleargă  să  te  înşele.  Să-ţi  ia  pă­
                Din  sumarele  şedinţelor  adminis­   ţitari,  homari,  curerari,  argăsitori,  sala-   anii  de  învăţăcel  în  Braşov,  ear’  per­  răluţele  din  legăturică,  strlnse  cu  atâta  trudă.
           trative,  cetite  de  notarul  I.  A pol z an,   magii,  şelari,  tocilari,  funari,  sitari,  pân-   fecţionarea  în  meserie  şi-a  câştigat-o  în   Dumi t r u:   Cum?  ce vrei să zici, vecine ?
           am  reţinut:  frumoasele  contribuiri,  ce   zari,  postăvari,  orologeri,  ţăsători  de   cele  mai  bune  şi  renumite  ateliere  din   V.:  Ce,  nu  ştii?  Ne-a  chemat  învăţăto­
           s’au  făcut  în  scurt timp  la fondul  »Ma­ lână,  bărdaşi, luminari-săpunari  etc.,  dar’   Bucureşti,  Viena,  Linz,  Saltzburg,  To-   rul  nostru  şi  zor  nevoie  să  ne  întovărăşim,
                                                                                                                                           ca  să-i  dăm  şi  lui parale.  N’ajungeau  percep­
           sa  învăţăceilor  m eseriaşilor  rom âni «,  avem  în  schimb  număroşi  învăţăcei  şi  plitz,  etc.  D-sa  ne  înfăţişazâ  într’o  fru­
                                                                                                                                           torii  şi  cârcimarii,  cari  îţi  iau  şi  cenuşa  din
           la  care  s’au  dăruit  până  acum  114  sodali,  aplicaţi  la  aceste  meserii.     moasă limbă românească,  peripeţiile,  prin   vatră!
           cor.;  pregătirile,  ce  se  fac  în  scopul                                         cari  a  trecut şi  în  special  insistă  asupra
                                                           Presidentul  nostru  crede  deci  de                                                 D .:  înţelegi  greşit,  vecine.
           aranjării  în  sărbătoarea Rosaliilor  a unei                                        faptului,  că  deşi  Român,  aproape  toate
                                                      sosit  timpul,  ca  Reuniunea  prin  aran­                                                V .:  Cum  aşa?
           producţiuni  publice  împreunate  cu  cân­                                           localităţile  a  ajuns  să  fie  şef  de  echipă
                                                     jarea  unei  a  2-a  exposiţii  să  dee  prilej                                            D.:  Şezătorile  dela  şcoală  sunt  numai
           tări,  teatru  şi  joc.  In  studiu  să  găseşte                                     (Werkfiihrer).  Intre  lucrările  de  dînsul  pentru  binele  nostru.  învăţătorii  ne  sfătuesc
                                                      meseriaşilor  noştri  de a-’şi  arăta  destoi­
           piesa  » 0   căsnicie»,  comedie  în  3  acte;                                       săvîrşite  între  altele  remarcă,  că  a  lu-  să  ne  întovărăşim,  să  ne  strîngem  micile  e-
                                                      nicia  şi  progresul  ce  ’l-au  făcut  după
           apoi  cinstea  revenită  reuniunei  prin                                             creat  2 xf   ani  la  3   ferestri   menite   conomii,  ce  putem  agonisi  şi  noi  şi  să  ne  a-
                                                      10  ani.  Acest  lucru  se  va  putea  cu
           asistarea  representanţilor  ei  la  sărbarea                                        pentru  mănăstirea  «Curtea  de  Argeş«,   jutăm  la  nevoi,  că  aşa  fac  oamenii  cu  cap.
                                                      atât  mai  uşor realisa, cu cât  »Reuniunea                                               V.:  Da  bine,  omule,  eu  nu-s  în  stare
           sfinţirei  steagului  Reuniunei  de  cântări                                         a  făcut  apoi  la  Levico  în  Tirol  o  pe­
                                                      română  de  agricultură  din  comitatul                                              să-mi  ţiu  strînsurica  mea ?
           ■»Typographia«;  cum  şi  împrejurarea,                                              reche  de  porţi  în  stil  vechiu  german  cu
                                                      Sibiiu«,  în  programul  său de  lucru  ’şi-a                                             D.:  In  ulcică,  nu-i  aşa?
           că  împlinindu-se  anul  de  când  reuniu­                                           preţul  de  400  fl.,  ear’  altă  păreche  în   V.:  Se  înţelege,  cum  făceau  bătrânii
                                                      propus  a  aranja  şi  încă  în  legătură  cu
           nea,  graţie  patronului  ei  I.  P.  S.  Sale                                       stil  baroc  cu  preţul  de  300  fl.  cum  şi  noştri...
                                                      Reuniunea  noastră,  o  exposiţie  a  pro­
           domnului  archiepiscop  Io a n   M eţian ,                                           unele  modele,  ce  au  fost  expuse  la  ex­   D .:  Dar  dacă  te-o  vedea  cineva,  când
                                                      ductelor  din  industria  de  casă  (lucru
           se  găseşte  în  localul  propriu,  comitetul                                        posiţia  din  Paris  Bogat  în  cunştinţe  şi   îi  îngropi,  nu  ţi-i  ia  ca  din  oală?
                                                      de  mână  femeiesc).  Dat  ne  va  fi  deci                                               V .:  Ii  ţiu  în  chichiţa  lăzii,  vericule.
           a  ţinut  să  tacă  radicale  reparaturi  de                                         deştept,  dl  Purece  face  cinste  numelui
                                                      la  această  exposiţie  să  admirăm  dibă­                                                D .:  Da,  şi  tot  iai  mereu  ca  să  cumperi
           zidari,  flosterari,  văpsitori,  tinichigii etc.
                                                      cia  şi  destoinicia  meseriaşului  în  alter­  de  mâestru  român.  De  încheiere  dl  Pu­ ba  tutunaş,  ba  rachiaş,  ba  să  faci  vre-un  cu-
           lucrări  săvîrşite  mare  parte  de  măiestri   nare  cu  dibăcia  femeii  române.   rece  recomandă  calfelor  tinere  a  fi  mân­ mătru  ori  vre-un  fin,  aşa-i că  te  trezeşti într'o
           —   membri  ai reuniunei.  Casa  reuniunei                                           dre de  meseria,  pe  care  o  au  îmbrăţişat   zi  fără  ei ?
           acum  se  presintă  cu  totul  în  vestment     Una  din  dorinţele  Reuniunii:  de   şi  a  face  tot  posibilul  pentru  a  cerceta   V .:  Bani  să  am  eu,  că  i  las  la  oraş,  la
                                                                                                                                           dl  Iani.  Ce  negustor  cinstit!  Ii  poruncesc  o
           sărbătoresc.  Se  şi  cuvine aceasta pentru   a  avea  în  localul  principal  o  icoană  a   străinătatea.  Dl  Ioan  B al o m i r i,  sodal   jumătate  de  vin  şi  el  îmi  aduce  o  oca.
           o  reuniune,  cercetată aproape  zilnic  de   M aicci  Domnului  cu  Christos  pruncul   franzelar  şi  unul  din  fii  învăţătorului   D.:  Dar  dacă  moare,  ori  rămâne  mo­
           număroşi  binevoitori  şi  spriginitori  ai   în  braţe,  într’adever  artistic lucrată  ’şi-a   Balomiri  din  Balomir,  ije  predă  poesia  fluz,  te  lasă  cnir  lani  cu  buzele  umflate.
           causei  meseriaşilor  noştri.             aflat  şi  ea  realisarea.  Firma  Iosef  H of-   »Legenda«, de Coşbuc, dovedind,  că deşi   V .:  Da  doar  o  da  D-zeu  să  nu  mai fie
                                                     r i c h t e r ’s  S o h n   (institut  de  pictură
                După  luarea  la  cunoştinţă  a  tu­                                            începător,  să  găseşte  în  deplina  cunoş-   cum  cobeşti  d-ta,  vecine.
                                                     religioasă)  din  Reichenau  (Boemia),  a                                                  D .:  Bine  ar  fi,  dar  vezi,  D-zeu  dă,  dar
           turor  lucrărilor,  notarul ceteşte  raportul                                        şinţă  a  limbei  materne.   Dl  Augustin
                                                     dăruit  adecă  Reuniunii prin întervenirea                                            în  traistă  nu  bagă.
           ziaristic,  ce  a  apreciat  şedinţa  literară                                       Bena,  cleric,  ne-a  transportat  în  sfere
                                                     d-lui  I e r o n i m  Pr eda,   directorul  li­                                            V .:  Dar  cum  să  fac?  Doamne  fereşte-
           a  4-a,  apoi  apelul  făcut  cătră  celelalte                                       musicale  cu  uvertura  la  V.  Teii  de   mă  şi  pe  mine....
                                                     brăriei  archidiecesane,  o  prea . frumoasă
           reuniuni  surori  pentru trimiterea datelor                                          Rossini,  urmată  de  un  vals  şi  câteva      D .:  îndată,  vecinei  In  societatea noastră
                                                     icoană  artistic  lucrată  pe  pânză  şi  în
           statistice  despre  meseriaşii  din  partea                                          doine  româneşti,  executate  la  pian.  Dl  din  sat  se  primeşte  oricine:  copii,  femei,
                                                     uleu,  ce  este  o  adevărată  podoabă  a
           locului  şi  despre  mersul  în  a.  tr.  al                                         Valeriu  G r i n d e a n ,   sodal  cismar  ne   bărbaţi.  Poţi  să  pui  ori-ce  sumă  vrei  dela
                                                     mobilarului  din  Reuniune  şi  un  creşti­                                           50  bani  lunar  în  sus.  Cassarul  îţi  trece  in li-
           afacerilor  aparţinătoare  reuniunilor  res­                                         declamează  apoi  poesia  »Prigonitul«,  de
                                                     nesc  mijloc  de  a  deschide  inimile  în­                                           bel  şi-ţi  dă  şi  chitanţă.  La  nevoie  te  împru­
           pective,  apel,  la  care  au  răspuns  până                                         D.  T.  N.,  ca  întotdeauna  frumos,  la  în­
                                                     durătoare  în  scopul  jertfirei  în  favorul                                         muţi,  cu  o  dobândă  mică.  Pentru  sume  mai
           acum  reuniunea  meseriaşilor  din  Sebe-                                            ţeles  şi  cu  sentiment.   Tinărul  Filimon   mari  decât  capitalul  tău,  iai garanţi.  Banii  se
                                                     fondului  văduvelor  şi  orfanilor.  Icoana
           şul-săsesc  şi  cea  din  Sălişte.                                                   D o l o r e a n   ne  predă  cu  mult  haz  anec­ păstrează  şi  aduc  dobândă  şi  dobândă  la
                                                     este  adecă  atîrnată  asupra  lădiţei  cu
                Luând  apoi  cuventul  presidentul                                              dota  «Lungeşte-’i  Doame  boalele«,  de  dobândă.
                                                     crucerii  meniţi  acestui  fond.                                                           V .:  Ia  lasă,  frate,  la  nevoie  mă  împru­
           Reuniunei,  dl  Victor  Tordăşianu  con­                                             Sandu  pungă  goală,  arătând,  că  are  să
                                                                                                                                          mut  cu  la  un  negustor  din  oraş.  Doar  nu  ia
           stată,  că  în  luna  Octomvrie  a.  c.  se    Toate  aceste  şi  multe  altele  pre­ ajungă  cu  timpul  bun  comic.  A  cântat
                                                                                                                                          cine  ştie  ce  dobândă.  Numai  trei  lei  la  pol
           împlinesc  10  ani  dela  aranjarea  prin  merse,  corul  brav  al  şi  mai  bravului  după  aceea  dl  G.  Moga,   romanţa  «De   pe  lună,  şi-mi  mai  dă  şi  rachiu  pe  datorie.
           noi  a  primei  exposiţiuni  din  industria  dirigent  Candid  P o p a   execută  frumos  ce  nai  pace«,  de  Georgescu  şi  în  fine   D.:  Gros  mai  eşti  la  cap,  frăţioare.
           profesională  şi  35  de  ani  dela  înte­ composiţia  »Foaie  verde  de  trifoiu«, corul  a  cântat  un  marş.                Apoi  3  lei  Ia  pol pe  lună fac 36  lei  dobândă

                                                          Absurdă  doina  lui  Eminescu ?  Vor  fi   se  găseşte  oare  printre  prietenii  şi  colegii  nescu  şi  nu  se  cobora  prin  birturile  ordinare,
                  F 0 1 Ş 0 A R A                    absurde  învăţăturile  socialiştilor,  sunt  antina­  poetului  nici  unul  care  să-i  analiseze  poesii-  prin  cari  celalalt  —  nenorocitul  nostru  poet
                                                     ţionale  teoriile  lor,  pot  fi  absurde  multe  din   le,  să  facă  un  studiu  complect  asupra  lor?  şi  adevărat  Luceafăr  —  era  nevoit  să-’şi
                                                     teoriile  emise  în  frumoasele  studii  ale  d-lui   şi  mai  cu  seamă  să  arete  simbolul  în  poesia  tîrască  perlele  frumoase,  admirabil  de  fru­
               Dragoste  ori  economie?              Gherea.  Dar  toate,  absolut  toate  cele  enun­  lui  Eminescu.  Nu  ntgăm,  că  mulţi  dintre  moase.
                                                     ţate  în  geniala  doină  sunt  perfect  adevărate.   literaţii  noştri  mai  mari  şi  mai mici  au  făcut
                                                                                                                                               Am  spus  cum  dl  Gherea  Înţelegea
                                                     Nici  o  idee,  nici  un  rînd,  nici  un  cuvânt   studii,  ori  mai  bine  zis  au  exploatat  pe  poet   poesia  lui  Coşbuc:  »Noi  vrem  pământ*,  şi o
                Da,  în  fiecare  strofă  din  doină  e  un  din  acel  studiu  economic  nu  e  absurd.  după  moarte  în  diferite  scopuri,  după-cum   arăta  publicului  ca  o  poesie socialistă, o  luptă
           volum  întreg  de  scrieri  economice  asupra  ţă-   De  aceea  am  cetit  din  nou  poesiile  lui   alţii  l’au  exploatat  fiind  in  vieaţă.  Şi  nimic,
                                                                                                                                          între  clasa  domnitoare  şi  dominată.  Nouă nu
           rei  noastre.  Căci  trebue  să  fii  poet  şi  încă  Eminescu.  Le-am  cetit,  le  cetesc  şi  recetesc   absolut  nimic  nu  e  complect  şi mai  cu seamă   ne  venea la socoteală  astă explicare.  Aţi văzut
           poet  genial,  ca  în  câteva  rînduri  să  descrii  şi  acum  cu  multă  atenţiune.  Căci  nu  mă  mai   nimic  nu  e  de  samă  din  cât  s’a  scris  până   cum  am  explicat’o  noi.  Dar  dacă  părerea
           atât  de  clar,  atât  de  drept,  viaţa  economică  pot  despărţi  de  ele.  Mi-se  pare,  că  tot  mai   acum  despre  el.  Şi  nu  ştim  cum,  nu  ştim   noastră  va  fi  false  şi  a  d-lui  Gherea  adevă­
           a  unei  naţiuni  întregi.                bine  îl  înţeleg,  cu  cât  mai  mult  îl  cetesc.   de  ce  aceasta.  Ori  l’au  lăsat  la  o  parte  din
                                                                                                                                          rată ?
                M’am  convins  din  cetirea  doinei,  că  Sunt  atâtea  frumseţi,  atâtea  comori  ascunse,   causă  că  nu-’l  puteau  tot şi  în  toate exploata
                                                                                                                                                Stăi  frate I  Poetul  trăeşte.  I-am  oferit
           pesimismul  lui  Eminescu  este  frate  mai  ma­ atâtea  gândiri  nepătrunse  în  poesiile  lui I  Din   în  interesul  lor?  Ori  earâşi  că  nici chiar prie­
                                                                                                                                          odată  broşurile :  «Cultura  cu  abur  şi  Cultura
           re,  dar  frate  bun  cu  pesimismul  nostru  şi  nenorocire  însă  poesiile  poetului  nostru  sunt:   tenii  nu  l’au  Inţeleles?  Şi  probabil  că  pre­
           nu  numai  rude  de  aproape.   Ear  analisa   o  carte  cu  multe  lacate  şi  cu  multe  peceţi,   tinşii  prieteni  nu  au  voit să  li  se  aplice  fru­  hămeiului întrebuinţat în fabricaţia berei*.  Aşa
           economică  a  poesiilor  lui  ar  fi  de  o  impor­  încât  se  pare  că  până  acum  nimeni  nu  a   moasele  rînduri  din  Satira  I-a.  e  că  aceste  titluri  nu  sună  de  loc  poetic?
           tanţă  capitală  pentru  România.         descuiat  deplin  acea  carte.  Zadarnic  m’am                                       Şi  totuşi  poetul  nu  le-a uitat.  Haide  prin  ur­
                                                                                                  Astfel  încăput  pe  mâna  a  ori  cărui,  te  vor  drege,  mare,  înainte  de  a  da  publicităţii  părerea
                Cine  să  o  facă?  Dl  Gherea?  Are  un  adresat  la  toţi  literaţii,  la  marii  noştri  critici
                                                                                                  Rele-or  zice  că  sunt  toate  câte,  nu  vor  înţelege!   noastră,  să  luăm  interogatorul  poetului  şi
           păcat  destul  de  mare.  E  socialist  şi  trage  cu  rugăciunea,  ca  să  ne  deschidă  şi  nouă
                                                                                                  Dar  afară  de  aceste  vor  căta  vieţei  tale
           spuza  tot  pe  turta  socialismului.  Aţi  văzut,  profanilor  cartea  secretă.  Ştim,  că  poetul  nu   SS-i  găsească  pete  multe,  răutăţi  şi  mici scandale.  să-i  prindem  părerea.  Şi  eată  ce ne-a răspuns:
                                                                                                                                           «Poesia e făcută în Transilvania pe la 1887—88.
           cred,  cum  caută  să  tragă  de  păr  din  doină  a  avut pe  nimeni  cu  drag,  ca  să-’l  împedece
                                                                                                     Apoi  mica  analisă  a  poesiilor  făcute de  Ea  vizează  pe  Unguri. Dacă  o  publicam acolo,
           concluzii  favorabile  socialiştilor,  adecătelea  de  a  ajunge  în  halul  din  care  nici un  doctor
           cosmopolitismului.  Şi  văzând  că  nici  de  păr  nu l-a  mai  putut  scoate.  Asta,  cum  zic,  o  în­  un  mare  critic  al  nostru  şi  fost  prieten  al  poate  mâneam  puşcărie.  Astfel  am  întârziat
           nu  merge,   deoare-ce  pe  Eminescu  nu-’l  ţelegem,  deoare-ce  la  «Dumnezeu  şi  la  ţara   poetului,  dl  T.  Maiorescu,  numai  studiu  nu  publicarea  ei  până  în  1893.  Ultima  strofă
                                                                                                este.  Din  acea  critică  se  vede  foarte  bine  că  însă  e  făcută  şi  adăogată  în  România*.  Aşa
           tragi  cu  una  cu  două,  ba  nici  cu  nouă  un-  noastră*  astfel  de  lucruri,  de  anomalii  sunt
                                                                                                dl  Maiorescu  nu  I-a  înţeles.  Aceasta  probabil  e  că  noi  avem  dreptate,  d-le Gherea ?  Cu  altă
           de-ţi  place,  dovadă  dl  Maiorescu  şi  alţii,  dl  foarte  cu  înţeles.  Dar un  lucru  nu-’l  pricepem.
                                                                                                din  causă  că  unul  plutind  prin  «sferele  înal­ ocasie am căutat să vedem dacă poetul ţărănimei
           Gherea  declară  scurt  că:  doina  lui Eminescu  Dacă  literaţii  noştri  l’au  neglijat  fie  din  in­
           e  absurdă 1                              teres,  fie  din  nepricepere,  nu  s’a  găsit  şi  nu  te*  îşi  închipuia  că  e  Luceafărul  lui  Emi- are  cunoştinţe  economice  şi  ne-am  convins
   1   2   3   4