Page 3 - Activitatea_1902_06_24
P. 3

Nrul  24                                                                  A C T I V I T A T E A                                                             Pag.  3.

       şterge  praful  într’o casă,  ea  ştie  să  mă­ deschidă  capul  oamenilor  să-şi  dea  fe­  —  jF i i   p e d e p s  i ţ i  p  e  n  t  r  u  c u  se  aruncă  şi  el,  al  cincilea.  învăţătorul
       ture  prin  casă  numai  dacă  vede  ceva  tele  prin  case  bune  la  slujbă,  ca  se  în­  v i n t e l e   jp ă r i n ţ i l o r .   Cetitorii  noş­ N i c o l a u  V o i n a   înzadar  a  strigat  la
                                                                                            tri  au  deja cunoştinţă  despre  „Cartea  de aur»
       gunoiu  mare,  surcele,  pene,  hârtii,  paie,  veţe  gospodăria.  Nu  e  nici  o  ruşine  a                                   el  se  nu  se  urce  în  cin,  că  şi  aşa sunt
                                                                                            scrisă  de  dl  Pă c ă ţ i a n u  din  Sibiu.  Ce con­
       cârpe,  etc.  Ea  p'aful  de  pe  o  mobilă  sluji,  căci  a  sluji  cu  angajament, însem­  ţine  acea  carte?  Documente  din  istoria  sbu   prea  mulţi.  Ajunşi  pe  valurile  Mur e ­
       nici  nu-1  vede.                          nează  pur  şi  simplu  a  munci,  sluga  nu   ciumată  a  poporului  român.  Ei  bine,  cartea   ş ul ui   sumflat.  de  multele  ploi,  erau
            Toporul  n’are  idee  de  curăţenie.  e  rob,  sluga  e  om  care  munceşte  ca  d-lui  Păcăţianu  a  fost  confiscată,  ear  dl  Pu-   aproape  sc  ajungă  teaferi  malul  din­
       Nu  vezi  pe  un  oltean  care  îşi  suflă  na­ ori-ce  om  liber,  care  se  angajează.  Ru­  căţianu  dat  în  judecată.  Şi  s’au  confiscat  nu  spre  Foi t ,   când  deodată  cinul  începe
       sul  în  mână  şi  apoi  îţi cântăreşte  d-tale  şine  este  a  fi  leneş  şi  ruşine  este  a  fi   numai  exemplarele  găsite  la  Sibiiu,  ci  toate  a  se  cufunda,  în  urma  poverii  mari  şi
                                                                                            câte  sc  trimisese  abonaţilor.  In  toate  părţile
       brânză?  Nu  vezi  bâeatul  dela  băcănie  slugă  necredincioasă,  răci  sluga  necre­                                          ajunşi  în  apă  până  la  breu,  toţi  c i n c i
                                                                                            locuite  de  Români  s’au  presentat  judecătorii               A
       cu  haina  unsuroasă  cum  îţi  aduce  pâ-  dincioasă  se  asamenă singură  cu  robul.   şi  comisarii  de  poliţie  şi  au  luat  cartea.   au  s ă r i t  în  apă.  învăţătorului  Voina
                                                                                                                                       şi  unui  tînăr  i-a  succes  a  ajunge  ma­
       nea  în  braţe ?  Cui  îi  place  curăţenia  Stăpânul  de  astăzi  nu  e  ca  stăpânul  Acutn  aflăm  din  «Telegraful  Român»  din
       n’are  decât  să  se  uite  la  cei-ce  vend  de  robi,  astăzi  sluga  e  negustor  şi  stă­ Sibiiu,  că  din  numita  carte  sunt  încriminate   lul  prin  înot,   doi  inşi  se  ţineau  de
       substanţe  alimentare  şi  atunci  îşi  vor  pânul  cumpărător:  sluga  vinde  munca   85  de  pagini,  din  cari  58  pagini  numai  din  cin,  care  se  întoarse  cu  fundul  în  sus
       da  samă  de  ideile  de  lr'gienă  ale  po­ şi  stăpânul  e  clientul  care  o  cumpără.  discursul  lui  Bărnuţiu  rostit  la  1848  la  adu­ şi  apăruse  la  suprafaţă,  amendoi  îşi
                                                                                            narea  cea  mare  din  Bi.ij.  Eacâ  aşa  vine la ju­  făcură  vislă  din  braţele  lor  şi  după  o
       porului.  Nu  mai  zic  nimica  de  murdă­      Dar  pentru  o  fată  care  slujeşte
                                                                                            decată  dl Păcăţianu  şi  probabil  va  fi  închis
       ria  de  pe la  rahagii. Intr’o  dimineaţă  mă  într’o  familie,  acea  familie  este  o  ade­  pentru  un  disems  pronunţat  înainte  de  asta   luptă  desperată  de  o  oră,  le-a  succes
       uitam  la  o  babă  lăptăreasă,  o  babă pli­ vărată  şcoală.                        cu  54 de  ani.                           | a  ajunge  la  malul  de  unde  plecară
       nă  de  bube  pe  obraz  şi  pe  la  gură,  mă   Aşa  pe  la  ţară  nu  se  ştie  rostul                                        cam  2— 3  chilometri  cătră  T u r d a ş
       uitam  cum  această  babă şi-a  turnat din  casei.  Şi  slugile  proaste  care  ne  vin                                         scăpând  de  primejdia  ce  îi  ameninţa.
                                                                                               —  Cu  bucurie  luăm  la  cunoştinţă
       tinichea  lapte  într’o  măsură  de  vr’o ju­ aici  după  procopseală  din  Transilvania,                                       D u r e r e !   micul  N i c o l a e  D o r o g a ,
                                                                                            că  On.  Domn  Nicolau  Munt e a n,   ad­
       mătate  de  litru,  a  beut  din  ea,  şi  apoi  scot  din  ţară  în  fiecare  an  câte  nouă-                                  abea  în  etate  de  14— 15  ani,  a  căzut
                                                                                            ministrator  par.  în  Dobra  a  fost  dispus
                                                                                                                                                              I
       l-a turnat  îndărăt  în tinichea;  ear’ după-  spre-zece  milioane  de  franci  şi  trăesc                                      j e r t f ă   »B  l â s  t £ m u n i  d e  ^nainăv-,
                                                                                            de  paroch  în  Grădişte  şi adm.  protopo-
       ce  l-a  turnat  în  tinichea  a  întrat  într’o  bine;  ear  fete  de  ale  sătenilor  noştri                                  ursită  înainte cu o"zi 1  C a d a v r u l  î n c ă
                                                                                            pesc al  Ulpiei-Traiane.  Comuna  grăniţe-
        curte  şi  a  vendut  lapte.  Ear  stăpâna  mor  de  foame  pe  la  ţară  şi  cresc                                            nu  s’a  aflat.
                                                                                             rească  C u g i r   şi  multele  neamuri  ale
        casei,  unde  se  cumpăra  lapte,  întrebă  proaste.
                                                                                             avansatului,  din  cercul  Orăştiei,  îşi  pot
        pe  servitoare:  curată-i  cratiţa,  Mario?,   („Albina1').      T h .  T>.  S p er a n ţia ,                                    —  L m peratu l  G erm a n iei,  care sufere
                                                                                             gratula.
        pe  când  cu  dreptul  ar  fi  fost s’o  întrebe.-                                                                             de  inâncărimea  de  a  vorbi  mereu,  şi-a  auzit
                                                                                                  Felicitările  noastre  sincere!      frumoase  vorbe  în  parlamentul  din  Viena. A
        E  curată  gura  babei ?
                                                              C O N C U R S                                                            ţinut  adecă  de  curând  o  vorbire  în  Marien-
             In  străinătate,  şi  nu  mai  departe,
                                                                                                                                       burg,  împotriva  Polonilor  şi  Slavilor,  ca  şi
        chiar  în  Austria,  poporul  a  simţit  lipsa                                         —  Societatea  p e n tru   fo n d   de  t e a ­  un  student  înfocat.  Pentru  asta  Cehii  au  in­
        aceasta  şi  a  găsit  şi  leacul.  Oamenii    Pentru ocuparea postului de  paroch !   t r u  r o m â n  l a  B i s t r i ţ a .   Aflăm  cu  terpelat  în  parlamentul  din  Viena,  şi  au  ata­
        chiar  cu  dare  de  mână,  când le  ajunge   din  p a r ochi a,  dc  clasa  a  III.  M a d a ,  bucurie,  că  adunarea generală  din  anul  acesta  cat  grozav  pe  prea  vorbăreţul  împărat,  stri­
        tata  pe la  12,  13,  Mani,  o  dau  la sluj­  prin  aceasta  se  escrie  concurs  cu  ter­  a  Societăţii  pentru  fond  de  teatru  român  se  gând :  „Astfel  de  vorbiri  numai  dela  agita­
        bă  într’o  casă  bună,  şi  o  dau  nu  pen-   min  de  30  zile  dela  prima  publicare   va  ţinea  la  Bistriţa.  Inteliginţa  română  de  torii  de  crîştne  să  pot  auzi I  Asta  e  obrăzni­
                                                                                             acolo,  prin  o  scrisoare  adresată  în  numele  ei  cie  prusianâ I  Împăratul  a  fost  beat  când  a
        tru-că  o  să  capete leafă,  căci  leafa  aco­ în  «Telegraful  Român«.
                                                                                             de  dl  G e r a s i m   Do mi  de  preşedintelui  ţinut  acea  vorbire!  Pfui  Wilhelm  II.“|  A  fost
        lo  e  mică,  ci  o  dau  ca  să  înveţe  gos­  Pentru  întregirea  posturilor  de  în­  Societăţii,  înştiinţează  că  a  hotărît  să  pri­  un  scandal,  încât  preşedintele  a  fost  silit  a
        podăria.  Fata  întră  în  slujbă  într’o casă  văţători  mai  jos  însemnate  se  escrie  mească  cu  cea  mai  caldă  dragoste  şi  ospi­ ridica  şedinţa.
        ca  şi  cum  ar  întră  într’o  şcoală,  şi  în­ concurs  cu  termin  de  30  zile  dela  pri­ talitate  românească  Soc:etatea  şi  adunarea
                                                                                             ei  generală  in  ruijiocul  său.  Terminul  adu­
        tră  cu  gândul  ca se înveţe,  şi  stă  într’o  ma  publicare:                                                                   —  B erieolu l  oraşu lu i  New-York.  Se
                                                                                             nării  generale  încă  nu  s’a  fixat  difinitiv ;  dar
        casă  3  şi  4  şi  5  ani  şi până  la  măritiş   1.  B e r i i u ,   cu  salar  de  600  cor.,                               vesteşte,  că  oraşul  N e w - Y o r k  e în  primej­
                                                                                             probabil  se  va  hotărî  ziua  de  15/28  August,
        şi  când  se  duce  acasă  dela  slujbă,  se                                                                                   die.  in  America  de  mijloc,  Bolivia  şi  Alasca
                                                   se  va  solvi  în  sumă  de  420  cor.  dela  ca  cea  inai  potrivită  impregnărilor  locale.
        duce  şi  învăţată  şi îmbrăcată  şi  cu ceva   cassa  bisericei,  ear’  restul  de  180  cor.                                  vulcanii  încep  unul după  altul  a eiupe.  Geo­
                                                                                                                                        logii  renumiţi  au  oDservac  fenomene  vul­
        parale.  Şi  aşa  şi  oamenii  din  popor  îşi  din  cassa  aliodială  a  comunei  Serâca;
                                                                                               —  N otificare  o f i c i a l ă .   Judecătoria   canice  şi  în  ţinutul  de-lângă  New-York.  Cu
        capătă  buna  gospodărie  şi  oamenii  de  cuartirul  îl  are  învăţătorul  în  edificiul  administrativă supremă  din Budapesta  a adus
                                                                                                                                        s guranţâ  insă  până  acum  nu  se  ştie  nimic.
        pe  la  oraş,  negustori  şi  alţi  oameni  cu   şcoalei  şi  lemne  trebuincioase  dela  am­  la  20  Septemvrie  1901  sub  Nr.  1947  o  ho-
        dare  de  mână,  au  slugi  bune.  Şi  pe   bele  comune  susţiitoare.               tărire  principială,  conform  căreia  donafiuniJe
                                                                                             făcute  pe  sama  bisericelor pentru  scopuri  re­
        acest  fel  de  slugi,  oamenii le  şi  tratează                                                                                  —  D escop erire  sen saţion ală.  Profe­
                                                        2.  Ş i  b o l   {AlkenyN)  două  posturi   ligioase  sunt  scutite  de  competenţa  erarialâ,
        bine,  pentru-că  ştiu  că  sunt  tete  de                                                                                      sorul  de  fisită  Clemente  Kigueras  dela  un
                                                   cu  salar  de  câte  600  cor.,  cuartir  şi  decretând,  că  disposiţiile  din  articolul  de  le­
        gospodari  şi  adese  ori  părinţii  lor  îi                                                                                    gimnasiu  din  Las  Palmas  [SpaniaJ,  a  făcut
                                                   lemne.                                    ge  XXIII  din  1868  §.  21  asupra  donaţiuni-   o  mare  invenţiune.  Aceasta  constă  in  strîn-
        cunosc.  Obiceiul  acesta  de  a şi  da  fe­
                                                        j>.  G e o a g i 2i l  d e j o  s}  (Algyogy)   (or  făcute  pentru  scopurile  instrucţiuuei  se   gerea  şi  folosirea  eltctiicitkţii,  care  se  află
        tele  în  slujbă  e  aşa  de  răspândit,  că                                         extind  şi  asupra  dăruirilor  făcute  pentru  zi­
                                                   cu  salar  de  600  coroane,  cuartir  şi                                            111  atmosferă  în  măsuiă  mare.  Aparatul  pen­
        mulţi  oameni,  chiar  negustoraşi  şi  din                                          diri  de  biseiici  şi  adjustarea  internă  a  aces­  tru  acest  scop  e  o  maşină  electrică,  care  e
                                                  | lemne.                                   tora-  cu  icoane,  cari  toate  contribue  la  ridi­
        cei  cu  oare-care  dare  de mână,  îşi  dau                                                                                    in  stare  cu  puţine  spese  se  prindă  din  aer
                                                           K o 2n o ş e i ,  cu  salar  de  600  carea  simţului  religios-moral  al  poporului  şi
        tetele  la  slujbă  în  case  mai  mari                                                                                         electricitatea  şi  să o conseive,  pentiu-ca  apoi
                                                   coroane,  cuartir  şi  lemne.             au  menire  educativă  pentru  desvoltarea  vieţii   să  se  poată  folosi  spre  diferite  scopuri.  Cu
              La  noi  însă  până  acuma  obiceiul
                                                                                             culturale  şi  morale  a  credmcioşiloi.  —  Adu­  această  descoperite  devin  superflue  maşinele
        acesta  nu  s’a  introdus  încă  şi  e  foarte   5 .  Bozcş,  6.  R a t g lie t ,  7.  Mada,   cem  aceasta  disposifie  salutară  ia  cunoştinţa   dmainoelectnce  şi  bâtei iile;  fabrici  şi  trenuri
        rău.  Preoţii  şi  învăţătorii  ar  trebui  să toate  cu  salar  de  câte  600 cor.,  cuartir   tutui or  organelor  noastre  şi  le îndemnăm, ca   vor  ti  puse  in  mişcare  exclusiv  cu  ajutorul
                                                   şi  lemne,  salarul  sc  acopere  din  repar-  la  cas  când  perceptoratele  regeşti  ar  face   electricităţii  atmosferice.  Aparatul  lui  Figue-
              Şi  acel  luceafăr  blând  s’a  scoborît  spre   tiţiune.                       prescrieri  pentru  daruri  făcute  bisericelor   ras  e  foarte  simplu.  Pentru-ca  se  nu-i  fure
         a  ne  lumina  mintea.  De  aceea  bucuria,  mul­  La  toate  aceste  posturi  se  vor   noastre  cu  memţiunca  arătată,  —  se  înain­  cineva  învenţiuuea,  dinsui  a  lăsat  ca  fiecare
        ţumirea  sufletească  ne-a  fost  mare,  când  am                                     teze  recurs  în  termin  legal  şi  să  facă  provo­  parte  a  aparatului  să  se  construeasca  tot  în
                                                   computa  cuincuenalele  legale  numai
         văzut  că  putem  înlătura  „vălul  misterios11  ce                                  care la  precisata  hotărîre principială.  — Cons.   altă  fabrica.  Eigueras  deja  toloseşte  acest
                                                   după  instituirea  definitivă  şi  serviciul
        se  credea  că  acopere  poesia  lui  Eminescu.                                       archidiecesan  din  Sibiiu.               aparat  pentru  trebuinţele  casei  sale,  dispu­
                             ♦                     de  5  ani  neîntrerupt  în  respectiva  co­
                                                                                                                                        nând  aproape  gratis  de  un  curent  electric
              Dl  Gherea,   după-ce  citează  ultima  mună.                                         Noul  secretar iu  c o n s i s t o r i a l .  suficient  pentru  a-i  lumina  odăile  sale  şi
                                                                                                —
         parte  a  Sat.  IV-a  [Ce  I  Când  luna  se  stre­  Cei  aleşi  sunt  datori a  merge  Du­ In  şedinţa plenară  a  gonsistorului  archidiece­ pentru  a  mâna  un  motor  cu  putere  de
         coară  etc.]  adaugă:  „Admirabil! Măreţ!  Toa­
                                                   mineca  şi  în  sărbători  cu  copii  la  bi­  san  a  fost  ales,  cu  unanimitatea voturilor, se­ , 20  cai.
         te  sentimentele  căşunate  de  o  iubire  respin­                                   cretar  consistorial  Dr.  G e o r g e  Pro  ca.
                                                   serică  şi  a  cânta  la  sf.  liturgie.
         să,  nesocotită,  de  o  iubire  de  sine,  rănită                                   Dl  P r o c a   înlocueşte  în  acest  post  pe  Dr.
         dureros....11
                                                                                              E l ie   Cri st ea,   ales  asesor  în  senatul  bise­
              Negreşit,  că  D-sa  neînţeiegând  despre                                                                                            Bibliografie.
                                                               N0UTĂTI
         ce  e  vorba  în  poesie,  probabil  din  causa                                      ricesc.
         „vălului  misterios11,  face.  poetului  o  mulţime                 1
         de  reproşuri,  bine  înţeles  toate  reproşuri  ab­                                      Blăstăm   de  m a m ă .   Văduva  lui
                                                                                                                                             Vasiliu  Ranta  Buticescu :  Novel e,   to­
         surde.  Ba  încă  îl  pune  în  aceeaşi  ciorbă  or­                                 N i c o l a e  D o r o g a   din  Tricaz,  lângă   mul  I„  Gherla,  „Aurora11  1902, pag.  286  pre­
         dinară  cu  un  poet  pornograf  francez.  „ „Je   —  Congresul  L i g e i   întrunit  Dumi­
                                                                                              Orăştie,  a  biăstemat  Vineri  sara  pe  ţul  1  cor.  60  fii.  conţine  15 novele, publicate
         n’aime  que  ta  forme.1111  „pare  a  zice  poetul   necă  si  Luni  la  Bucureşti,  a  ales  între   copilul  ei  N i c o l a e :  »mânca-’ţi-ar  cioa-   deja  prin  revistele  noastre.
         cu  Cheve11.
                                                   altele  şi  noul  comitet.  S ’a  ales  preşe­  rele  carnea  pe  dunga  Mureşului«.                     *
              Dar  nu  vede  dl  Gherea,  că  poetul  este
                                                   dinte  Petre  Grădişteanu,  ear  membrii                                                  Dr.  Augustin  Bunea:  V e c h i l e  E p i s ­
         însă  şi  România  şi  forma  pe  care  el  atât  de                                 Sâmbătă,  în  21  c.  a  mers  N i c o l a e
                                                   Vlădescu,  Dr.  G.  Popovici,  A.  D.  Flo-                                          c o p i i  R o m â n e ş t i  a  Vadul ui ,  Ge o a -
         mult  o  iubeşte,  o  adoră,  suntem  noi  Româ­                                     D o r o g a   cu  straiţa  de  grumazi  să
                                                                                                                                          i
         nii?  Astfel  am  ruga  pe  on.  critic  să  rupă  rescu,  A.  C.  Popovici,  Ionescu-Gion  şi   treacă  Mur eşul  la  F o i t ,   unde  avea   g ul  ui,  Si l v a ş ul ui ,  şi  Băl  gradul ui.
         paginile  ce  le  scrie  despre  Sat.  IV-a,  pagini  alţi  bărbaţi  marcanţi  din vieaţa  publică.                            Blaj  1902,  pag.  152,  preţul  2  cor.  50  fii.
                                                                                              să  păşuneze  vitele.  Ajuns  la  Murăş,
         de  altfel  admirabile  ca  formă,  dar  absurde   Se  speră  mult,  că  Li g a   îşi  va  relua   în  un  cin  mic  de  pescari pentru  2 per­    *
         ca  fond.  tn  cas  contrar  poetul  e  în  drept
                                                   aventul  din  trecut,  lucrând  pentru  uni­  soane,  se  aflau  deja:  Nicolati  V o i n a    D esp re  că rţile  fu n d u a r e   şi  în-
         să-i  întoarcă  foate  acele  reproşuri.
                                                   tatea  culturală  a  Românilor  dc  pretu-   învăţător  şi  alţi  3  t i n e r i ,   cari tocmai   ta b u lă ri,  îndreptar  lucrat  la  înţelesul  şi pe
           (Va  urma).       I.  S.  O RD EAN .    tindenea.                                                                            sama  poporului  român  dela  sate,  de  Dr.
                                                                                              erau  sg  dee  calea  c i n u l u i   deja  prea
                                                                                                                                         Va i e r  Mol dovan.   Sibiiu,  tiparul  tipogra­
                                                                                              încărcat; ajuns  la  cin,  Nicolae  Doroga  fiei  archidiecesane.
   1   2   3   4