Page 1 - Activitatea_1902_07_25
P. 1

Anul  II                                                    O r ă s ti e,  3  Iulie  n.  1902.                                                          Nr.  25




             INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
       se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
                 reduse.
                                                                                                                                                      Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                              4  coroane.
       Manuscriptele sunt a scadresa
       redacţiei  şi  acelea  nu s6  îna­
                                                                                                                                                      P e n tru    R o m ân ia  şi  stră in ă ta te :
                 poiază.
                                                                                                                                                           Pe  an ,16  franci.
       Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani.


          EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF REDACTOR :                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                       A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
            D r.  A urel  M untean                                                                                                               L auri an    B e rci an


                                                  şcoala,  acolo  lipseşte  lumina,  şi  unde  de  scutul  legii;  din  căsătoria  legală,  le­ lege;  —  copiii  nelegali  adecă  cei  năs­
                                                  lipseşte  lumina,  acolo  lipseşte  vieaţa;  gată  după  formele  prescrise  de  lege,  cuţi  din  concubinat  n’au  acest  drept,
             Qăfoă  qP.  (L.  cctioii!            această  indolentă  si  renitentă  fată  de urmează  diferite  drepturi,  cari  taie  a-  ei  moştenesc  numai  după  mamă,  după
                                                                                )
                                                                      >
                                                                   i
                                                                                     j
                                                  şcoală,  sigur  că  cu  vieaţa  sa  va  plăti-o  fund  în  vieaţa poporului  —  concubina­ tată  n’au  drept  de  moştenire.
            A p ropiin du -se  în cepu tu l  sem es­  poporul  nostru.                      tul  nu  aduce  cu  sine  nici  un  drept.      Dacă  tata  nelegal  moare  fără  tes­
       tru lu i  al  11.-lea  al  a n u lu i  1002  ne
                                                       Alt defect e,  că  poporul  nostru  —     După  legile  ţării  noastre  femeia  tament,  averea  lui  o  moştenesc  neamu­
       lu ăm   voie  a  ru pă  eu  stim ă   p e  toţi
       on.  cetitori  a i  n o strii  să  grăbească   mai cu  samă femeile  ţin  multe  sărbători  cununată  are  drept  a purta numele băr­ rile,  ear’  dacă  nu  rămân  după  dînsul
       cu ach itarea abonam entelor  restante,  mici,  pe  cari  nici  biserica  nu  le  cu­ batului  seu;  femeia  necununată,  adecă  nici neamuri,  atunci  o  moşteneşte  statul
       precu m   .fi  eu  în oirea  abonam entelor  noaşte;  —  această  datină  rea  aduce  concubina  n’are  acest  drept.           pe  dreptul  de  caducitate,  ca  o  avere
       p en tru   viito r.                        cu  sine  multă  perdere  de timp,  desvaţă    Femeia  cununată  devine  maiorenă  fără  stăpân;  —  copiii  nelegali  trebue
                                                  dela  muncă  intensivă  şi  contribue  la   prin  căsătorie  şi  înainte  de  24  ani,  prin  să  iasă  din  averea  tatălui  lor  nelegal şi
             cPzcţui  aSonammkilui:
                                                  sărăcia  poporului.                       aceasta  dînsa  şi  averea  ei  ese  de  sub  nici  dînşii  nici  mama  lor  nelegală  n’au
       P e  un  semestru,  li  lu n i...................3   cor.  Alta  scădere  e,  că  poporul  nostru  tutorat; concubina nu câştigă acest drept. nici  un  drept  de  moştenire.
       P entru plu gari-ţeran i  pe  li luni   2  cor.
       P entru  llom ân ia  şi  streinătate  .  8  franci. se nutreşte rău,  ear’ nutrementul slab cu   Muierea legală are drept  a  pretinde   Au început acum  unele femei,  când
        Un  număr  co stă .................................12  bani.  posturi  lungi  aduce cu  sine  slăbirea pu­  dela  bărbatul  ei  întreaga  susţinere  în  se duc să trăiască în concubinat,  a căuta
                         Admdnistraţiunea.        terilor;  omul  slăbit  este  uşor  expus  la   caşul, când acesta n’ar mai voi să trăiască  să-’şi  asigure  prin  contract  ori  obliga­
                                                  multe  boale,  are  traiu  scurt,  munca  lui   cu  ea;  susţinerea  o  stabileşte  judeţul  ţiune  oare-care  despăgubire  pentru  ca­
                                                  e  puţin  productivă;  locuinţa  ţăranului   după  starea  socială  şi după  averea băr­ şul,  dacă concubinul n’ar lua-o  de  soţie;
                                                  nostru  e  mică,  scundă,  rău  luminată  şi   batului;  —  concubina n’are acest drept.  astfel  de  contracte  şi  obligaţiuni  n’au
                                                  rău  aerisată;  lipsa  de  curăţenie  dove­  Pe  concubina  poate  concubinul  care  nici  o  valoare,  la  judeţ  nu  se  pot  va-
                                                  deşte  lipsa  de  cultură.                trăieşte  cu  dînsa  necununat,  ori  când  lidita,  concubina  se alege  numai  cu  re-
       rostit  la  adunarea  generală  a  Despăr­      Un  mare  defect  la  poporul  nostru  să  o  alunge  dela  sine,  concubina  nici  putaţiunea  ei  femeeascâ  sdruncinată.
       ţământului  Timişoara  al  »Asociaţiunii
                                                  e  luxul  în  port,  ce  acum în mare grad  slujitul  nu-’l  poate  căuta.
       pentru  literatura  şi  cultura  poporului                                                                                           Acum  se  naşte  întrebarea,  cari  ar
       româu«,  ţinută  la  6  M aiu,  (8  Iunie)   s’a  răspândit  mai  cu seamă  între  femei;   Femeia  legală  are  drept  în  cas de  fi  mijloacele,  prin cari  s’ar  putea  împe-
       K)02,  în  comuna  Belinţ,  de  directorul  luxul  în  port  —  adecă  purtarea  de   divorţ  sau  despărţire,  dacă  căsătoria se  deca  şi  scoate  din  us  concubinatele ?
       despărţământului  Emanuil  Ungurianu. vestminte  scumpe  —  e  o  risipire  şi de    disoalvă  din  vina  bărbatului,  a  pretinde  Astfel  de  mijloace  ar  fi  de  două  feluri
                                                  avere  şi  de  timp;  oamenii  înţelepţi  nu   dela  bărbat  susţinerea  pe  tot  timpul,  şi  adecă:  mijloace  fisice  sau  de  putere
               Onorată  adunare  generată!        risipesc  averea şi  timpul  lor  pe  sdrenţe   cât  dînsa  rămâne necăsătorită;  —  con­ şi  mijloacele  morale;  mijloacele fisice  ar
                                                  scumpe.                                   cubina  n’are  acest  drept.
            Când aruncăm privirea asupia stării                                                                                        fi  închisoarea  şi  pedepse  în  bani,  dar’
       poporului  nostru  din  comitatul  Timiş,       Ospeţele  lungi,  pomenile  şi  pras-     Toată  averea  mobilă  şi  imobilă  a-  aceste  mijloace  numai  statul  are  drept
       câştigăm  impresiunea,  ce o  face  asupra   nicile  aranjate cu multe spese,  încă con-   gonisită  în  timpul  căsătoriei  după  lege  a  le  introduce  prin  lege,  statul  însă
       noastră  un  om  bolnav,  care  din  zi  în   tribuesc  la  sărăcia  poporului  nostru.  e  jumătate  a  bărbatului  şi  jumătate  a  deocamdată  nu  se  arată  aplicat  a  in­
       zi  devine  tot  mai  slab,  tot  mai  veştejit   Spre  marea  pagubă  a  poporului  muierii  legale,  chiar şi atunci,  când  con­ troduce  astfel  de  mijloace  stricte;  deci
       şi  tot  mai neputincios;  aşa poporul  nos­ nostru e şi  negligearea cercetării bisericii  tractul  s’ar  fi  făcut  numai  pe  numele  acelora,  cari  voiesc  binele  poporului
       tru  din  comitatul  Timiş  —  asemenea  pentru-că  fiind  morala fundamentul învă­ bărbatului  şi  averea  ar  fi  scrisă  numai  nostru  nu  le rămâne alta  de  făcut, decât
       unui  om  bolnav  —  din  zi  în  zi  devine  ţăturilor  bisericeşti,  acela care  în  vieaţa  pe  numele  bărbatului;  după  moartea  a  lucra  cu  mijloace  morale;  acestea  ar
       tot  mai  mic  şi  în  număr  şi  în  avere,  sa  ţine  înaintea  ochilor  învăţăturile  bi­ bărbatului,  văduva  legală  are  drept  la  fi,  de  o  parte  a  face  cunoscut  poporu­
       adecă  se  află  în  continuă  decadenţă. sericeşti;  se  va  şti  totdeauna  feri  de  jumătate  din  averea  agonisită  şi  atunci,  lui  urmările  rele  ale concubinatului,  ca

            Deci  când  vedem  noi,  că  poporul   fapte,  cari  duc Ia  temniţă;  cu cât e  mai  când  după  bărbat  rămân  copii;  concu­ să  se ferească de  ele,  eară de altă  parte
       nostru  din  comitatul  Timiş  sufere  de o   goală  biserica,  cu  atât  e  mai  plină  bina  n’are  acest  drept.             a  sfătui  poporul  ca să grijească  de şcoli
       boală,  care  roade  pe  ascuns  şi  neîntre­  temniţa.                                    Dacă  după  bărbatul  legal  nu  ră­  bune  şi  să  cerceteze  biserica,  pentru-că
       rupt  la  rădăcina  viitorului  lui,  ni se  im­  Pe lângă acestea şi multe alte datini  mân  nici  copii,  nici  testament,  atunci   şcoala  luminează  mintea şi  propagă  cul­
       pune  datorinţa,  ce o avem  faţă  de  nea­ rele,  acum  în  timpul  mai  nou  s’a  în­ după  lege  toată  averea  agonisită  e  a   tura,  ear’  biserica  propagă morala.  Cul­
       mul  nostru,  ca  la  toate  ocasiunile  în  cuibat  la  poporul  nostru  încă  un  rău  văduvei;  concubina  n’are acest drept.  tura şi morala sunt cele mai bune leacuri
       mod  clar  să-’l  luminăm  şi  să-’l  facem  şi  mai  mare.  Acest  rău  e  concubinatul.   Dacă  după  bărbatul  legal  n’au  ră­  pentru  stîrpirea  relelor  sociale,  ear’  po­
                                                                                                                                       porul  român  din  comitatul  Timişului,
       atent,  că  dacă  nu  se  va  deştepta  şi nu  Concubinatul  la  ori-care  popor  e  cea  mas nici  neamuri,  nici  testament,  atunci
       se  va  îndrepta până  mai  este  în  el pu­ mai  eclatantă  dovadă despre  decadenţa   şi averea lui moştenită dela moşi-strămoşii   dacă  nu  să  va  lăpăda  de  datinele  rele,
                                                                                                                                       dacă  nu  să  va  nisui  a  se  deda  la  o
       tere  de  vieaţă şi  până mai  are  o  parte  lui  morală.  Concubinatul —  adecă  traiul  sei o  moşteneşte văduva;  —  acest  drept
       a  moşiilor  moştenite  dela  părinţii  sei,  unui  bărbat cu  o muiere  necununaţi  —  nu-’l  are  concubina.                  vieaţă  mai  c u r a t ă  şi  mai  sol i dă
       şi  dacă  nu  se  va  întoarce  la  o  vieaţă  e  ca  un  venin,  care încet,  pe nesimţite,   Dacă  după  bărbatul  legal  rămân   —  la  o  vieaţă  cu  mai  multă  muncă  şi
       mai  curată,  nu  va  desvolta  o  muncă  dar’  sigur  nimiceşte  morala şi  scurtează   copii  şi  rămâne  numai avere  moştenită,   cu  mai  mare  înţelepciune,  dacă  nu  va
       mai  intensivă  şi  o  economie  mai  raţio­ vieaţa  poporului.                      aceasta  o  moştenesc  copiii,  însă  văduva   susţinea  şcoli  bune  şi  nu  va  griji,  ca
       nală,  —  atunci  ca  sigur  se  poate  lua,    Să  nu ne prindă  mirarea,  că  acest   are  drept  de  susţinere şi  faţă  de  copii;   tineretul  să  cerceteze  şcoala,  —  adecă,
       că  nu  se  va  putea  susţinea  în  lupta  de  rău  deloc la început s’a încuibat  în  mare   acest  drept  nu  i-se  poate  lua  văduvei   dacă  nu  se  va  nisui  a  se  întări  şi  în
                                                                                                                                       cultură  şi în  morală,  atunci  nu  este pu­
       existenţă  cu  celelalte  neamuri  mai  lu­ grad  la poporul  nostru,  pentru-că  toate  nici  prin testamentul bărbatului; — con­
                                                                                                                                       tere  care  să-’l  poată  apăra  de  totala
       minate  şi  mai  muncitoare,  ci  cu  timpul  relele  sociale  şi  morale  mai  întâi  acolo  cubina  n’are  acest  drept.
                                                                                                                                       peire  de  pe  aceste  locuri  şi  numai  is­
       va  deveni  expropriat  şi  împins  de  alte  se  încuibă,  unde  lipseşte  cultura,  unde
                                                                                                  Dacă  bărbatul  moare  fără  copii  şi
       neamuri  din  aceste  locuri.              lipseşte  şcoala;  poporul  nostru  n’are   fără  testament,  dar’ rămâne  după  el  a-   toria  va  poveşti,  că  în  acest  comitat
             Multe  sunt  scăderile,  cari  duc  la  şcoală,  nu  e  destul de deştept şi  de aici   vere moştenită şi neamuri  laterale, atunci   a locuit cândva şi  popor românesc.  Deci
       decadenţa  poporului  nostru;  astfel  de  obvine,  că  nu  e  în  stare  să  cunoască   văduva  are  drept a folosi  această  avere   soartea  şi  viitorul  poporului  nostru  de­
       scădere  e  lipsa  de  şcoală.  Copiii  ţăra­ urmările  desastroase ale  concubinatului;   în  tot  timpul  văduviei  ei  pe basa  drep­  pinde  acum  dela  el  şi  dela  înţelepciu­
       nului  nostru  umblă  prea  puţin  —  ori  deci eu cuget,  că  facem  lucru  bun,  dacă   tului  vidual;  —  nici  acest  drept  nu-’l   nea  lui,  bine însă să-’şi  însemne  şi  bine
       nici-decum  —  la  şcoală;  după-ce  au  cu  această ocasiune  vom înşira  cele mai   are  concubina.                           să  ţină  minte,  că  fără  cultură  adecă
       eşit  din  şcoală  nu  se  mai  ocupă  cu  însemnate  urmări  rele  ale  concubinatu­      Copiii  legali  au drept de  moştenire   fără  şcoală  şi  fără  morală  nu  este  pu­
       cetitul,  ci  uită  şi  acel  puţin,  ce  au  în­ lui  din  punct  de  vedere  al  dreptului   şi  după  mamă  şi  după  tată,  nu  pot  fi   tere  de  vieaţă  şi  că  cultura  şi  morala
       văţat  în  şcoală;  poporul  nostru  nu  pri­ familiar  şi  celui  de  moştenire.    lipsiţi de acest  drept  nici  prin  testament,   sunt  fundamentul  pe  care  se  ridică  cu
       cepe  a  se  folosi  —  ca  alte  popoare —-    La  noi,  ca  şi  în  toate  ţările  civili-  nici  prin  contract;  legea  asigură  copilu­  siguranţă  viitorul  fiecărui  popor.
       de  şcoală  şi  de puterea  ei  luminătoare,  sate,  căsătoria e regulată prin  lege,  con­ lui  legal partea obligată,  adecă cel puţin
       nu  vrea  să  priceapă,  că  unde  lipseşte cubinatul  stă  afară  de  lege,  e  lipsit jumătate din aceea,  ce  ar moşteni  după
   1   2   3   4