Page 4 - Activitatea_1902_06_23
P. 4
Pag. 4 ACTIVITATEA Nrul 22
adînc săpat, apoi să procede la sămănat, F E L U R IM I. miros plăcut, care se apropie de viorele sau
deschizând şenţuleţe cu depărtare între POVEŢE de iris, şi de un gust acru şi amar, ea în
ele de 25— 30 cm. şi apoi se îngroapă 1 Vorbe din gura unui zăpăcit. Am în floreşte în Iulie şi August; rădăcina de Iarbă
trebat pe peşte, dacă se mănâncă popa în
sămânţa la o adîncime de 5— 7 cm.; mare se găseşte adesea-ori în piaţă pe la temi i
Mijloc de-a apăra vitele de înţepăturile zma de Bunavestire. — Sărmana, când am vă
sămânţa se acopere cu ţerînă ori cu de vânzare, fiind căutată pentru aroma ei şi
muştelor columbace. Muştele columbace sunt zut-o, avea Iacrămile pline de ochi. — S’a îm pentru afumat în casă; cu toate acestea ră
gunoiu putred, amestecat cu pământ, duşmanii cei mai primejdioşi ai vitelor, cau- brăcat cu mantaua de ploaie, ca să nu-’l dăcina ei a fost întrebuinţată şi cunoscută
după aceea să apasă puţin cu manile, sând prin împunsăturile lor răni, cari în cele arză soarele la ocln. — Îşi luă o posiţie înfrico
din timpurile cele mai vechi pentru a com
ori cu o scândurice sau mai bine cu mai multe caşuri produc chiar moartea aces şată şi cu un zimbet rece îşi răsucea dege bate diferite boale. Ea se pune şi în ferbe-
leafa sapei; după aceasta să udă. Uda tora. Aceste muşte se ridică ca un nor ne tele cu mustaţa. — După voi ba cecea: Baba rea apei pentru spălarea corpului şi părului
gru dintr’o peşteră numită » Peştera colum arde, satul se peptână.
tul se va face regulat cel puţin de două- la femei, mai ales este căutată în săptămâna
bace* ce se află în partea Dunării, din sus * mare dela începerea postului Paştilor.
ori pe săptămână, se plivesc buruenile Un ţigan fu prins în momentul când
de oraşul Orşova, nu departe de comuna
ori decâte-ori se simte nevoe, să scor voia să fure un pepene din câmp. Stai Cio- Acum s’a constatat deja, că principiul
Moidova-veche, într’o stâncă ce se înalţă de ce conţine rădăcina de Iarbă mare e foarte
moneşte pământul regulat, ca să nu se 6 —7 metri din apa Dunării. îndată ce dă roiule că ţi-oi arăta eu ţie, să furi pepeni — folositor la boalele de plămâni.
bătăturească. bine căldura primăverei şi anume prin lunile strigă păzitorul. Dacă’s pepeni — zise ţiganul De curend somităţile medicale din
Aceste lucrări se urmează pănă-ce Maiu şi Iunie se împrăştie prin toate păiţile netnlburat — nici nu-'mi trebuesc; credeam Paris au pus în aplicare principiul extras din
ţării, omoară şi pustieşte multe vite. Muştele că-s Iubeniţe. Pepeni pot să-'mi cumpăr destui
plantele încep a încolţi. Sămănatul se rădăcina de Iarbă mare, numită >helenină«
columbace fug de unsoare de porc ameste în piaţă.
face cu preferinţă, primăvara, îndată ce * şi a constatat, că dă resultate admirabile; ea
cată cu iodoform şi pentru aceea cine doreş
s’a luat zăpada şi umezala permite a să Un medic Scăpând copilul unei doamne calmează tusa, uşurează scoaterea flegmei şi
te a-şi scuti vitele de ele sS ungă părţile
avută de înfiicoşata anghina, să pomeni cu respiraţia, distruge ag-nţii patogeni, grăbeşte
lucra pământul. Să poate sămăna şi vitelor cari se atacă mai tare de muşte cu
mama, care îi oferi o bursă [punguliţă] bro vindecarea regiunilor ulcerate, măreşte pofta
toamna; însă numai în arare caşuri. Să unsoare de aceasta de porc amestecată 3%
dată de mâna ei. de mâncare şi dă putere suferindului, este
mânţa de păducel se poate procura [trei la sută] iodoform. Trebue inse luat sama, Primeşte, zise ea, acest mic lucru, ca un deci medicamentul cel mai ales în contra
ca vitele se nu lingă această unsoare, că io-
toamna după-ce fructele s’au copt bine; semn al recunoştinţei mele. bronşitelor cronice şi în contra ofticei.
doformul este otrăvitor. Pentru pregătirea
ear’ cele de glădiţâ în timpul iernei sau Primesc, răspunse medicul, puţin cam Savanţii medici au dat la lumină pro
unsoarei şi alte îndrumări, trebue sg cerem
primăverei, după-ce tecile s’au copt cu sfatul medicului veterinar. zăpăcit — însă fără scurtarea onorarului meu, prietăţile .microbiene ale hehninei, se poate
desăvîrşire. Simburii de păducel răsar * care se urcă la trei mii de franci. da suferinţilor globule de helenină câte 3—6
„Pardon", răspunse mama, luând pun- pe zi.
mai repede.
Pentru depărtarea a tot felul de pete din guliţa înapoi şi scoţend din ea două bilele Rădăcina ei totuşi este tot aşa de bună
J’regătirea locului pentru gardul stofe se recomandă zeamă de .boabe de fasole. de câte o miie, a fost în ea cinci bilete de ca şi principiul care s’a extras din ea ; dată
viu. — Locul unde voim a face gardul Boabe albe se fierb bine fără sare, socotind câte o miie de franci. Eată socoteala D-tale. sub formă de ceaiu sau de fieitură de rădă
viu se sapă de toamna, la o adîncime la o jumătate chilogram boabe, 4 litre de cină în doză de 15—20 grame la 100 grame
de 50—80 cm. şi pe o lărgime de 1 apă. In zama ceva recită muiera locurile pă 0 plantă vindecătoare. apa, ca întăritor şi excitant, înlesnind scoa
tate şi le spălăm fără săpun. Pete de unsoare, terea flegmei, a sudoarei şi a urinei, dă pu
metru. Pământul desfundat rămâne ex
de vin roşu în ştofe albe sau colorate dis tere stomacului slăbit şi uşurează mistuirea
pus gerului şi influenţelor atmosferice — Iarba maro (Inula pelinium) —
par, chiar şi pete de cerneală, dacă nu sunt foarte bine.
în timpul iernei; ear’ pentru plantatul Este o plantă de 1—2 metri înălţime,
prea vechi. Stofele de mătase, lână, bum Ceaiul de rădăcină, amestecat cu apă
de toamnă se desfundă pământul cu bac, spălate în zamă de boabe de fasole se care creşte prin pădurile noastre, şi prin lo ruginită este toarte bun în contra lipsei de
curile umede, are o rădăcină groasă cărnoasă,
cel puţin o lună înainte de plantare De ca nouă, că apa nu le strică de loc. După cafenie pe dinafară, albă pe dinlăuntru şi sânge; ear’ fiertura de rădăcină, care este
ca astfel pământul prin influenţa aeru spălat le clătim de două ori în apă cu vine- cu un miros pătrunzător; florile sunt galbene puţin acră, se poate întrebuinţa la spălarea
lui, căldurei şi apei din ploaie, să se ţeală, le stoarcem uşor şi le călcăm până şi cu mari dinţături pe margine, ele sunt vulnelor (rănilor) ulcerelor, boalelor de piele
sunt încă jumătate umede. şi în contra râei.
mărunţească. aşezate la vîrful plantei ; se întrebuinţează Doctorul Jictrân.
numai rădăcina dela aceste plante, care dacă
se uscă devine cenuşie. Iarba mare dă un
insnipogr.socieiaîepeacîii
„ D A C I A “
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
*
Reşedinţa societăţii: Orăşte (Szăszvăros, Broos).
Opuri
Birourile societăţii se află în ţ-Asele proprii: Bilete de. log. alLxistă deja de 14 ani şi este pro-
Broşuri
(Strada Berăriei nr. 12 lângă pesta regească). văzută cu to t felul de m a t e r i a l
Circulare
ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.
fîil. de visită
Capital social 100.000 cor. Invitări
Bilanţuri
Acţii institutul Wip&qTafîie
Operaţiunile societăţii sunt:
Cap. de epist.
Placate -- ii
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă Ord. de dans 99"
Adrese
care. i | siguranţă hipotecară. Comptun
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e co
aurituri, argintării, pe lângă disposi- Note m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e
cor. 5 l/B % - Preţ Curent.
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi Anunţuri- - rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6%. concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, scoale, I F) Cumpără şi vinde efecte pu Registre - fără erori.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate Imprimate - -
de binefacere cu 6%. lombarda. Couvcrte Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia eranală pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu lite. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de- \ I) Tot felul de întreprinderi co lucrare.
puneri. merciale şi economice, în societate Ca unica t i p o g r a f i e românească în
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură.
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arândează şi exarândează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi al privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul.
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
„MINERVA" institut tipografiic tn Orăştie.
