Page 3 - Activitatea_1902_06_22
P. 3

Nrul  22                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.


        la  20  lei  pe  un  an.  Eată  de  ce munca  noas­  gim  de  cei-ce  ne  spun  că  ne  putem  îmbo­ minarea  şi  nu  se  ruşinează  a  umplea  lumea   le  întrebuinţăm  pentru  hrană  iarna,  când
        tră  se  duce  în  vânt  şi  nu  ne  mai  plătim  de   găţi  fără  muncă  şi  păstrare.  Să  nu  rîvnim  la  şi  ţara  cu  veşti  despre „grozave11 demonstraţii   nu  se  mai  găsesc  legumi  verzi.
        datorii  nici  morţi.                      bunul  altuia,  ci  să  luăm  pildă  dela  cei-ce  an;i-maghiare,  pentru-ca  să  aibă  motiv  de  a
             V .:  Aşa  o  fi.  Că  văd  eu,  că  am  luat  şi-au  făcut  stare  numai  prin  muncă  dreaptă.  isbi  în  dreapta  şi  în  stânga  şi  a  produce   Ştiinţa  horticulturii  şi  a  legumicul­
        numai  200  lei  anţerţ  la  facerea  caselor  şi  In  muncă  dreaptă  şi  unire  stă  fericirea  şi  scandaluri.               tura  este  nouă:  însă  cultura  legumelor
        am  plătit  până  acuma  900  şi  tot  mai  sunt  puterea.                                                                      este  veche.  Putem  zice,  că  este  aşa  de
        dator.  Dar  mi-e  frică  şi  de  societăţi,  mă  ve­  {•A")         JP.  ChiriţescH.  —  M oarte.  Corpul  funcţionarilor  magis-   veche,  de-odată  cu  stabilirea  omului  din
        cine.  Dacă  cassarul  papă  banii,  ce  te  faci?                                   tratuali  din  Orăştie  aduc  la  cunoştinţă  cu   starea  sa  nomadă.
             D.:  Asta  nu  se  poate  întâmpla:  cassa­                                     durere   repausarea   iubitului   lor   coleg   Legumele  se  cultivă  în  un  anumit
        rul  se  alege  de  noi  dintre  oamenii  cei  mai    N0UTĂTI                        ÂKOSFALVI  SZfiKELY  SÂNDOR,  prim
        bogaţi  şi  mai  cinstiţi.  El  depune garanţie.  Nu                                 senator  orăşenesc  în  etate  de  48  ani  şi după  loc,  numit  grădină,  care  este  ori-ce  loc
                                                                                             un  serviciu de 27 ani,  întâmplată  în  Orăştie  la  îngrădit,  ce  îşi  ia  numele  dela  gard,  —
        poate  ţinea  în  cassă  decât  200  lei.  E  contro­
                                                                                             9  Iunie.
        lat  de  10  membri  şi  pentru  un  ban  al  so­  —  T u tu ro r  cetitorilor  noştri  le                                     în  care  se  apără  plantele,  sadurile,  pomii,
        cietăţii  se  duce  la  puşcărie  şi  răspunde  cu  a-  d o rim   Sărbători  fe r ic it e !  înmormântarea  s’a  săvîrşit  Mercuri,  la   etc.,  de  vătămările  din  afară,  pricinuite
                                                                                             11  Iunie  1902.  Fie-’i  ţărîna  uşoară.
        verea  sa.                                                                                                                     de  oameni  sau  de  vite.
             V.:  Sunt  unii  dintre  noi,  cari  n’au   —  A leg erea  d e  episcop  la A ra d .  Fo­  —  GEORGE  VINŢAN,  măestru  timar  a   In  această  lucrare  mă  voiu  ocupa
        după-ce  bea  apă  şi  voi  daţi  mereu  cu  socie­ rul  competent  şi  chemat a  defipt  ziua  alegerii  repausat  Duminecă  în  8  Iunie  a.  c.,  în  etate
                                                                                                                                       în  special  numai  de  cultura  legumelor
        tatea !...                                de  episcop  al  Aradului,  pe  Joi,  12  Iunie  st.  de  67  ani.
                                                                                                                                       sau  a  zarzavaturilor.
             D.:  Dar  ia  spune-mi:  Tutunul  şi  ra­ n.  a.  c.  Aşadar,  azi  se  va  întruni  sinodul   Fie-’i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  bine­
        chiul  pe  ce-1  cumperi?                 diecesan în  sesiune  extraordinară,  singur  pen­ cuvântată !
                                                                                                                                          Alegerea locului  pentru  grădină.
             V.:  Ei,  10  bani  un  pachet  şi  10  un  tru  săvîrşirea  actului  electoral.
        rachiaş  pe  zi  doar  nu-i  lucru  mare.      Pe  cât  de  însemnat  şi  solemn  ar fi tre­  —  T ic a r  în   N âsăud  a fost  ales  dl  pro­  Grădina  este  o  bucată  de  teren,
             D .:  Aşa  e.  Dar  dacă  ai  lăsa  la  păca­ buit  să  fie  acest  act,  cu  atât  mai  mult  sunt   topop  al  Şienţului,  Chirii  Deac.  Instalarea   împrejmuită,  în  care  voim  a  cultiva  tot
        tele  tutunul  şi  rachiul,  cari  nu-ţi  fac  decât  incriminările  urîcioase,  ivite  în  ziaristică,  îm­  e  proiectată  pe  Duminecă  [8  1.  c.].  S’a  ales   felul  de  pomi,  flori  şi  legumi  necesare
        rău,  şi  ai  pune  la  societate  20  bani  zilnic, ai  prejurul  persoanelor  candidate.  Lucru  trist,   un  comitet  de  arangiare  a  festivităţilor.  Se
        vedea  că  într’o  lună  fac  6  lei,  în  3  ani  408,  dacă  o  corporaţiune,  ca  şi  sinodul  eparchial,   fac  mari  pregătiri.  Reuniunea  de  cântări  va  pentru  ornament  şi  hrana  omului.  Fie­
        în  10  ani  934  şi  în  douăzeci  de  ani  fac  un  nu  s’ar  putea  emancipa  de  veleităţile  elicelor  da  cu  această  ocasiune  un  concert.  care  om  ar  trebui  să  aibă  o  mică  gră­
        capital  de  2476  lei.  Banii  se  înmulţesc  ca  posnaşe,  cari  dat-au  deja destule  dovezi  des­                          dină.  Locul  cel  mai  potrivit  pentru  fa­
        şoarecii  de  repede.  Numai  să  prinzi  la  să­ pre acapararea unor existenţe nechemate, lipsite   E c o n o m i e ___       cerea  unei  grădini  este  lângă  sau  în
        mânţă.  Şi  să  nu  prea  ai  pisici,  adecă  năca­ de  capacitatea  recerută,  pe  lângă alungarea  şi                        apropierea  casei.
        zuri  multe.                              postpunerea  unor  bărbaţi  integri  în  ale  edu­  Despre  grădină. 0                    Dacă  voim  a  cultiva  legume  în
                                                  cării şi  administrării  unei  eparchii  atât  de  ex­
             V .:  Atunci  îi  bună  strînsurica.  Dar  ce-
                                                  pusă,  ca  a  Aradului.                                                              mare  cantitate pentru  comerciu,  atunci
        ea-ce  nu  întră  în  capul  meu  e,  că  la  ce  să
                                                       Este  timpul  binevenit,  ca  bărbaţii  die-   Introducere.  Ori-ce  locuitor,  şi  mai   locul  cel  mai  potrivit  pentru  facerea
        strîngem  banii  toţi  la  un  loc?
                                                  cesei  Aradului,  luminaţi  de  duchul  sfânt,  să   cu  osebire  sătenii  au  împrejurul  casei   unei  astfel  de  grădini  este  în  apropierea
             D  :  Te  voiu  face  să  pricepi  şi  asta,
                                                  stîrpească  odată  pentru  totdeauna  cu  acest                                      unei  ape,  fie  stătătoare,  fie  curgătoare.
        vecine.  Câte  degete  ai  la  mâna  ta ?                                            un  petec  de  pământ,  din  care,  o  parte
                                                  prilej  meschinele  clicăriei,  Introducând  o  gu­                                       Trebue să  fie  ferit  de  vânturile  reci
             V.:  Cinci.                                                                     din  el,  le  servesc  ca arman  (obor)  pen­
                                                  vernare  dreaptă  şi  întemeiată  pe  prescrisele
             D.:  Ia  c’un  deget  banca  asta.   înveţăturilor  aievea  creştineşti.        tru  pâstratul  nutreţurilor,  ca  curte,  etc.,   dela  Miază-noapte  prin  dealuri,  planta-
             V.:  Nu  pot.                                                                   ear’  o  altă  parte,  la  mulţi  din  ei,  nu   ţiuni  de  arbori  înalţi,  păduri  sau  prin
             D.:  Dar  cum  poţi ?                                                           este  nici  îngrădit.  Pe  el îşi  pun  gunoiu   case  înalte.
                                                    —  M ortalitatea  în   O răştie.  Dela  8
             V .:  Să  pun  toate  degetele  împreună,   Iunie  încoace  numărul  morţilor  a  crescut  în  ce-1  scot  în  timpul  iernii  dela  vite,  sau   Locul  pe  cât s’ar  putea  să  fie  plan
        sau  mâna  toată,  ori  pe  amândouă.                                                                                          sau  şes,  adecă  neîntrerupt  de  dealuri
                                                  mod  înspăimântător  aşa,  că  azi  10  Iunie  n.  cresc  pe  el  tot  felul  de  bălării  (burueni)
             D.:  Apoi  tot  aşa  şi  cu  societatea.  Ca­
                                                  sună  campanele  mai  la  toate  confesiunile,   în  loc  să-’şi  facă  o  mică  grâdinuţă,  în   sau  mici  vâlcele;  ear’  dacă  are  înclinare
        pitalul  nostru  poate  nu  ne  va  ajunge  la  o   încât  suntem  informaţi,  avem  deja  4  şi  în­                          trebue  nivelat.   O  înclinare  prea  mare
        nevoie  mai  mare  şi  atunci  societatea  ne  dă                                    care  să  samene  tot  felul  de  legume,  pe
                                                  mormântările  urmează  zilnic.  S’a  ivit  în  câ­
        mai  mult  cu  ajutorul  celorlalţi  societari.                                     cari  azi  le  cumpără  dela  grădinarii  a terenului  este  cu  totul  desavantagioasă
                                                  teva  caşuri  cel  mai  urît  morb,  Difteritis,  in­
             Ia  fugi  repede  vecine  şi  îndreptează pâ-                                  bulgari.                                   udatului,  că  atât  apa  din  ploi  cât şi  cea
                                                  scripţii  roşii  sunt  puse  la  mai  multe  case,
        retele  coşarului  d-lale,  că  s’a  cam  lăsat.
                                                  unde  bântuie  acest  flagel, pruncii sunt cuprinşi   Să  presupunem,  că  fiecare  locuitor  cu  care udăm s’ar scurge  cu  repeziciune
             V.:  Singur  nu  pot.  O  să  chem  vre-o
                                                  de  frică.  La  9  c.  s’a  înmormântat  un  prunc,  consumă  anual zarzavaturi  în  sumă  dela  şi  împreună  cu  ea  ar  duce  şi  pământul
        câţiva  vecini  să-l  îndreptez.
                                                  în  care  casă  să  mai  află  2 - 3   copii  atacaţi   2— 4  lei;  aşadar’  aceşti  grădinari  străini  dela  rădăcinile  legumelor.  O  înclinare
             D.:  Te-am  prins.  Va  să  zică  ceea-ce
                                                  de  acest  morb.
       nu  poţi  face  singur,  cu  mai  mfelţi  în  unire                                  duc  în  fiecare  toamnă,  în  ţara  lor,  nici  dulce  nu  este  aşa  rea.
                                                       Şcoala  de  fete  de  stat  şi  asilul  un­
       poţi.  Eată  rostul  societăţilor.                                                   mai  mult şi  nici  mai  puţin  decât  respec­  La  ori-ce  grădină,  apa  necesară
                                                  guresc  s’au  închis.  Ne  miră, cum  de  celelalte
             Acum  ai  priceput?                  şcoli  nu  se  închid,  mai  cu  seamă  acelor  mai   tabila  sumă  de  12,000.000— 24,000.000  pentru  udat  nu  trebue  să  lipsască.  Când
             V.:  Am  priceput,  vecine, mulţămesc.  Şi  mici,  cari  sunt  expuşi  primejdiei. Examenele  lei,  cari  bani  ar rămânea  în  ţară,  dacă  nu  avem  la  îndemână  apă  curgătoare
       apoi  ci-că  să  te  mai  iai după  gura  lumii.  Mă  ar  putea  fi  amânate  pe  finea  lui August,  fără  fiecare  familie,  pe  locul  ce-1  are  viran  sau  stătătoare,  trebue  negreşit  să  săpăm
       pusei ă  la  îndoială  unii  şi  alţii,  dar  acum  să  oare-care  perdere.  Multe  familii ,mai  cu  dare   şi-ar  cultiva  legumele  necesare  pentru  vre-un  puţ  sau  mai  multe,  după  întin­
       ştii,  vecine,  că  mă  duc  şi  eu  cu  strînsurica  de  mână,  să  duc  cu  micuţii  lor  în  alte  părţi,
                                                                                            hrană,  sau  ar  fi  grădinari  români,  cari  derea  grădinii  şi  basinuri,  ori  să  avem
       mea  la  societatea  noastră  din  sat.    cu  scop  de-a  evita  şi  a-i  scuti  de  periclul
                                                                                            să  îndestuleze  trebuinţele  locuitorilor  putini  largi.  Pentru  udat  trebue  1000
            D.:  Bine,  D-zeu  să-ţi  ajute,  să-ţi  aduni   morţii.                                                                   litre  apă  pe  zi  şi  pe  ar.
       bani  albi  pentru  zile  negre.  Adună  la  tine­  Era  cât  pe  aci,  ca  şi  pârdalnica  de dra­  ţării.
       reţe,  ca  să  ai  la  bătrâneţe.          goste  să-’şi  aibă  o  jertfă.  Un  B e tru   să   Mulţi  însă  dintre  sătenii  noştri  nu   După-ce  s’a  ales  locul  pentru  gră­
                                                  î n d r ă g o s t i s e  cu  o  Ilea n a ,  mama  fe­                                dină,  ca  să  lerim  legumele  de  stricările
            Să  nu  uiţi  că:                                                               au  cunoştinţă  de  modul  cum  se  cultivă
                                                  tei  a f o s t  contra,  c e e a - c e  a  o f e n s a t
            Munca  şi  păstrarea  sunt  isvoarele  bo­                                      diferitele  feluri  de  zarzavaturi,  timpul   ce  ar  face  vitele,  paserile  şi  oamenii,
                                                  pe  j u n e  şi  a c e s t a  se  d e c i s e  să  o
       găţiei.  Să  muncim  dar  fără  preget  şi  să  pu­                                  când  se  samănă,  când  să  sădesc,  şi  a-   e  neapărat  nevoe  de  a-1  împrejmui  fie
                                                  rupă  cu  t r a c t a r e a  de  amor.  A c e a s t ă
       nem  la  o  parte  din  ceea-ce  câştigăm.  Să  fii­                                 nume  pământul  care  le  este  princiios,   cu  gard  de  nuele,  cu  uluci,  ori  cu  gard
                                                  î m p r e j u r a r e  a  mâ c h ni t  pe  Ile a n a
                                                  şi  în  d e s n ă d ă j d u i r e a  ei  a  beut  sp irt  cum  şi  celelalte  lucrări.   Pentru  acest   viu;  ear’  dacă  e  prea  întins  şi  mai  de­
       că  le  posede  mai  bine  derât  mulţi  pretinşi   d e  oţet.  Nor oc ul  ei,  că  a  put ut  fi sfîrşit  mi-am  luat  curajul  a  prelucra   parte  de  sat  sau  oraş,  cum  sunt  gră­
       economişti.  Intre  altele îmi  cita  o  întâmplare   mâ n t u i t ă  şi  aşa  eară  va  avea  pr i l e j  acest  mic  curs  de  cultura  legumelor,  dinile  pentru  cultura  mare,  se  pot  îm­
       a  lui.  Publica  revista  »Vatra«.  Clişeele,  de   de  a  c o n t i n u a  dragostea,  c ă r e i a  era                      prejmui  cu  şanţ şi  pe  vîrful  lui  se  poate
       altfel  foarte  scumpe,  le  lua  cu  chirie  din   să  pi ce  jertfă.               destinat  a  servi  de  călăuza  şi  săteanu-
       Germania.  Deşi  numai  împrumutate,  statul                                          ui  şi  grădinarului  care  voieşte  a  se   ilanta  dracila,  care  îndesându-se,  va
       nostru  îi  lua  taxe  foarte  mari  la  frontieră,                                  ocupa  cu  cultura  legumelor  pentru      orma  un  gard  viu  puternic,  prin  care
                                                   —  * D em onstraţie*  în   B la j.  Foile  un­
       fără  ca  la  reexpediere  să-i  înapoeze  banii.                                    comerciu.                                 nu  va  putea  străbate  nici  un  animal.
                                                 gureşti  sunt  pline  earăşi  de  ştiri  despre  o
       >Inţeleg,  zicea  disgustat  poetul,  ca  statul
                                                 pretinsă  „demonstraţie   antimaghiară“,  ce    Legumi  se  numesc  toate  plantele    ( „ y .   S.  C.  A")   D.  Stefănescu.
       să  taxeze  obiectele  ce  le-am  putea  fabrica
                                                 ar  fi  aranjat’o  studenţii  din  Blaj  cu  ocasiu-  ce  se  cultivă  în  grădină  pentru  hrana    (Va  urma).
       şi  noi  în  ţară.  Dar  taxe  pe  clişeele  împru­
                                                 nea   maialului  din  zilele  trecute.  Gazetarii  omului,  ear’  ştiinţa,  care  se  ocupă  cu
       mutate  şi  pe  cărţile  ce  vin  din  Transilvania?
                                                 şovinişti  dela  aceste  foi  ştiu  să  spună,  mi­  cultura se numeşte  * Legumicultura*  sau
       Asta  n’o  înţeleg*.  Cu  chipul  acesta  statul
                                                 nuni  despre  această  demonstraţie.  Studenţii
       român  a  mâncat  lui  Coşbuc  vre-o  12.000                                         cultura  legumelor.   Legumicultura  este
                                                 să  fi  cântat  „Deşteaptâ-te  Române'1,  acest                                              Fiinţe pe cari le omorim
       lei,  câştigul  ce  era  să-’l  aibă  şi  a  făcut  pe                               o  parte   a  ştiinţei  horticulturii  sau
                                                 „cântec  insultător  pentru  Maghiari11  şi  să  fi
       poet  să  se  departă  de  prea  iubita-i  copilă,  a                                grădinăritul  în  genere.                                deşi  ele  ne  fac  bine.
                                                 purtat  un  mare  stindart  în  colorile  roşu-gal-
       făcut  să  înceteze  »Vatra*.  Dacă  existenţa
                                                 ben-vânăt.  Pe  drum  au  cântat  „cântece  anti-   Legumelor,  unii,  le  mai  zic  şi  zar­
       »Vetrei*  l-a  costat  pe  Coşbuc  materialiceşte
                                                 maghiare11,  de  cari  răsuna  oraşul.  La  sgo-
       12.000  lei  plus  atâta  muncă  şi  timp,  credeţi                                  zavaturi.                                      Pentru-ce să omorîm pajanjenii, dacă
                                                 motul  produs  a  eşit  gendarmeria,  dar  cor­
       oare  că  dispariţia  ei  l-a  costat  mai  puţin                                         Li-s’a  dat  numele  de  legumi  din  îi  găsim  altundeva  decât în  camerile  de
                                                 tegiul  ajunsese  deja  la  locul  petrecerei  şi  s’a
       moraliceşte?                                                                        pricină,  că  au  în  ele  o  parte,  care  e  ocuit,  când  ei  ne  fac  un  mare  bine,  că
                                                 început  dansul.  Gendartneria  a  căutat  după
        (Va  urma).       /  £   ORDD&N.
                                                 coriferii  acestei  „demostraţii11  şi  i-a  găsit  în  cea  mai hrănitoare  pentru  om,  şi  care  urmăresc,  prind  şi  prăpădesc  tot  felul
                                                 persoanele  studenţilor  Iulian  Hossu,  Aurel  parte  se  numeşte  legumină.        de  muşte,  cari  nu  numai  că  ne  supără
                                                 Neguş  şi  Aurel  Bardoşi.  Gazetele  şoviniste
              Tu  obosiseşi  mamă,                                                              Legumele  le  întrebuinţăm  pentru  ?rin  bîzîiturile  lor,  dar’  pot  să  molip­
              Pe  calea  tinereţii.              adaug,  că  „cercetarea  lasă  a  se bănui,  că  fi­
              Şi  ’ntrun  amurg  de  toamnă                                                hrană  sau  verzi  sau  le  păstrăm  pentru  sească  pe  cei  sănătoşi,  de  boalele  mo-
              Sfîrşişi  cîntarea  vieţii...      rele  demonstraţiei  duc  la  corpul  profesoral11   iarnă.   Legumele  verzi  le  întrebuinţăm  ipsitoare,  cari  ar  bântui  prin  vecinătate?
                                                  1)  şi  că  în  urma  aceasta  e  „probabil,  ca cer­
              Ear  eu  urmîndu-ţi  cîntul                                                  mai  ales  în  timpul  verii;  ear’  celelalte  Pentru-ce  să  strivim  cu  piciorul pe
              Umblînd  pe-aceleaşi  căi,         cetarea  să  se  pornească  în  contra  întregului
              Aud  că’n  toamna  asta            corp  profesoral11.  —  Vom  vedea.  Observăm                                        rumosul  greeras  auriu,  pe  care  îl  întâl­
              Ajung  în  anii  tăi...                                                           i)  Autorul  acestui  studiu  este  dl  D.  Ştefă-
                                  V.  Po  dean.  deocamdată,  că  şoviniştii  caută  pricini  cu lu­  nescu,  dirigintele  şcoalei  din  Urzicenj.  nim  prin  grădinile  noastre,  când  el  duce
   1   2   3   4