Page 2 - Activitatea_1902_07_25
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 25
dapesta la şedinţele casei magnaţilor. Fiecare om ne preocupat poate nic de plâns, zic eu, e omul şi mai ales
Confiscarea „Cărţii de Aur11. Această carte a şi fost predată judelui. deci înţelege din acestea, că suspiţionă- femeea, care a pierdut credinţa şi nu
rile aruncate asupra-mi sunt fără nici mai poate să aibă în inimă sa aceas
E neadeverat mai departe şi aceea,
un temeiu. tă dulce mângâiere.
că în 1870 încă mi-s’a fi făcut perchi-
Pe când foile române se mărginesc Nu aşi fi crezut, că în urma unei Dar sentimentul religios are con-
siţie domiciliară pentru scrieri ori tipă
a înregistra numai faptul, că dela cine denunţări anonime să-’mi fie trasă în secuenţe practice, dela care atîrnă feri
rituri politice. Eu peste tot pe atunci
a fost confiscată »Cartea de A u n , pri tiră activitatea mea deschisă, patriotică, cirea individuală a femeii mai mult de
nu m6 ocupam cu politica, ci trăiam
gonită fără nici un motiv, — după cum desvoltată timp de douăzeci de ani pe cât dela ori şi ce.
chiemării mele judecătoreşti. La 1881
se va dovedi în decursul cercetării în terenul politic la văzul tuturor şi cu
am abzis dela postul de jude, pentru- Prima din aceste e încrederea în
cepute, — ziarele maghiare fac comen
ca se pot, ca deputat al cercului Recaş, noscută deplin şi publicului maghiar. bunătatea lui Dumnezeu. Când femeea
tarii copilăreşti şi inventează lucruri re
lua parte la vieaţa politică; în două ci Sper însă, că după desluşirile acestea are încrederea aceasta, deşi se ştie sla
voltătoare chiar şi pentru cel mai pacinic
cluri am lucrat ca membru al partidului publicul maghiar încă ’mi va da satis bă, înaintează cu pas sigur şi fără esi-
om din lume.
liberal. In 1884 am stabilit, împreună facţie pentru nedreapta terfelire, şi că taţiune în cărările vieţii, nu se sperie
S’au aflat doue ziare maghiare, cari
cu amicii mei de principii Români, pro întrigele viclene ale duşmanilor mei de greutăţile ce i-se pun în cale, e tot
pe tema aceasta au atacat în modul cel vor rămânea fără efect.
gramul românilor moderaţi. Am înfiinţat deauna răbdătoare, supoartă mai uşor
mai necruţător chiar şi pe Ilustritatea
şi un ziar »V ii torul», care muncea Dr. Iosif Galii.. loviturile sorţii şi nu-şi pierde nădejdea.
Sa, Domnul Dr. Iosif Gali, dând pu
pentru-ca programul acesta să se vali- * Chiar nenorocirile mari i-se par încer
blicităţi ştirea, inventată de ele, că la
diteze, pentru care program am fost cări numai, şi ea mulţumeşte lui Dum
perchisiţia domiciliară ce i-s’ar fi făcut Tot în chestia aceasta s’a pronun
expus la multe atacuri, la lupte politice nezeu c’a scăpat de nenorociri şi mai
în locuinţa din Budapesta, poliţia de ţat şi poliţia de stat din Budapesta.
grele şi din causa căruia chiar şi acum mari şi nu se îndoieşte, că, după sufe
stat ar fi aflat pe lângă »Ca r te a de Căpitanul suprem al poliţiei a dat în
stau în contrast politic cu aderenţii pro rinţă va veni mângâiere, precum şi du
Aur« sumedenie de alte cărţi şi bro afacere următoarea declaraţiune:
gramului dela 1881. pă furtună vine săninătatea cerului şi
şuri antipatriotice, periculoase pentru »Unele ziare publică ştirea, că la strălucirea soarelui. E de prisos să mai
integritatea statului şi astfel au căutat In 1886 fiind numit din partea M. locuinţa din Budapesta a domnului arăt, cât de mult contribue toate aces
s£ scoată vinovat pe dl Dr. Gali pen Sale membru al casei magnaţilor, am Iosif Gali, membru în casa magnaţilor, tea la fericirea individuală. De mic tre
tru — nepatriotism sau chiar daco- rămas aderent al aceleiaşi direcţiuni şi poliţia de stat ar fi făcut perchisiţie bue dar să deprindem pe copil a lua
românism. necontenit am lucrat pentru ea, pretu- şi ar fi confiscat tipărituri române agi de pildă pe Christos şi a fi îndreptaţi
Imediat cum a luat cunoştiinţă des tindenea, chiar şi în acţiunile mele pu tatoare. Poliţia declară, că în această cu ochii mereu spre cer. Vorbindu-i
pre atacurile acestea, nedemne de o blice şi aşa cred, că pot fără teamă să chestiune nu a fost recercatâ şi peste despre copilăria lui Isus, spunendu-i
presă onestă, — Ilustritatea Sa dl Dr. mă provoc la încrederea Măritei case tot contra d lui Iosif Gali, membru în istorioare din vechiul şi din noul tes
Gali a trimis spre publicare tuturor a magnaţilor, care începând dela 1887, casa magnaţilor, nu a procedat«. tament, dându-i exemple oameni ca Da-
ziarelor din Budapesta următoarea de neîntrerupt m’a ţinut demn de postul Oare pentru astfel de scornituri niil ori ca Iov, care au fost neclintiţi
claraţie : de notar al ei şi de a fi membru în tendenţioase să nu fie paragraf în co în încrederea lor cătră Dumnezeu, ma
comisiunea de drept public şi în altele,
— »In numărul de azi al duor dul penal — pentru alţii atât de ma nu numai desvoaltă inteligenţa lui,
ba chiai şi în delegaţiuni m’a ales,
ziare este atăcată sinceritatea patriotis elastici??... nu numai câştigă iubirea lui prin o dis-
mului meu şi a întregei mele activităţi Faptul, că opul întitulat «Cartea tracţiune plăcută, dar îl şi pregăteşte
politice, pe basă de ştiri ne-adevărate, de Aur« a cărei confişcare nu de mult pentru vieaţa practică. Auzite din gura
Cultivarea sentimentului religios.
a căror colportare nu pot se o atribuesc o ordonase judele de investigaţie din mamei lui iubite, toate acestea vor ră
decât, ca eflux al divergenţelor ivite cu Sibiiu, în economia mea de casă dela mânea adenc imprimate în inima lui
ocasiunea alegerii de episcop dela Arad, Lucareţ încă se afla, aşa cred, că nu şi-’l vor povăţui în întreaga vieaţă. In
ca goană din partea partidului lui Man- poate da motiv la întinarea patriotis »In mine şi în casa mea doresc casa părintească se croeşte dar vieaţa,
gra contra mea, ca a unuia din parti mului meu; pentru-că acea carte nu a să fie Dumnezeu!« e devisa femeii în şi dacă părinţii sunt pătrunşi de rolul,
dul lui Hamsea. fost oprită când, fără nici o comandă, ţelepte. Pot bărbaţii îndrăsneţi să între hotărîtor ce-1 au în educaţi unea copii
Starea faptică e următoarea: mi-s’a fost trimis mie, redactorul ei nu în discuţiuni filosofice asupra fiinţei lui lor lor, copiii vor fi stăpâniţi şi mai
In Budapesta nu mi-s’a făcut per avea faimă de agitator politic, opul era Dumnezeu şi asupra existenţei lui, noi terziu de sentimentele, pe care le-au
chisiţie domiciliară, despre ce se poate semnat simplu »repriviri istorice« asu femeile trebue să păstrăm credinţa pă sădit în inimile lor.
fiecine convinge dela procuratura de pra făptuirilor (tenykedeseire) de până rinţilor noştri şi s’o transmitem încă cu A doua consecuenţă practică a
stat, respective dela poliţia capitalei; e acum ale Românilor şi a apărut în pa mai multă însufleţire copiilor noştri; noi sentimentului religios e frica de a să-
scornitură deci t o t u l ce respectivele tria noastră; nu putea deci nici prin cu «Doamne ajută!« avem să începem vîrşi fapte, cai'i nu îi sunt plăcute lui
ziare au scris despre tipărituri şi scrieri gând să-’mi treacă, că aceea ar cuprinde şi cu »Iţi mulţumesc Doamne!« avem Dumnezeu.
daco-române, pline de agitaţie contra agitaţie contra statului ungar (nici nu să le sfîrşim toate. Mai ales pentru noi femeile frica
maghiarismului, afirmative aflate la mine. cuprinde! Red.) ear’ din causa ocupa- Sentimentul religios e plăcut şi aceasta e un fel de înger de apărare.
Nu s’a aflat asemenea tipărituri şi scrieri ţiunilor mele în afacerile publice de până dulce, un balsam binefăcător al inimi Ştim cu toatele, că nimeni nu co
nici la moşia mea dela Lucareţ în co acum nici că am avut timp să privesc lor încercate, şi nu putem face copile mite fapta rea neştiind că e rău ceea-
mitatul Timiş, ci în absenţa mea, judele în ea. De altcum mie de regulă mi se lor noastre un mai mare bine decât ce face, ci pentru-că e stăpânit şi îm
de investigaţie a pretins dela vechilul trimit operile literare române, apărute sădind în inimile lor acest sentiment, pins de vre-o slăbiciune şi nu e în sta
meu extrădarea cărţii întitulate »Cartea în patrie, în scopul sprijinirii literaturii care le îndulceşte vieaţa şi le fortifică re să se stăpânească. Femeea avend
de Aur«, fiind eu pe acel timp în Bu române. spre a suporta toate greutăţile. Vred- sistemul^ nervos mai desvoltat decât
Ie greşeli ca formă, dar atât poesiile cât şi prin studii filosofice, istorice, economice şi De te rogi frumos la dînsul,
F01Ş0ARA studiile sale economice, istorice şi naţionale altele. Probabil earăşi că vor fi avut mare îndestul e de hain,
din tinereţe sunt perfecte ca fond. Şi noi nu
efect asupra lui şi studiile lui D. P. Marţian,
ne putem mira deajuns: cum şi pe ce cale pe lângă Eminescu, cel mai puternic gândi Vălul alb de peste toate
a dobândit poetul acele cunoştinţe economice tor economic al nostru. Să’l înlăture puţin.
profunde? pe cari nule întâlnim Ia nici unul
In sfirşit cum şi prin ce anume mij Relativ la pesimismul lui Eminescu dl
din economiştii contemporani lui; încât pen
Dragoste ori economie? loace speciale a dobândit el vastele cunoştin Petraşcu scrie: »S’a zis că poesia e însem
tru cei actuali — pe cari nu-i avem de loc
ţe economice e greu de precisat. Ajunge să narea intimă a lucrurilor şi că ori-ce lucru
— Doamne fereşte I Probabil anii de studiu
repetăm, că în economia noastră naţională şi privit de aproape e trist, gândirea adânc
petrecuţi între elemente atât de variate şi
Dacă dl Gherea, care to‘u?i a înţeles eterogene împreună cu un spirit de observa- istorico-socială, nu găsim studii mai profunde contemplativă a lui Eminescu pare câ ar voi
ceva din Eminescu, sau cel puţin a înţeles ţiune, spirit ce numai un geniu ca al lui îl şi mai bine chibzuite de cât ale lui Emines se cofirme această părere». Şi această defi
cam de pe unde să-’l luăm, de unde să-’l stu posede, apoi dragostea de cetire şi de studia- cu. La urma urmei toate aceste perle de cu niţie este departe de a cuprinde tot adevărul.
diem, şi face astfel de greşeli neiertate, ce re a trecutului şi a mediului social ce-1 în- noştinţe, toate aceste comori el le-a acoperit Nu gândirea adânc contemplativă a lui Emi
credeţi că fac alţi critici ai poetului ? Dl N. cunjura, l’au înzestrat cu acel stoc enorm de cu un «văl misterios» şi le-a presentat pu nescu l-a făcut pesimist, ci studiul profund al
Petraşcu într’un lung studiu*] critic spune: profunde cunoştinţe economice actuale şi blicului în poesie şi proză, aşa că întocmai corpului nostru naţionalo-economic l-a con
«Intensitatea poesiei lui Eminescu e resulta- trecute. In copilărie a văzut spiritul comer ca şi Pajul Cupidon vicleanul : vins că are a face cu un organism bolnav
tul unei inteligenţi largi, puternice şi avute, cial al evreilor din Moldova-de-sus şi Buco şi, după părerea poetului, bolnav de o boală
muncită de simţul, de cultul unei perfecţii vina. A observat cum aceşti şarlatani fini Gât şi umere frumoase, cronică, ear’ când «gândirile rele sugrum cele
artistice». Definiţia e dej arte de a fi com caută prin comerciu să acapareze, să înhaţe Sinuri albe şi rotunde bune», boala ’i-se pare incurabilă chiar. Căci
pletă. Din ea lipseşte esenţialul. In loc de totul în ţara noastră, cum pe nesimţite se El le ţine îmbrăţişate eatâ ce zice însuşi poetul în genialul său stu
simplă inteligenţă — pe care mulţi poate o vîră ca şarpele veninos în organismul nostru Şi cu mânile le-ascunde. diu: «Influenţa Austriacă»: «De aceea să pri
posedă, trebue spus: geniu puternic muncit social sugându-ne bogăţiile, sângele nostru. vim împrejurările în care s’au desvoltat Ro
de simţul, de cultul unei perfecţii economico- De cu vreme adăpat de marele său dascăl Şi cu toate aceste poetul nu e tocmai mânii, ca să pricepem şi mai bine organisa-
socială. In adevăr Eminescu poseda deja per Aron Pumnul cu focul sacru al naţionalismu atât de hain cum îl arată dl Petraşcu. Puţină ţia lor putredă de stat.»
fecţia economico-socială a ţărei noastre cu lui, s’a încălzit si mai mult la acest foc în gândire mai adâncă, puţină judecată econo (Va urma). / 6'. ORDEAN.
mult înainte de a poseda perfecţia artistică anii petrecuţi în Blaj la distinşi profesori, ca mică mai românească, apoi de te rogi puţin
a formei poetice. Căci primele poesii au une- T. Cipariu etc. La Viena, Berlin, pe unde şi-a la dînsul îţi va înlătura vălul şi vei putea
continuat studiile, nu a putut de cât să-’şi vedea în toată voia; umere frumoase, sinuri
*) Vezi: «Convorbiri Literare» 1890 etc. mărească tot mai mult cadrul cunoştinţelor albe şi rotunde — boureii sinilor. Căci: