Page 1 - Activitatea_1902_06_24
P. 1
Anul II. O răsti e, 26 Iunie n. 1902. Nr. 24
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarti* Pe an 6 cor. pe */* an 3 cor.
ĂCTIYIÎĂÎEÂ
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa 4 coroane.
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi striin&tate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel Muntean L auri an B e r c i a n
Dară bărbaţi de calibrul lui Gal Toţi cei-ce se ocupă cu educaţiunea Exemplul fericitului fundator al şcolilor,
nu credem să se ocupe cu spălarea ha tinerimii, sau se interesează de această mare a fost imitat cu belşug de toţi succesorii sei.
Dr. losif Gal rapului; — asta-’i rolul trimbiţii aradane; causă publică, ştiu, că a devenit una dintre Atan. Rednic a lăsat şcolilor toată averea sa;
cele mai insistente necesităţi ale timpului, Grigorie Maior a înfiinţat fondul pentru pâne,
— apărător? ea are să-’ţi scoată carul din noroi, ea de-a sări într’ajutorul tinerimii studioase şi pe care toţi archiereii următori l-au susţinut,
te-a făcu t candidat, o s i te facă şi —
în ceea-ce priveşte nutremântul ei trupesc. îmbogăţindu-1 aşa, încât şi astăzi, fiecare stu
magnat adevărat? Studiul peste tot reclamă, ca o condiţiune dent cu purtare bună şi progres Indestulitor,
de căpetenie, un trup sănătos şi bine hrănit. este provăzut gratuit cu pâne.
Foile din Budapesta în zilele tre
Sistemul instrucţiunii moderne însă pretinde,
cute au adus ştirea, că contele Ioan Procesul « C ă r ţ i i de a ur«. Sâm mai mult ca ori şi când, o îngrijire serioasă Ca să nu mai amintim de număroasele
Eszterhâzy a interpelat pe ministrul de băta trecută a fost citat dl T. V. Pă- a trupului, pentru-că acest sistem reclamă fundaţiuni de stipendii, cari tot spre susţinere
căţian, autorul opului cunoscut, înain servesc, ne oprim la actul marelui metropolit
interne, că are el cunoştinţă, că nou ale prin mulţimea şi varietatea studiilor o deose Vancea, care a întemeiat două internate fru
tea judelui de instrucţie dela tribunalul
sul episcop (!) al Aradului, Vasile Mangra bită încordare a puterilor snfleteşti şi trupeşti. moase, unul pentru băieţi şi altul pentru fe
din Sibiiu, pentru a fi ascultat în pro
ce trecut viforos şi nepotrivit a re? Faţă cu număroasele şi feluritele rece- tiţe. In aceste institute sute de inşi primesc
cesul ce i-s’a intentat din partea pro-
rinţe ale instrucţiunii, tinerimea noastră stu provisiune completă pe lângă o taxă modestă,
Astă interpelare s’a întâmplat în curaturei din Cluj pentru mai multe dioasă se găseşte între nişte condiţiuni din
documente şi fapte istorice, cuprinse în sau chiar gratuit. Dar’ ori cât de mult ar fi
casa magnaţilor din Budapesta. cele mai slabe. In lipsă de locuinţe destul de făcut Archiereii de fericită amintire a Blaju
opul său şi acum confiscat dela toţi
spaţioase, mulţi elevi ai şcoalelor noastre sunt
Era de prevăzut, că membrii căsii abonenţii. lui pe acest teren, astăzi nu mai este îndestu-
osândiţi a tângi în nişte căsuţe mici, umede, litoare părinteasca lor îngrijire, din care de
magnaţilor nu vor fi încântaţi de is După-cum suntem informaţi, im- lipsite şi de aer şi de lumină; ear’ în pri
prava alegerii dela A r a d ; deoarece procesuate sunt 8g de pagini din vo vinţa traiului sunt în mod neîndestulitor pro- altfel atâtea sute şi mii s’au împărtăşit şi se
luminoasa carte, între cari fc5 de pagini împărtăşesc. Internatele cele două, sunt prea
d-nii magnaţi sunt ai naibi de scrupu- văzuţi. Organismul nehrănit cum se cuvine
sunt cele ce conţin vorbirea lui Băr- strimte, pentru a putea primi la buna lor masă
loŞi, când e vorbă să primească în mij însă, şi angajat în acelaşi timp la cea mai pe toţi cei avisaţi la un traiu mai sănătos. Şi
nuţiu dela adunarea din B la j şi des
locul lor pe un nou magnat — ă la încordată muncă, între stări higienice ne chiar dacă ar avea Ioc să-’i primească, nu ar
crierea decurgerei acestei adunări.
M angra ! corespunzătoare, nu numai nu se poate des- avea de unde să dee mâncare tuturor celor
*
volta normal, ci slăbind îşi pierde toată e- lipsiţi. Fundaţiunea de pâne de asemenea,
Şi dacă-i vorba să fim sinceri, apoi C atechisarea în f coaiele d e s t a t . nergia şi toată puterea de resistenţă contra ori cât de folositoare ar fi fost şi ar fi, nu
după treburile d-lui Mangra, amintite Semioficiosul „Pol. E rt.“ publică ştirea, că multelor şi feluritelor morburi, cari ispitesc mai este îndestulitoare. Că numai cu pâne
de groful Eszterhâzy, nu ne putem mira ministrul de culte şi instrucţiune W l a s s i c s sănătatea tinerilor mai ales. şi cu fărâmături de bucate de pe acasă nu
Gyul a a dat ordin, ca în şcoalele de stat
de loc, dacă membrii căsii magnaţilor Pentru astfel de caşuri nenorocite, în se pot nutri studenţii în mod indestulitor.
primare Religiunea să se predee necondiţio
protestează contra cinstei dubioase, ce văţătura costisitoare, în loc să fi fost o bine
nat numai ungureşte. Numai în clasele I şi facere, a devenit un blăstăm, şi toată chel Lipsa aceasta se simte de mult, dar’
li-se promite prin demonstraţia — alias II se permite excepţional, ca în mod auxi tuiala de bani şi de energie depusă de cătră acum a sosit momentul suprem, pentru a în
alegerea — dela Arad. liar, să se întrebuinţeze şi limbă străină, dar' treprinde tot ce ne stă în putinţă, spre a sa
învăţători şi învăţăcei, a fost făcută în deşert,
numai atunci, dacă majoritatea şcolarilor sunt tisface necesităţilor mai ardente. Ceea-ce re
Contele Eszterhâzy, ştiind, că dl spre paguba ireparabilă a particularilor, ca
de limbă străină. A mai dispus ministrul în cunoscând inteligenţa română din Blaj, întru
Mangra poreclit de »popa Chilibidache*, şi a comunităţii obşteşti.
mod riguros, ca Religiunea să se predee nu Fiind însă, că atari pagube nu se pot nită în 16 Februarie n. 1902, într’o şedinţă,
dacă ar fi întărit de episcop (!), ar de mai în localul şcoalei. delătura cu totul, trebuesc deci prevenite. anume spre acest scop conchematâ, a hotărît
veni şi el membru al căsii magnaţilor, * să adreseze un apel cătră toţi aceia, cari au
Şi între măsurile preventive ale acestor rele
adecă magnat tocmai aşa ca şi Eszter A rm a ta ro m â n ă . Organul oficios sunt şi mesele pentru studenţi. Importanţa beneficiat cândva de şcolile din Blaj, sau ştiu
hâzy şi ceialalţi magnaţi, grofi şi baroni: de publicitate al ministrului comun de ex lor în privinţa aceasta este recunoscută de apreţia importanţa lor pentru poporul româ
terne, „Fremdenblatt“ dela Viena, vorbind nesc, rugându-’i să binevoiască a-şi da con
a luat sub cercetare nimbul glorios (??) med. şi pedag. de-opotrivă. De aceea şi la noi
de i u b i 1 e u 1 de 25 de ani al Indepen cursul generos Ia înfiinţarea unei mese pen
a d-lui Mangra, şi a aflat, precum spune s’a deşteptat în timpul din urmă o preocupare
denţei României, relevă că regele Carol este publică pentru acette folositoare instituţiuni. tru studenţii dela şcolile române gr.-catolice
în interpelaţia sa, că « ni mbul * ^) lui creatorul armatei române, aşa cum ea a fost din Blaj.
Scopul lor este, de-a oferi studenţilor, gratis
Mangra nici n’ar fi plin de glorie, ci organisată şi a luat parte în răsboiul din 1877. Comisiunea aleasă în acea adunare, a
ori în schimbul unei taxe de tot modeste,
de — puncte negre! Succesele repurtate atunci de armata română mâncare caldă, suficientă şi nutritoare, măcar cerut dela Prea Ven. Consistor Metropolitan
au contribuit la ridicarea României la rangul din Blaj, patronul suprem al institutelor noas
Provoacă deci pe ministrul, că să odată în zi, ca astfel studenţii bine provăzuţi
de regat, astfel că de fapt armata română tre, autorisarea de a face o colectă în favo
se nisuiască într’acolo, că magnaţii ţării fiind, să se poată desvolta bine şi trupeşte şi
poate fi privită ca creatoarea stărei actuale rul mesei studenţilor, ceea-ce i-s’a şi dat prin
sufleteşte, şi să poată presta cu succes munca
să fie cruţaţi de colegialitatea cu un de lucruri din România. Regele Carol, care resoluţiunea consistorială din 4 Martie 1902,
spirituală ce li-se cere, fără dauna sănătăţii
Mangr a. a început această organisare, şi într’un mod şi vigoarei lor trupeşti. In acelaşi timp ele Nr. 1166. Drept aceea, subscrişii membri ai
atât de strălucit, a armatei, — a continuat-o comisiunii de doisprezece venim prin aceasta
Contele E s z t e r h â z y şi ceialalţi tind a pune pe elevi, cel puţin la masă, sub
fără preget până astăzi. România dispune a ne împlini misiunea ce ni-s’a încredinţat,
magnaţi, nu voiesc s i fie deodată cu o inspecţiune părintească şi a împuţina astfel
astăzi de o armată de 4 corpuri şi de o di- grijile părinţilor de-acasă. apelând cu toată dragostea frăţească la toate
capul solidari cu clica Russu-Şirianul—
visiune, adecă e astăzi de 5 ori mai mare Dacă aici în Blaj nu ne-am Îngrijit mai inimile generoase, cari ştiu preţul valoarea
Suciu— Oncu, etc. decum era în anul 1877. De asemenea, ea instituţiei, ce proiectăm, să alerge cu ofertele
curănd de înfiinţarea unei astfel de instituţiuni,
dispune de o artilerie de 400 tunuri din cele lor într’ajutor.
De gustibus — nu poţi discuta. este nu pentru-că am fi ignorat necesita
mai moderne. Sporirea efectivelor armatei
tea şi importanţa ei, ci pentru-că aici a exis Prin glasul nostru cer ajutor acele aşe
Vederile grofului E s z t e r h â z y de merge de altfel mână în mână cu ridicarea
tat mai întâi la Români o atare instituţiune. zăminte româneşti, cari de un veac şi jumă
astă-dată au aflat resunet nu numai în spiritului militar. Cor pul o fi e r e s c r o tate au revărsat lumina culturei în mijlocul
c
Intr’adevăr «masa studenţilor* din Blaj
casa magnaţilor, ba în inimile tuturor mân e s t e ast ăzi unul din cel e mai s’a înfiinţat, într’un înţeles oare-care mai larg, poporului nostru, şi, cari mai mult de un secol,
bune din E u r o p a . — In acelaşi timp,
Românilor serioşi. deodată cu însăşi şcolile, cari acum de a- au fost unicul nostru far cultural.
ziarul vienez, relevând spiritul modern în
proape 150 de ani revarsă asupra neamului Prin glasul nostru se adresează şcolile
Este dară un cinism fără seamăn, care este conceput ordinul de zi adresat de
binefăcătoarea lumină a culturii. din Blaj cătră toţi fiii sei şi cătră fiii acelora,
când vine «Tribuna Poporului« — trim- cătră regele Carol armatei, cu ocasiunea aces
tui iubileu, face să reiasă manifestaţiile de întemeietorii de pie memorie a acestor, cari sub scutul lor s’au Învrednicit de pute
biţa clicaşilor — şi, ocupându-se cu celor mai vechi şcoli româneşti din patrie, au rea învăţăturilor, cu ajutorul căreia şi-au făcut
profundă recunoştinţă şi veneraţiune, pe care
multă vehemenţă de interpelarea grofu preţuit de sigur foarte mult învăţătura, ca stare şi avere şi posiţie de onoare în societate.
armata a arătat-o cu această ocasiune Re
lui Eszterhâzy, întreabă: gelui Carol. hrană a vieţii sufleteşti. Aşa de sus au ridi Prin apelul nostru imploară ajutorul de
cat ei în gândurile lor sfinte actul luminării recunoştinţă al fiilor sei acea «alma mater*,
Că oare unde a fo st Dr. Gal, de minţii cu lumina înţeleptelor învăţături, încât care aţâţa fii luminaţi a dat vieţii — şi îl
ria sărit în apărarea lui M angra ! Pentru „Masa studenţilor 11 dela şcolile rom. îl numiau cu o caracteristică expresie «frân imploară, nu pentru sine, ci pentru acei fii ai
gr.-cat. din Blaj.
Cei-ce cunosc vederile lui Gal des gerea sfintei pâni a învăţăturii*. Cu toate poporului, pe cari de acum înainte vrea să-’f
aceste ei nu-şi uitară nici de hrana trupului; crească şi să-’i înveţe spre binele neamului
pre corectitate, se vor fi amusat de mi
A P E L ! mai ales, că şi atunci, ca şi acum, cu deose nostru.
nune asupra acestei expectorări a trim- bire fiii ţărănimei noastre împoporau şcolile.
biţii aradane..... La vocea acestor vechi aşezăminte cul
Astfel pe timpul episcopului Petru Paul Aron turale asociem şi noi cu toată credinţa cuvân
Beata simplicitas! Nisuinţa manifestată in anii din urmă, — cum spune Samoil Clain — se aflau in tul nostru rugător. Pentru-că noi credem firm
de a înfiinţa pe lângă şcolile noastre mese Blaj deja 300 de studenţi, şi episcopul »îi şi tare, că este acum timpul suprem, să con
N oi îţi utăm mulţi apărători ca pentru studenţii mai săraci, isvoreşte din re ţinea cu pâne, şi la prasnice şi cu fiertură, tribuim şi noi fiecare din ceea-ce ne-a dat
d l Gal\ d-le M angra! cunoaşterea unei lipse mari şi dureroase. pe unii şi cu haine şi cu cărţi*. D-zeu, spre a susţinea şi desvolta acele aşe-