Page 3 - Activitatea_1902_06_23
P. 3
Nrul 23 ACTIVITATEA Pag- 3.
,,Sigur fiind, că marea şi fericita epocă şcolarii privatişti până în 10 Iunie v. în can — Un vers în lim ba nemţaseă al — Asasinare. Se telegrafeazâ din Li
„a reînvierei României este adînc întipă celaria direcţ unii şi a depune taxa de examen. bardului nostru V. Al e xa ndr i . Odată în pova, că pe când proprietarul Albin Schăfifer
î
rită în inima şi mintea tuturor, ridic pa- E x a m e n e l e p u b l i c e de n c h e i e r e tinereţe — rătăcit într’un orăşel al Germa cu soţia şi cu administratorul Kurt Jânos,
,.harul Meu în onoarea artileriei, urându-i A) La gimnasiu Mercuri, în 26 Iunie v. Dela niei, renumitul bard, — de vreme lungă — erau la cină, se auzi o detunătură de revol
„un viitor tot aşa de strălucit ca trecutul oara 7V2—8, clasa VII. latina, profesorul N- făcu curte unei Nemţoaice. Aceasta voia sâ ver şi Albin Schăffer căzu mort. Glonţul îi
„său şi ca dânsa să rămână de-apururea Sulică. Dela 8—8V2 cl. VII., geografia poli aibă drept suvenire [aducere aminte] o poe- sdrobise capul şi proprietarul muri imediat.
„podoaba iubitei Mele armate11. tică, profesorul Dr. Ios. Blaga. Dela oara sie dela el, şi-’l rugă să-i facă câteva ver Se presupune, că asasinul ar fi fost visitiul
8V2—9, cl. VI. maghiara, prof. Dr. I. Bunea. suri nemţeşti. Alexandri îi compuse, după concediat.
Dela oara 9—91/2, cl. VI., religia profesorul multă muncă, următorul guatrein:
D. Făgărăşian. Dela oara 9^'a—10, clasa V., So viei die Schwabe liebt die Bier — A restări în Constantinopol. Ares
• Confiscarea germana, profesorul Dr. C. Lacea. Dela oara So viei und vielster lieb ich dir. tările continuă la Constantinopol printre ma
10—101/2, cl. V., istoria, profesorul G. Vătăşan.
rii demnitari bănuiţi a unelti peirea Sultanu
„Cărţii de Aur“. Dela oara ICP/2—11, cl. IV., Istoria naturală, lui. Zilele trecute au fost arestate toate per
profesorul I. Ilasievici. Dela oara 11—ll'/j, — Almanachul societăţii de lectuiă soanele din prejurul lui Iusuf Izendi bey.fiiul
cl. IV., geometria, profesorul P. Percea. Dela „Petru Maior", Budapesta 1901. O ele fostului Sultan Abdul Aziz. Arestanţii au fost
oara lP /j—12, declamaţiune, coruri vocale. gantă carte de 144 pag. format 8° mare. exilaţi.
Straşnica poruncă a procuraturii Dela oara 21/î — 3, cl. III. germâna, profeso
Ediţie de lux. Se capătă la administra
şi judelui de instrucţie din Sibiiu a pus rul M. Jantea. Dela 3 — 3V2, cl. III. istoria, — E xundare mare se vesteşte din Săt-
prol. M. Jantea. Dela 31j2—4, cl. II., maghiara, ţia »Activităţii« cu p coroane -|- porto mar şi Dej. Someşul a eşit adecă din albie
la cale justiţia din toată ţeara, a căuta
profesorul I. Petrovici. Dela oara 4—41/2, cl. 30 bani. şi a inundat o parte mare din câmp, la
după »Cartea de Aur* pe la toţi aceia,
II. aritmetica, prof sorul L. Nastasi. Dela oara Sălmar, ear’ la Dej ruperea de nori de Vi
cari sunt cuprinşi în lista confiscată dela
4V2—5, cl- I- geografia, profesorul G. Vătăşan. — Nou proces de presă. Procuratura neri a fost atât de colosală, încât o parte
dl autor Păcăţianu. Am fost şi subscri Dela oara 5—51/2, cl. I. latina, profesorul G. de stat din Seghedin a intentat contra ziaru mare a oraşului este sub apă.
sul cercat de dl jude Fekete, un scrii Petrovici. lui »Gross-Kikindaer Zeitung» un nou proces
tor şi un servitor, cu care prilej fui pro B] La şcoal a reală, Joi, în 27 Iu de presă. Acusat e redactorul responsabil — Încercare de sinucidere. Din
nie v. Dela ora 7^2—8, clasa IV reală, geo Arthur Korn, despre care foile maghiare M.-Sziget ni-se scrie cu datu 10/VI urmă
vocat a da acel op. In firul procesului
metria, profesorul P. i’ercea. Dela ora 8—81/2 din Budapesta lăţiseră deunăzi ştirea falsă şi toarele : Tinerul iurist român de aici I. M.
verbal dresat cu mine am declarat, că
clasa IV reală, matematica, profesorul A. tendenţioasa, că ar fi fugit din Ungaria. In ,azi înainte de prânz a încercat a se învenina
cartea nu o mai am, pentru-că oare
Ciortea. Dela ora 81/2—9 clasa III reală, is criminată este poesia: >Gândeşte-te că eşti la scălzile de aici, dar ajutorul repetin al
care amic sau cunoscut a luat-o de pe toria, profesorul M. Jantea. Dela ora 9 — 9V2 Germani* publicată în Nr. 48 din 1 Dec. 1901 medicului din satul vecin l’a scăpat, şi l’a
o masă din Redacţie, curios a-i cunoaşte clasa III reală, francesa, profesorul Dr. C. al numitului ziar. Acusa e: agitaţie contra dus în spitalul din oraş, unde acuma zace
conţinutul. Am notificat, că foarte mulţi Lacea. 91/a—10 clasa II reală, religia, profe naţionalităţii maghiare. Pertractarea acestui greu bolnav. Causa încercărei de sinucidere
au cerut-o, cu insistinţâ sâ cetească din sorul Dr. St. Stinghe. Dela 10—lOţ/j clasa proces s’a fixat pe 16 Iunie n. a. c., la care nu să ştie.
II reală, geografia, profesorul A. Bârseaţiu. procurorul a cerut citarea mai multor martori.
ea. Unii mâ rugară se le-o şi procur
Dela ora KF/a—11 clasa I reală, germâna, — Cutremure. In Sicilia s’au simţit zi
dela autor. Pe unii i-am şi spus cu numele.
profesorul Dr. C. Lacea. Dela ora 11—11 Vi lele trecute violente cutremure de pământ.
După o oră s’a înfăţoşat din nou clasa I reală, maghiara, profesorul N. Bogdan. — Regele A ngliei şi N rul 13. Regele Vulcanul Etna pare a-şi reîncepe activitatea.
în localitatea mea şi a declarat, că are Not ă: Examenele se ţin în sala fes Angliei la 1861 s’a logodit cu Alexandra, fica
tivă a gimnasiului. Şcolarul, care va absenta regelui Daniei la Heidelberg, în hotelul — Presem ne de erupţiuni vulcanice
sâ facă perchisiţie. Au căutat de-aren-
dela examen nu să va promova, ci va avea »Prinz-Karl«, unde din întâmplare locuia şi în Ungaria. Cu datul de 2 Iunie o tele
dul şi neaflându-o, a luat un nou pro rectorul dela institutul »Liverpool«: Ihne, gramă din Bârtfa spune, că muntele vulcanic
să faci examen supletor în Septemvrie a. c.
ces verbal. o persoană grată a curţii engleze.
Luni, în 24 Iunie v., după ameazi la 6 St r âzs a din comitatul S âros, î ncepe se
Am înţeles, că în aceeaşi zi a mers ore se va ţinea e x a me n u l p u b l i c din Fericitul mire şi pe I h n e l-a învitat funcţioneze. Poporaţia din împrejurimea mun
la Vinerea şi Cugir, sâ caute la amicul g i mn a s t i c ă în curtea de gimnastică; în la logodnă. La cină s’a observat, că sunt telui aude vuete în adîncimea pământului.
Nicolae Herlea, înv. şi la cumnatul meu ras de timp nefavorabil, examenul de gim 13 inşi la masă. Ihne a voit sâ se de Apa din fântânile din satele Gergelylaka, Finta
nastică se amână pe ziua proximă, adecă pe părteze, însâ mirele nici cu un preţ nu l-a şi Ternye a dispărut toată, dar’ mai târziu
Ioan Dreghici, protopop onorar. A cer lăsat; ci a dispus sâ se aducă încă o măsuţă sa ivit de nou; era însă caldă ca de pe foc.
Marţi sau eventual pe Joi, la aceeaşi oră.
cat cartea la Aviron Balomiri, preot în mică, la care s’a aşezat el şi mireasa. Astfel
Sâmbătă, în 29 Iunie v., după serviciul
Balomir, — Toţi aceştia indicaţi de divin, la care vor participa toţi şcolarii, se a râmas numai 11 la masa mare; şi spiritele Îngheţată otrăvitoare. Dela Arad
s’a molcomit. —
mine. va încheia în mod solemn anul şcolar se vesteşte, că în o cafenea s’au ivit semne
Vineri mâ chiamă cu un servitor 1901/902 distribuindu-se premiile în sala cea de otrăvire la vre-o cincizeci de persoane,
mare a institutului. — H ym en. Dl Iosif Antone, vigil de cari au consumat cafă de gheaţă şi îngheţată.
la cancelaria sa, unde îmi ceteşte un §.
La încheierea anului şcolar în 29 Iu pădure îşi va sârba cununia cu drăgălaşa Toată noaptea au alergat medicii la aceşti
penal, trâgăndu-mi luarea aminte la as
nie, fiecare şcolar va primi testimoniu şco d-şoară Sofia Ioanovici, fica preotului pacienţi. Protomedicul orăşenesc a constatat
primea aceluia de 1000 cor. pedeapsă lar şi un exemplar din Anuarul şcoalei. Şco gr.-orient. din Hărău, Duminecă în 22 că speceriile folosite la îngheţată au fost stri
şi temniţă de 6 luni. Cu prilejul acesta larii absenţi nu vor primi Anuarul şcoalei. Iunie n. a. c , în biserica gr.-or. din Hărău. cate şi prin urmare înveninătoare.
din nou i-am declarat, că nu am ce La examenele acestea precum şi la Sâ fie într’un cias cu noroc!.
face dacă respectivul, care a luat-o festivitatea de încheiere a anului şcolar, se
învită cu toată st;ma părinţii, amicii şi bine
dela mine, nu mi-o aduce înapoi. Economie
voitorii acestor scoale. — D istrasul Pasteur. Renumitul în
Sâmbătă în 14 c. am primit un văţat francez a fost odată la un banchet,
Braşov, în 27 Maiu v. 1902.
decis, prin care în scris mâ face atent lucru natural, că toată societatea numai la
la asprele urmări a unui §. penal. La Di r ecţ i un ea. el căuta şi-’l observa şi cu el sâ ocupa. Despre grădină. 0
Când s’au servit poamele, Pasteur a luat câ
aceasta Luni a doua zi de Rusalii, i-am
teva cireşe şi le-a spălat cu îngrijire. Veci-
aşternut o rugare în scris, prin care îl nă-sa, o doamnă, a întrebat pe „măiestrul (Urmare şi fine).
rog să provoace pe toţi aceia, pe lângă N0UTĂTI învăţat’1 pentru ce a spălat cireşele? Gardul viu.
aceleaşi urmări ale legii, să predec car — Pentru aceea, doamnă, — răspunse
Gard viu se numeşte acel care se
tea luată dela mine ca să Jiu scutit de liniştit Pasteur, — fiindcă pe toate poamele
face cu mici arbori sau tufe plantate
atâtea neplăceri. — Exam enele la şcoala ptimară sunt milioane peste milioane de microbi şi
română din loc s’au ţinut a 2-a şi a eu nu le-aşi înghiţi pentru toată visteria din foarte des, care cresc foarte repede şi
Vom vedea ce va mai urma. Acum pe cari ies frunze şi ramuri foarte multe
3-a zi de Sf. Rusale sub conducerea lume 1...
însă rog cu toată stima pe acel stimat
Prea onor. Domn Vasile Domşa, pro Şi înfocat pentru tema sa predilecta, şi mlădioase. Copăceii cei mai buni pen
amic sau cunoscut, care a luat »Cartea a ţinut o prelegere completă despre microbi... tru a face gard viu sunt: păducelul,
topop. Examenele au avut şi de astă
de Aur« dela mine, să binevoiască a o şi deodată apoi, în vorbirea sa plină de en- porumbarul, lemnul cănesc, arţarul, car-
dată un resultat bun.
aduce sau la mine, sau să o predeie d-lui tusiasm, prinde pocalul cu apă, în care spă pinul, pârul, mărul sâlbatec şi glădiţa.
Laudă sâ cuvine d-lor învăţători lase cireşele, — şi l-a sorbit până în fund 1
jude Fekete, cruţându-mă de neplăcerile, Cel mai bun din acestea, însâ, este pă
cât şi d-şoarei înv. Maria Racolţa. Să pricepe de sine, că toată societatea,
cărora sunt expus jă ră nici o vină. care-1 ascultase cu atenţiune încordată pe ducelul şi glădiţa. Gardul viu nu se
Lucrurile de mână au fost făcute
L aurian Hercian, de copiliţele de sub conducerea d-şoarei „măiestrul învăţat1, erupse deodată în un fură, nu arde şi este mult mai ieftin şi
hohot de rîs.
redactor responsabil. mult mai trainic decât ulucile şi ori
Maria Racolţa şi au fost expuse într’o
care alt gard. El odată înfiinţat şi în
sală a şcoalei.
— Sinucidere din dragoste. In Vie- grijit bine, ţine foarte mult, pe când
Cu această ocasiune s’au împărţit
na tinera şi frumoasa guvernată Maria Ber- unul din celelalte garduri nu trăeşte
Dela şi premii între şcolarii şi şcolăriţele cei ger s’a sinucis în locuinţa unui . locotenent
şcoalele medii gr.-or. rom. din Braşov. mai dirigenţi, în preţ, de circa 30 cor. pe care-’l iubea, dar care nu o putea lua de decât 5— 10 ani cel mult.
Această sumă a fost votată de că- soţie. Caşul face mare sensaţie din pricină, că Prăsirea plantelor pentru gardul
trâ comitetul parochial. în anul acesta Maria Berger e a doua fată viu. — In caşul când nu găsim în vre-o
Programa examenelor dela finea
Douâ premii preţioase au fost date care s’a sinucis pentru acel oficer. pădure din apropiere, plantele de cari
anului şcolar 1901 2.
de cătră prea stimata d-nă Victoria Dr. avem nevoe spre a ne forma gardul viu,
E x a m e n u l de ma t ur i t a t e . Vineri Erdâlyi, care încă a luat parte la în — E m igrare la Transvaal. Mai mulţi atunci le prăsim din sâmenţă. Sâmen-
şi Sâmbătă, în 7 şi 8 Iunie v. va fi examenul architecţi şi ingineri români din Bucureşti ţele de păducel, glădiţă, etc. se samănă
cheierea anului şcolar.
oral de maturitate la gimnasiu. La examenul ) au luat iniţiativa să emigreze în Transvaal, pe răzoare. Pămentul trebue bine şi
de maturitate nu pot asista şcolarii; pentru Festivitatea s’a încheiat cu potrivite unde după încetarea răsboiului anglo-bur se
publicul mare el este deschis. vorbiri, cari au fost rostite de cătră simte trebuinţe de executarea a număroase
E x a m e n e pr i vat e cu şcolarii pri- Prea Onor. Domn Vasile Domşa şi de lucrări de căi ferate, clădiri administrative
vatişti din şcoalele medii se vor ţinea în zi dl înv. dir. Constantin Baicu.
şi altele. 1) Autorul acestui studiu este dl D. Ştefî-
lele de 10—15 Iunie v., având a se presenta
nescu, dirigintele şcoalei din Urziceni.