Page 1 - Activitatea_1902_07_25
P. 1
Anul II O r ă s ti e, 3 Iulie n. 1902. Nr. 25
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a scadresa
redacţiei şi acelea nu s6 îna
P e n tru R o m ân ia şi stră in ă ta te :
poiază.
Pe an ,16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L auri an B e rci an
şcoala, acolo lipseşte lumina, şi unde de scutul legii; din căsătoria legală, le lege; — copiii nelegali adecă cei năs
lipseşte lumina, acolo lipseşte vieaţa; gată după formele prescrise de lege, cuţi din concubinat n’au acest drept,
Qăfoă qP. (L. cctioii! această indolentă si renitentă fată de urmează diferite drepturi, cari taie a- ei moştenesc numai după mamă, după
)
>
i
j
şcoală, sigur că cu vieaţa sa va plăti-o fund în vieaţa poporului — concubina tată n’au drept de moştenire.
A p ropiin du -se în cepu tu l sem es poporul nostru. tul nu aduce cu sine nici un drept. Dacă tata nelegal moare fără tes
tru lu i al 11.-lea al a n u lu i 1002 ne
Alt defect e, că poporul nostru — După legile ţării noastre femeia tament, averea lui o moştenesc neamu
lu ăm voie a ru pă eu stim ă p e toţi
on. cetitori a i n o strii să grăbească mai cu samă femeile ţin multe sărbători cununată are drept a purta numele băr rile, ear’ dacă nu rămân după dînsul
cu ach itarea abonam entelor restante, mici, pe cari nici biserica nu le cu batului seu; femeia necununată, adecă nici neamuri, atunci o moşteneşte statul
precu m .fi eu în oirea abonam entelor noaşte; — această datină rea aduce concubina n’are acest drept. pe dreptul de caducitate, ca o avere
p en tru viito r. cu sine multă perdere de timp, desvaţă Femeia cununată devine maiorenă fără stăpân; — copiii nelegali trebue
dela muncă intensivă şi contribue la prin căsătorie şi înainte de 24 ani, prin să iasă din averea tatălui lor nelegal şi
cPzcţui aSonammkilui:
sărăcia poporului. aceasta dînsa şi averea ei ese de sub nici dînşii nici mama lor nelegală n’au
P e un semestru, li lu n i...................3 cor. Alta scădere e, că poporul nostru tutorat; concubina nu câştigă acest drept. nici un drept de moştenire.
P entru plu gari-ţeran i pe li luni 2 cor.
P entru llom ân ia şi streinătate . 8 franci. se nutreşte rău, ear’ nutrementul slab cu Muierea legală are drept a pretinde Au început acum unele femei, când
Un număr co stă .................................12 bani. posturi lungi aduce cu sine slăbirea pu dela bărbatul ei întreaga susţinere în se duc să trăiască în concubinat, a căuta
Admdnistraţiunea. terilor; omul slăbit este uşor expus la caşul, când acesta n’ar mai voi să trăiască să-’şi asigure prin contract ori obliga
multe boale, are traiu scurt, munca lui cu ea; susţinerea o stabileşte judeţul ţiune oare-care despăgubire pentru ca
e puţin productivă; locuinţa ţăranului după starea socială şi după averea băr şul, dacă concubinul n’ar lua-o de soţie;
nostru e mică, scundă, rău luminată şi batului; — concubina n’are acest drept. astfel de contracte şi obligaţiuni n’au
rău aerisată; lipsa de curăţenie dove Pe concubina poate concubinul care nici o valoare, la judeţ nu se pot va-
deşte lipsa de cultură. trăieşte cu dînsa necununat, ori când lidita, concubina se alege numai cu re-
rostit la adunarea generală a Despăr Un mare defect la poporul nostru să o alunge dela sine, concubina nici putaţiunea ei femeeascâ sdruncinată.
ţământului Timişoara al »Asociaţiunii
e luxul în port, ce acum în mare grad slujitul nu-’l poate căuta.
pentru literatura şi cultura poporului Acum se naşte întrebarea, cari ar
româu«, ţinută la 6 M aiu, (8 Iunie) s’a răspândit mai cu seamă între femei; Femeia legală are drept în cas de fi mijloacele, prin cari s’ar putea împe-
K)02, în comuna Belinţ, de directorul luxul în port — adecă purtarea de divorţ sau despărţire, dacă căsătoria se deca şi scoate din us concubinatele ?
despărţământului Emanuil Ungurianu. vestminte scumpe — e o risipire şi de disoalvă din vina bărbatului, a pretinde Astfel de mijloace ar fi de două feluri
avere şi de timp; oamenii înţelepţi nu dela bărbat susţinerea pe tot timpul, şi adecă: mijloace fisice sau de putere
Onorată adunare generată! risipesc averea şi timpul lor pe sdrenţe cât dînsa rămâne necăsătorită; — con şi mijloacele morale; mijloacele fisice ar
scumpe. cubina n’are acest drept.
Când aruncăm privirea asupia stării fi închisoarea şi pedepse în bani, dar’
poporului nostru din comitatul Timiş, Ospeţele lungi, pomenile şi pras- Toată averea mobilă şi imobilă a- aceste mijloace numai statul are drept
câştigăm impresiunea, ce o face asupra nicile aranjate cu multe spese, încă con- gonisită în timpul căsătoriei după lege a le introduce prin lege, statul însă
noastră un om bolnav, care din zi în tribuesc la sărăcia poporului nostru. e jumătate a bărbatului şi jumătate a deocamdată nu se arată aplicat a in
zi devine tot mai slab, tot mai veştejit Spre marea pagubă a poporului muierii legale, chiar şi atunci, când con troduce astfel de mijloace stricte; deci
şi tot mai neputincios; aşa poporul nos nostru e şi negligearea cercetării bisericii tractul s’ar fi făcut numai pe numele acelora, cari voiesc binele poporului
tru din comitatul Timiş — asemenea pentru-că fiind morala fundamentul învă bărbatului şi averea ar fi scrisă numai nostru nu le rămâne alta de făcut, decât
unui om bolnav — din zi în zi devine ţăturilor bisericeşti, acela care în vieaţa pe numele bărbatului; după moartea a lucra cu mijloace morale; acestea ar
tot mai mic şi în număr şi în avere, sa ţine înaintea ochilor învăţăturile bi bărbatului, văduva legală are drept la fi, de o parte a face cunoscut poporu
adecă se află în continuă decadenţă. sericeşti; se va şti totdeauna feri de jumătate din averea agonisită şi atunci, lui urmările rele ale concubinatului, ca
Deci când vedem noi, că poporul fapte, cari duc Ia temniţă; cu cât e mai când după bărbat rămân copii; concu să se ferească de ele, eară de altă parte
nostru din comitatul Timiş sufere de o goală biserica, cu atât e mai plină bina n’are acest drept. a sfătui poporul ca să grijească de şcoli
boală, care roade pe ascuns şi neîntre temniţa. Dacă după bărbatul legal nu ră bune şi să cerceteze biserica, pentru-că
rupt la rădăcina viitorului lui, ni se im Pe lângă acestea şi multe alte datini mân nici copii, nici testament, atunci şcoala luminează mintea şi propagă cul
pune datorinţa, ce o avem faţă de nea rele, acum în timpul mai nou s’a în după lege toată averea agonisită e a tura, ear’ biserica propagă morala. Cul
mul nostru, ca la toate ocasiunile în cuibat la poporul nostru încă un rău văduvei; concubina n’are acest drept. tura şi morala sunt cele mai bune leacuri
mod clar să-’l luminăm şi să-’l facem şi mai mare. Acest rău e concubinatul. Dacă după bărbatul legal n’au ră pentru stîrpirea relelor sociale, ear’ po
porul român din comitatul Timişului,
atent, că dacă nu se va deştepta şi nu Concubinatul la ori-care popor e cea mas nici neamuri, nici testament, atunci
se va îndrepta până mai este în el pu mai eclatantă dovadă despre decadenţa şi averea lui moştenită dela moşi-strămoşii dacă nu să va lăpăda de datinele rele,
dacă nu să va nisui a se deda la o
tere de vieaţă şi până mai are o parte lui morală. Concubinatul — adecă traiul sei o moşteneşte văduva; — acest drept
a moşiilor moştenite dela părinţii sei, unui bărbat cu o muiere necununaţi — nu-’l are concubina. vieaţă mai c u r a t ă şi mai sol i dă
şi dacă nu se va întoarce la o vieaţă e ca un venin, care încet, pe nesimţite, Dacă după bărbatul legal rămân — la o vieaţă cu mai multă muncă şi
mai curată, nu va desvolta o muncă dar’ sigur nimiceşte morala şi scurtează copii şi rămâne numai avere moştenită, cu mai mare înţelepciune, dacă nu va
mai intensivă şi o economie mai raţio vieaţa poporului. aceasta o moştenesc copiii, însă văduva susţinea şcoli bune şi nu va griji, ca
nală, — atunci ca sigur se poate lua, Să nu ne prindă mirarea, că acest are drept de susţinere şi faţă de copii; tineretul să cerceteze şcoala, — adecă,
că nu se va putea susţinea în lupta de rău deloc la început s’a încuibat în mare acest drept nu i-se poate lua văduvei dacă nu se va nisui a se întări şi în
cultură şi în morală, atunci nu este pu
existenţă cu celelalte neamuri mai lu grad la poporul nostru, pentru-că toate nici prin testamentul bărbatului; — con
tere care să-’l poată apăra de totala
minate şi mai muncitoare, ci cu timpul relele sociale şi morale mai întâi acolo cubina n’are acest drept.
peire de pe aceste locuri şi numai is
va deveni expropriat şi împins de alte se încuibă, unde lipseşte cultura, unde
Dacă bărbatul moare fără copii şi
neamuri din aceste locuri. lipseşte şcoala; poporul nostru n’are fără testament, dar’ rămâne după el a- toria va poveşti, că în acest comitat
Multe sunt scăderile, cari duc la şcoală, nu e destul de deştept şi de aici vere moştenită şi neamuri laterale, atunci a locuit cândva şi popor românesc. Deci
decadenţa poporului nostru; astfel de obvine, că nu e în stare să cunoască văduva are drept a folosi această avere soartea şi viitorul poporului nostru de
scădere e lipsa de şcoală. Copiii ţăra urmările desastroase ale concubinatului; în tot timpul văduviei ei pe basa drep pinde acum dela el şi dela înţelepciu
nului nostru umblă prea puţin — ori deci eu cuget, că facem lucru bun, dacă tului vidual; — nici acest drept nu-’l nea lui, bine însă să-’şi însemne şi bine
nici-decum — la şcoală; după-ce au cu această ocasiune vom înşira cele mai are concubina. să ţină minte, că fără cultură adecă
eşit din şcoală nu se mai ocupă cu însemnate urmări rele ale concubinatu Copiii legali au drept de moştenire fără şcoală şi fără morală nu este pu
cetitul, ci uită şi acel puţin, ce au în lui din punct de vedere al dreptului şi după mamă şi după tată, nu pot fi tere de vieaţă şi că cultura şi morala
văţat în şcoală; poporul nostru nu pri familiar şi celui de moştenire. lipsiţi de acest drept nici prin testament, sunt fundamentul pe care se ridică cu
cepe a se folosi — ca alte popoare —- La noi, ca şi în toate ţările civili- nici prin contract; legea asigură copilu siguranţă viitorul fiecărui popor.
de şcoală şi de puterea ei luminătoare, sate, căsătoria e regulată prin lege, con lui legal partea obligată, adecă cel puţin
nu vrea să priceapă, că unde lipseşte cubinatul stă afară de lege, e lipsit jumătate din aceea, ce ar moşteni după