Page 3 - Activitatea_1902_06_23
P. 3

Nrul  23                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag-  3.

            ,,Sigur  fiind,  că  marea  şi  fericita  epocă  şcolarii  privatişti  până  în  10 Iunie  v.  în  can­  —  Un  vers  în   lim ba  nemţaseă   al   —    Asasinare.   Se  telegrafeazâ  din  Li
       „a  reînvierei  României  este  adînc  întipă­ celaria direcţ unii şi a  depune taxa  de examen.  bardului  nostru  V.  Al e xa ndr i .   Odată  în  pova,  că  pe  când  proprietarul  Albin Schăfifer
                                                                               î
       rită  în  inima  şi  mintea  tuturor,  ridic  pa-   E x a m e n e l e  p u b l i c e  de n c h e i e r e  tinereţe  —  rătăcit  într’un  orăşel  al  Germa­ cu  soţia  şi  cu  administratorul  Kurt  Jânos,
       ,.harul  Meu  în  onoarea  artileriei,  urându-i   A)  La  gimnasiu  Mercuri,  în 26  Iunie  v.  Dela  niei,  renumitul  bard,  —  de  vreme  lungă  —  erau  la  cină,  se  auzi  o  detunătură  de  revol­
       „un  viitor  tot  aşa  de  strălucit  ca  trecutul  oara  7V2—8,  clasa  VII.  latina,  profesorul  N-  făcu  curte  unei  Nemţoaice.  Aceasta  voia  sâ  ver  şi  Albin  Schăffer  căzu  mort.   Glonţul  îi
       „său  şi  ca  dânsa  să  rămână  de-apururea  Sulică.  Dela  8—8V2  cl.  VII.,  geografia  poli­ aibă  drept  suvenire [aducere  aminte]  o  poe-  sdrobise  capul  şi  proprietarul  muri  imediat.
       „podoaba  iubitei  Mele  armate11.         tică,  profesorul  Dr.  Ios.  Blaga.  Dela  oara  sie  dela  el,  şi-’l  rugă  să-i  facă  câteva  ver­ Se  presupune,  că  asasinul  ar  fi  fost  visitiul
                                                  8V2—9,  cl. VI.  maghiara,  prof.  Dr.  I.  Bunea.  suri  nemţeşti.  Alexandri  îi  compuse,  după  concediat.
                                                  Dela  oara  9—91/2,  cl.  VI.,  religia  profesorul  multă  muncă,  următorul  guatrein:
                                                  D.  Făgărăşian.  Dela  oara  9^'a—10,  clasa  V.,   So  viei  die  Schwabe  liebt  die  Bier  —    A restări în  Constantinopol. Ares­
        •       Confiscarea                       germana,  profesorul  Dr.  C.  Lacea.  Dela  oara   So  viei  und  vielster  lieb  ich  dir.  tările  continuă  la  Constantinopol  printre  ma­
                                                  10—101/2, cl. V., istoria, profesorul G. Vătăşan.
                                                                                                                                       rii  demnitari  bănuiţi  a  unelti  peirea  Sultanu­
          „Cărţii          de     Aur“.           Dela  oara  ICP/2—11,  cl.  IV.,  Istoria  naturală,                                 lui.  Zilele  trecute  au  fost  arestate  toate  per­
                                                  profesorul  I.  Ilasievici.  Dela  oara  11—ll'/j,   —  Almanachul  societăţii  de  lectuiă  soanele  din  prejurul  lui Iusuf  Izendi  bey.fiiul
                                                  cl.  IV.,  geometria,  profesorul  P.  Percea.  Dela  „Petru Maior",  Budapesta  1901.  O  ele­ fostului  Sultan  Abdul Aziz.  Arestanţii  au fost
                                                  oara  lP /j—12,  declamaţiune,  coruri  vocale.   gantă  carte de  144 pag.  format  8°  mare.   exilaţi.
            Straşnica  poruncă  a  procuraturii  Dela  oara  21/î — 3,  cl.  III.  germâna,  profeso­
                                                                                            Ediţie  de  lux.  Se  capătă  la  administra­
       şi  judelui  de  instrucţie  din  Sibiiu  a  pus   rul  M.  Jantea.  Dela  3 — 3V2,  cl. III.  istoria,                           —    E xundare   mare  se  vesteşte  din  Săt-
                                                  prol.  M.  Jantea.  Dela  31j2—4, cl. II., maghiara,   ţia  »Activităţii«  cu  p  coroane  -|-  porto   mar  şi  Dej.  Someşul  a  eşit  adecă  din  albie
       la  cale  justiţia  din toată  ţeara,  a  căuta
                                                  profesorul  I.  Petrovici.  Dela  oara  4—41/2,  cl.   30  bani.                     şi  a  inundat  o  parte  mare  din  câmp,  la
       după  »Cartea  de  Aur*  pe  la  toţi  aceia,
                                                  II.  aritmetica, prof sorul L. Nastasi.  Dela oara                                   Sălmar,  ear’  la  Dej  ruperea  de  nori  de  Vi­
       cari sunt  cuprinşi  în  lista  confiscată  dela
                                                  4V2—5, cl-  I- geografia,  profesorul G. Vătăşan.   —    Nou  proces  de  presă.  Procuratura  neri  a  fost  atât  de  colosală,  încât  o  parte
       dl  autor  Păcăţianu.  Am  fost şi  subscri­  Dela  oara  5—51/2,  cl.  I.  latina,  profesorul  G.  de  stat  din  Seghedin a intentat  contra  ziaru­ mare  a  oraşului  este  sub  apă.
       sul  cercat  de  dl  jude  Fekete,  un  scrii­ Petrovici.                            lui  »Gross-Kikindaer Zeitung»  un  nou proces
       tor  şi  un  servitor,  cu  care  prilej fui  pro­  B]  La  şcoal a  reală,  Joi,  în  27  Iu­ de  presă.  Acusat  e  redactorul  responsabil   —    Încercare  de  sinucidere.   Din
                                                  nie  v.  Dela  ora  7^2—8,  clasa IV  reală,  geo­ Arthur  Korn,  despre  care  foile  maghiare  M.-Sziget  ni-se  scrie  cu  datu  10/VI  urmă­
       vocat  a  da  acel  op.  In  firul  procesului
                                                  metria,  profesorul P. i’ercea. Dela  ora  8—81/2  din  Budapesta  lăţiseră  deunăzi  ştirea  falsă şi  toarele :  Tinerul  iurist  român  de  aici  I.  M.
       verbal  dresat  cu  mine  am  declarat,  că
                                                  clasa  IV  reală,  matematica,  profesorul  A.  tendenţioasa,  că  ar  fi  fugit  din  Ungaria.  In­ ,azi  înainte  de  prânz  a  încercat  a  se  învenina
       cartea  nu  o  mai  am,  pentru-că  oare­
                                                  Ciortea.  Dela  ora  81/2—9  clasa  III  reală,  is­ criminată  este  poesia:  >Gândeşte-te  că  eşti  la  scălzile  de  aici,  dar  ajutorul  repetin  al
       care  amic  sau  cunoscut  a  luat-o  de  pe   toria,  profesorul  M.  Jantea.  Dela  ora  9 — 9V2  Germani*  publicată în  Nr. 48  din  1  Dec.  1901  medicului  din  satul  vecin  l’a  scăpat,  şi  l’a
       o  masă  din  Redacţie,  curios  a-i  cunoaşte  clasa  III  reală,  francesa,  profesorul  Dr.  C.  al  numitului  ziar.  Acusa  e:  agitaţie  contra  dus  în  spitalul  din  oraş,  unde  acuma  zace
       conţinutul.  Am  notificat,  că  foarte  mulţi  Lacea.  91/a—10  clasa  II  reală,  religia,  profe­ naţionalităţii  maghiare.  Pertractarea  acestui  greu  bolnav.  Causa  încercărei  de  sinucidere
       au  cerut-o,  cu  insistinţâ sâ  cetească  din   sorul  Dr.  St.  Stinghe.  Dela  10—lOţ/j  clasa  proces  s’a  fixat  pe  16  Iunie  n.  a.  c.,  la  care  nu  să  ştie.
                                                  II  reală,  geografia, profesorul  A.  Bârseaţiu.  procurorul  a  cerut citarea mai  multor  martori.
       ea.  Unii  mâ  rugară  se  le-o  şi  procur
                                                  Dela  ora  KF/a—11  clasa  I  reală,  germâna,                                         —    Cutremure.  In  Sicilia  s’au  simţit  zi­
       dela autor. Pe unii i-am şi spus cu numele.
                                                  profesorul  Dr.  C.  Lacea.  Dela  ora  11—11 Vi                                     lele  trecute  violente  cutremure  de  pământ.
             După  o  oră  s’a  înfăţoşat  din  nou  clasa  I reală, maghiara, profesorul  N.  Bogdan.  —  Regele A ngliei şi N rul 13.  Regele  Vulcanul  Etna  pare  a-şi  reîncepe  activitatea.
       în  localitatea  mea  şi  a  declarat,  că  are   Not ă:   Examenele  se  ţin  în  sala  fes­  Angliei  la  1861  s’a  logodit cu Alexandra,  fica
                                                  tivă  a  gimnasiului.  Şcolarul,  care  va  absenta   regelui  Daniei  la  Heidelberg,  în  hotelul   — Presem ne de erupţiuni vulcanice

       sâ  facă  perchisiţie.  Au  căutat  de-aren-
                                                  dela  examen  nu  să  va  promova,  ci  va  avea   »Prinz-Karl«,  unde  din  întâmplare  locuia  şi  în   Ungaria.  Cu  datul  de  2  Iunie  o  tele­
       dul  şi  neaflându-o,  a  luat  un  nou  pro­                                        rectorul  dela  institutul  »Liverpool«:  Ihne, gramă  din  Bârtfa  spune,  că muntele  vulcanic
                                                  să  faci  examen  supletor  în  Septemvrie  a. c.
       ces  verbal.                                                                         o  persoană  grată  a  curţii  engleze.
                                                       Luni,  în  24  Iunie  v.,  după  ameazi  la  6                                  St r âzs a  din  comitatul  S âros,  î ncepe  se
            Am înţeles,  că  în  aceeaşi  zi  a  mers  ore  se  va  ţinea  e x a me n u l  p u b l i c  din  Fericitul  mire  şi  pe  I h n e   l-a  învitat   funcţioneze.  Poporaţia din împrejurimea  mun­
       la  Vinerea  şi  Cugir,  sâ  caute  la  amicul   g i mn a s t i c ă   în  curtea  de  gimnastică;  în   la  logodnă.  La  cină  s’a  observat,  că  sunt  telui  aude  vuete  în  adîncimea  pământului.
       Nicolae Herlea, înv.  şi  la  cumnatul  meu   ras  de  timp  nefavorabil,  examenul  de  gim­  13  inşi  la  masă.  Ihne  a  voit  sâ  se  de­ Apa  din fântânile din satele Gergelylaka, Finta
                                                  nastică  se  amână  pe  ziua proximă,  adecă  pe   părteze,  însâ  mirele  nici  cu  un  preţ  nu  l-a  şi  Ternye  a  dispărut  toată,  dar’  mai  târziu
       Ioan  Dreghici,  protopop  onorar.  A  cer­                                          lăsat;  ci  a  dispus  sâ  se  aducă  încă o măsuţă  sa  ivit  de  nou;  era  însă  caldă  ca  de  pe  foc.
                                                  Marţi  sau  eventual  pe  Joi,  la  aceeaşi  oră.
       cat  cartea  la  Aviron  Balomiri, preot  în                                         mică,  la  care  s’a  aşezat  el  şi  mireasa.  Astfel
                                                       Sâmbătă,  în  29  Iunie  v.,  după  serviciul
       Balomir,  —  Toţi  aceştia  indicaţi  de   divin,  la  care  vor  participa  toţi  şcolarii,  se   a  râmas  numai  11  la masa  mare;  şi  spiritele     Îngheţată  otrăvitoare.  Dela  Arad
                                                                                            s’a  molcomit.                               —
       mine.                                      va  încheia  în  mod  solemn  anul  şcolar                                           se  vesteşte,  că  în  o  cafenea  s’au  ivit  semne
             Vineri  mâ  chiamă  cu  un  servitor   1901/902  distribuindu-se  premiile  în  sala cea                                  de  otrăvire  la  vre-o  cincizeci  de  persoane,
                                                  mare a  institutului.                        —  H ym en.  Dl  Iosif Antone,  vigil  de   cari  au  consumat  cafă de  gheaţă şi îngheţată.
       la  cancelaria  sa,  unde  îmi  ceteşte  un  §.
                                                       La  încheierea  anului  şcolar  în  29  Iu­ pădure  îşi va sârba  cununia  cu  drăgălaşa   Toată  noaptea  au  alergat  medicii  la  aceşti
       penal,  trâgăndu-mi  luarea  aminte  la as
                                                  nie,  fiecare  şcolar  va  primi  testimoniu  şco­ d-şoară  Sofia  Ioanovici,  fica  preotului   pacienţi.  Protomedicul  orăşenesc  a  constatat
       primea  aceluia  de  1000  cor.  pedeapsă   lar  şi  un  exemplar  din Anuarul  şcoalei.  Şco­ gr.-orient.  din  Hărău,  Duminecă  în  22   că  speceriile  folosite  la îngheţată  au  fost stri­
       şi  temniţă  de  6  luni.  Cu  prilejul  acesta  larii  absenţi  nu  vor  primi  Anuarul  şcoalei. Iunie n. a. c , în biserica gr.-or.  din Hărău.  cate  şi  prin  urmare  înveninătoare.
        din  nou  i-am  declarat,  că  nu  am  ce      La  examenele  acestea  precum  şi  la   Sâ  fie  într’un  cias  cu  noroc!.
       face  dacă  respectivul,  care  a  luat-o   festivitatea  de  încheiere  a  anului  şcolar,  se
                                                  învită  cu  toată  st;ma  părinţii,  amicii  şi  bine­
       dela  mine,  nu  mi-o  aduce  înapoi.                                                                                                     Economie
                                                  voitorii  acestor  scoale.                   —  D istrasul  Pasteur.  Renumitul  în­
             Sâmbătă  în  14  c.  am  primit  un                                             văţat  francez  a  fost  odată  la  un  banchet,
                                                       Braşov,  în  27  Maiu  v.  1902.
       decis,  prin  care  în  scris  mâ  face  atent                                        lucru  natural,  că  toată  societatea  numai  la
       la  asprele  urmări  a  unui  §.  penal.  La                       Di r ecţ i  un  ea.  el  căuta  şi-’l  observa  şi  cu  el  sâ  ocupa.   Despre  grădină. 0
                                                                                             Când  s’au  servit  poamele,  Pasteur  a  luat  câ­
       aceasta  Luni  a  doua  zi  de  Rusalii,  i-am
                                                                                             teva  cireşe  şi  le-a  spălat  cu  îngrijire.  Veci-
        aşternut  o  rugare  în  scris,  prin  care  îl                                      nă-sa,  o  doamnă,  a  întrebat  pe  „măiestrul         (Urmare  şi  fine).
       rog  să provoace  pe  toţi  aceia,  pe  lângă          N0UTĂTI                        învăţat’1  pentru  ce  a  spălat  cireşele?             Gardul  viu.
        aceleaşi  urmări ale  legii,  să predec car­                                              —  Pentru  aceea,  doamnă,  —  răspunse
                                                                                                                                            Gard  viu  se  numeşte  acel  care  se
       tea  luată  dela  mine  ca  să Jiu  scutit  de                                        liniştit  Pasteur,  —  fiindcă  pe  toate  poamele
                                                                                                                                       face  cu  mici  arbori  sau  tufe  plantate
        atâtea  neplăceri.                            —  Exam enele  la  şcoala  ptimară  sunt  milioane  peste  milioane  de  microbi  şi
                                                  română  din  loc  s’au  ţinut  a  2-a  şi  a  eu  nu  le-aşi  înghiţi  pentru  toată  visteria  din   foarte  des,  care  cresc  foarte  repede  şi
             Vom vedea  ce va  mai  urma.  Acum                                                                                        pe  cari  ies  frunze  şi  ramuri  foarte  multe
                                                  3-a  zi  de  Sf.  Rusale  sub  conducerea   lume 1...
        însă  rog  cu  toată  stima  pe  acel  stimat
                                                  Prea  onor.  Domn  Vasile  Domşa,  pro­         Şi  înfocat  pentru  tema  sa  predilecta,  şi  mlădioase.  Copăceii  cei  mai  buni pen­
        amic  sau  cunoscut,  care  a  luat  »Cartea                                         a  ţinut  o  prelegere completă despre  microbi...   tru  a  face  gard  viu  sunt:  păducelul,
                                                  topop.  Examenele  au  avut  şi  de  astă
        de  Aur«  dela  mine,  să  binevoiască  a  o                                         şi  deodată  apoi,  în  vorbirea  sa  plină  de  en-   porumbarul,  lemnul cănesc,  arţarul,  car-
                                                  dată  un  resultat  bun.
        aduce sau  la mine, sau să o predeie  d-lui                                          tusiasm,  prinde  pocalul  cu  apă,  în  care  spă­  pinul,  pârul,  mărul  sâlbatec  şi  glădiţa.
                                                       Laudă  sâ  cuvine  d-lor  învăţători  lase  cireşele,  —  şi l-a  sorbit  până  în  fund 1
       jude  Fekete,  cruţându-mă de  neplăcerile,                                                                                     Cel  mai  bun  din  acestea,  însâ,  este  pă­
                                                  cât  şi  d-şoarei  înv.  Maria  Racolţa.        Să  pricepe  de  sine,  că  toată  societatea,
        cărora  sunt  expus jă ră   nici  o  vină.                                           care-1  ascultase  cu  atenţiune  încordată  pe  ducelul  şi  glădiţa.  Gardul  viu  nu  se
                                                       Lucrurile  de  mână  au  fost  făcute
                          L aurian  Hercian,      de  copiliţele  de  sub  conducerea  d-şoarei   „măiestrul  învăţat1,  erupse  deodată  în  un  fură,  nu  arde  şi  este  mult  mai  ieftin şi
                                                                                             hohot  de  rîs.
                              redactor  responsabil.                                                                                   mult  mai  trainic  decât  ulucile  şi  ori­
                                                  Maria  Racolţa  şi  au  fost  expuse  într’o
                                                                                                                                       care  alt  gard.  El  odată  înfiinţat  şi  în­
                                                  sală  a  şcoalei.
                                                                                               —  Sinucidere  din   dragoste.  In  Vie-   grijit  bine,  ţine  foarte  mult,  pe  când
                                                       Cu  această  ocasiune  s’au  împărţit
                                                                                             na  tinera  şi  frumoasa  guvernată  Maria  Ber-   unul  din  celelalte  garduri  nu  trăeşte
                          Dela                    şi  premii  între  şcolarii  şi  şcolăriţele  cei   ger  s’a  sinucis  în  locuinţa  unui  . locotenent
        şcoalele  medii gr.-or.  rom. din Braşov.  mai  dirigenţi,  în  preţ,  de  circa  30  cor. pe  care-’l  iubea,  dar  care  nu  o  putea  lua  de   decât  5— 10  ani  cel  mult.
                                                       Această  sumă  a  fost  votată  de  că-  soţie.  Caşul  face  mare sensaţie  din  pricină, că   Prăsirea  plantelor  pentru  gardul
                                                  trâ  comitetul  parochial.                 în  anul  acesta  Maria  Berger  e  a  doua  fată  viu.  —  In  caşul  când  nu  găsim în  vre-o
          Programa  examenelor  dela  finea
                                                       Douâ  premii  preţioase au  fost  date   care  s’a  sinucis  pentru  acel  oficer.  pădure  din  apropiere,  plantele  de  cari
                 anului  şcolar  1901  2.
                                                  de  cătră  prea  stimata  d-nă  Victoria Dr.                                         avem  nevoe  spre  a  ne forma gardul viu,
             E x a m e n u l  de  ma t ur i t a t e .   Vineri   Erdâlyi,  care  încă  a  luat  parte  la  în­  —  E m igrare la Transvaal.  Mai  mulţi   atunci  le  prăsim  din  sâmenţă.  Sâmen-
        şi  Sâmbătă,  în 7 şi 8 Iunie  v.  va  fi  examenul                                  architecţi  şi  ingineri  români  din  Bucureşti  ţele  de  păducel, glădiţă,  etc.  se  samănă
                                                  cheierea  anului  şcolar.
        oral  de  maturitate  la gimnasiu.  La  examenul           )                         au  luat  iniţiativa  să  emigreze  în  Transvaal,  pe  răzoare.  Pămentul  trebue  bine  şi
        de  maturitate  nu  pot  asista  şcolarii;  pentru   Festivitatea  s’a încheiat  cu  potrivite   unde  după  încetarea  răsboiului  anglo-bur  se
        publicul  mare  el  este  deschis.        vorbiri,  cari  au  fost  rostite  de  cătră   simte  trebuinţe  de  executarea  a  număroase
             E x a m e n e  pr i vat e  cu  şcolarii  pri-  Prea  Onor.  Domn  Vasile  Domşa  şi  de   lucrări  de  căi  ferate,  clădiri  administrative
        vatişti  din  şcoalele  medii  se  vor  ţinea  în  zi­ dl  înv.  dir.  Constantin  Baicu.
                                                                                             şi  altele.                                    1)  Autorul  acestui  studiu  este  dl  D.  Ştefî-
        lele  de  10—15  Iunie  v.,  având  a se presenta
                                                                                                                                       nescu,  dirigintele  şcoalei  din  Urziceni.
   1   2   3   4