Page 2 - Activitatea_1902_07_25
P. 2

Pag.  2.                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  25

                                                        dapesta  la  şedinţele  casei  magnaţilor.      Fiecare  om  ne  preocupat  poate  nic  de  plâns,  zic  eu,  e omul şi mai ales
                   Confiscarea „Cărţii de Aur11.        Această  carte  a şi  fost  predată  judelui. deci  înţelege din  acestea,  că  suspiţionă-  femeea,  care  a  pierdut  credinţa  şi  nu
                                                                                                  rile  aruncate  asupra-mi  sunt  fără  nici  mai  poate  să  aibă  în  inimă  sa  aceas­
                                                             E  neadeverat mai departe şi aceea,
                                                                                                   un  temeiu.                               tă  dulce  mângâiere.
                                                        că  în  1870  încă  mi-s’a  fi  făcut  perchi-
                  Pe  când  foile române se  mărginesc                                                  Nu  aşi  fi  crezut,  că  în  urma  unei   Dar  sentimentul  religios  are  con-
                                                        siţie  domiciliară  pentru  scrieri  ori  tipă­
             a  înregistra  numai  faptul,  că  dela  cine                                         denunţări  anonime  să-’mi  fie  trasă  în  secuenţe  practice,  dela  care atîrnă  feri­
                                                        rituri  politice.  Eu  peste  tot  pe  atunci
             a  fost  confiscată  »Cartea de A u n ,  pri­                                         tiră  activitatea  mea deschisă,  patriotică,  cirea  individuală  a  femeii  mai  mult de­
                                                        nu  m6  ocupam  cu  politica,  ci  trăiam
             gonită  fără nici  un motiv,  —  după cum                                             desvoltată  timp  de  douăzeci  de  ani  pe  cât  dela  ori  şi  ce.
                                                        chiemării  mele  judecătoreşti.  La  1881
             se  va  dovedi  în  decursul  cercetării  în­                                        terenul  politic  la  văzul  tuturor  şi  cu­
                                                        am  abzis  dela  postul  de  jude,  pentru-                                               Prima  din  aceste  e  încrederea  în
             cepute,  —  ziarele maghiare  fac  comen­
                                                        ca  se  pot,  ca  deputat  al  cercului  Recaş,   noscută  deplin  şi  publicului  maghiar.  bunătatea  lui  Dumnezeu.  Când  femeea
             tarii  copilăreşti şi  inventează  lucruri  re­
                                                        lua  parte  la vieaţa  politică;  în  două  ci­  Sper  însă,  că  după  desluşirile  acestea  are  încrederea  aceasta, deşi  se  ştie  sla­
             voltătoare chiar şi pentru  cel mai  pacinic
                                                        cluri am  lucrat  ca  membru al  partidului   publicul  maghiar  încă  ’mi  va  da  satis­ bă,  înaintează  cu  pas  sigur  şi  fără  esi-
             om  din  lume.
                                                        liberal.  In  1884  am  stabilit,  împreună   facţie  pentru  nedreapta  terfelire,  şi  că  taţiune  în  cărările  vieţii,  nu  se  sperie
                  S’au  aflat doue ziare  maghiare, cari
                                                        cu  amicii  mei  de principii  Români, pro­  întrigele  viclene  ale  duşmanilor  mei  de  greutăţile  ce  i-se pun  în  cale,  e tot­
             pe  tema  aceasta  au atacat în  modul cel                                           vor rămânea fără efect.
                                                        gramul  românilor  moderaţi.  Am înfiinţat                                           deauna  răbdătoare,  supoartă  mai  uşor
             mai  necruţător  chiar  şi  pe  Ilustritatea
                                                        şi  un  ziar  »V ii torul»,  care  muncea                        Dr. Iosif Galii..   loviturile  sorţii  şi  nu-şi  pierde nădejdea.
             Sa,  Domnul  Dr.  Iosif  Gali,  dând  pu­
                                                        pentru-ca  programul  acesta  să  se  vali-                    *                     Chiar  nenorocirile  mari  i-se  par  încer­
             blicităţi  ştirea,  inventată  de  ele,  că  la
                                                        diteze,  pentru  care  program  am  fost                                             cări  numai,  şi  ea  mulţumeşte  lui  Dum­
             perchisiţia  domiciliară  ce  i-s’ar  fi  făcut                                            Tot  în  chestia  aceasta  s’a pronun­
                                                        expus  la  multe  atacuri,  la lupte  politice                                       nezeu  c’a  scăpat  de  nenorociri  şi  mai
             în  locuinţa  din  Budapesta,  poliţia  de                                           ţat  şi  poliţia  de  stat  din  Budapesta.
                                                        grele  şi  din causa  căruia  chiar  şi  acum                                        mari  şi  nu  se  îndoieşte,  că,  după  sufe­
             stat  ar  fi  aflat  pe  lângă  »Ca r te a  de                                        Căpitanul  suprem  al  poliţiei  a  dat  în
                                                        stau  în  contrast  politic cu  aderenţii  pro­                                      rinţă  va  veni  mângâiere,  precum şi  du­
             Aur«  sumedenie  de  alte  cărţi  şi  bro­                                            afacere  următoarea  declaraţiune:
                                                        gramului  dela  1881.                                                                pă  furtună  vine  săninătatea  cerului  şi
             şuri  antipatriotice,  periculoase  pentru                                                 »Unele  ziare  publică  ştirea,  că  la  strălucirea  soarelui.  E  de  prisos  să mai
             integritatea  statului  şi  astfel  au  căutat   In  1886  fiind  numit din  partea M.   locuinţa  din  Budapesta  a  domnului  arăt,  cât  de  mult  contribue toate  aces­
             s£  scoată  vinovat  pe  dl  Dr.  Gali  pen­ Sale  membru  al  casei  magnaţilor,  am   Iosif  Gali,  membru  în  casa  magnaţilor,   tea  la  fericirea individuală.  De  mic tre­
             tru  —  nepatriotism  sau  chiar  daco-  rămas  aderent  al  aceleiaşi  direcţiuni  şi   poliţia  de  stat  ar  fi  făcut  perchisiţie  bue  dar  să  deprindem  pe  copil  a  lua
             românism.                                  necontenit  am  lucrat  pentru  ea,  pretu-   şi  ar  fi  confiscat  tipărituri  române  agi­  de  pildă  pe  Christos  şi  a  fi  îndreptaţi
                  Imediat cum a luat  cunoştiinţă  des­  tindenea,  chiar  şi  în  acţiunile  mele  pu­  tatoare.  Poliţia  declară,  că  în  această   cu  ochii  mereu  spre  cer.  Vorbindu-i
             pre  atacurile  acestea,  nedemne  de  o   blice  şi  aşa  cred,  că  pot  fără  teamă  să   chestiune  nu  a  fost  recercatâ  şi  peste   despre  copilăria  lui  Isus,  spunendu-i
             presă  onestă,  —  Ilustritatea  Sa  dl  Dr.   mă  provoc  la  încrederea  Măritei  case   tot  contra  d lui  Iosif  Gali,  membru  în   istorioare  din  vechiul  şi  din  noul  tes­
             Gali  a  trimis  spre  publicare  tuturor   a  magnaţilor,  care începând  dela  1887,   casa  magnaţilor,  nu  a  procedat«.   tament,  dându-i  exemple oameni  ca Da-
             ziarelor  din  Budapesta  următoarea  de­  neîntrerupt  m’a  ţinut  demn  de  postul       Oare  pentru  astfel  de  scornituri  niil  ori  ca  Iov,  care  au  fost  neclintiţi
             claraţie :                                 de  notar  al  ei  şi  de  a  fi  membru  în   tendenţioase  să  nu  fie  paragraf  în  co­ în  încrederea  lor  cătră  Dumnezeu,  ma­
                                                        comisiunea  de  drept public  şi  în  altele,
                  —  »In  numărul  de  azi  al  duor                                              dul  penal  —  pentru  alţii  atât  de  ma  nu  numai  desvoaltă  inteligenţa  lui,
                                                        ba  chiai  şi  în  delegaţiuni  m’a  ales,
             ziare  este  atăcată  sinceritatea  patriotis­                                       elastici??...                              nu  numai  câştigă iubirea lui  prin  o  dis-
             mului  meu  şi  a  întregei  mele  activităţi   Faptul,  că  opul  întitulat  «Cartea                                           tracţiune  plăcută,  dar  îl  şi  pregăteşte
             politice,  pe  basă  de  ştiri  ne-adevărate,  de  Aur«  a  cărei confişcare  nu  de  mult                                      pentru  vieaţa  practică.  Auzite  din  gura
                                                                                                      Cultivarea sentimentului religios.
             a  căror  colportare nu pot se o atribuesc  o  ordonase  judele  de  investigaţie  din                                          mamei  lui  iubite,  toate  acestea  vor  ră­
             decât,  ca  eflux  al  divergenţelor  ivite cu  Sibiiu,  în  economia  mea  de  casă  dela                                      mânea  adenc  imprimate  în  inima  lui
             ocasiunea alegerii  de episcop  dela  Arad,  Lucareţ  încă  se  afla,  aşa  cred,  că  nu                                       şi-’l  vor  povăţui  în  întreaga  vieaţă.  In
             ca  goană din partea partidului  lui  Man-  poate  da  motiv  la  întinarea  patriotis­    »In  mine  şi  în  casa  mea  doresc  casa părintească  se  croeşte  dar  vieaţa,
             gra  contra  mea,  ca  a  unuia  din  parti­ mului  meu;  pentru-că  acea  carte  nu  a  să  fie  Dumnezeu!«  e  devisa  femeii  în­ şi  dacă  părinţii  sunt  pătrunşi  de  rolul,
             dul  lui  Hamsea.                          fost  oprită  când,  fără  nici  o  comandă,  ţelepte.  Pot  bărbaţii  îndrăsneţi  să  între  hotărîtor  ce-1  au  în  educaţi unea  copii­
                  Starea  faptică  e  următoarea:       mi-s’a  fost  trimis  mie,  redactorul  ei  nu  în  discuţiuni  filosofice  asupra  fiinţei  lui  lor  lor,  copiii  vor  fi  stăpâniţi  şi  mai
                  In  Budapesta  nu  mi-s’a făcut per   avea  faimă  de agitator  politic,  opul  era  Dumnezeu  şi  asupra  existenţei  lui,  noi  terziu  de  sentimentele,  pe  care  le-au
             chisiţie domiciliară,  despre  ce  se  poate   semnat  simplu  »repriviri  istorice«  asu­ femeile  trebue  să  păstrăm  credinţa  pă­ sădit  în  inimile  lor.
             fiecine  convinge  dela  procuratura  de   pra  făptuirilor  (tenykedeseire)  de  până  rinţilor  noştri  şi  s’o  transmitem  încă cu   A  doua  consecuenţă  practică  a
             stat,  respective  dela  poliţia  capitalei;  e   acum  ale  Românilor  şi  a  apărut  în  pa­ mai  multă  însufleţire  copiilor noştri; noi  sentimentului  religios  e  frica  de  a  să-
             scornitură  deci  t o t u l   ce  respectivele   tria  noastră;  nu  putea  deci  nici  prin  cu  «Doamne  ajută!«  avem  să  începem  vîrşi  fapte,  cai'i  nu  îi  sunt  plăcute  lui
             ziare  au  scris despre tipărituri  şi  scrieri   gând să-’mi  treacă,  că  aceea ar  cuprinde  şi  cu  »Iţi  mulţumesc  Doamne!«  avem  Dumnezeu.
             daco-române,  pline  de  agitaţie  contra   agitaţie  contra  statului  ungar  (nici  nu  să  le  sfîrşim  toate.                    Mai  ales  pentru  noi  femeile  frica
             maghiarismului, afirmative aflate la mine.   cuprinde!  Red.)  ear’  din  causa  ocupa-   Sentimentul  religios  e  plăcut  şi  aceasta  e  un  fel  de  înger  de  apărare.
             Nu s’a aflat  asemenea tipărituri  şi scrieri   ţiunilor mele în afacerile publice de  până  dulce,  un  balsam  binefăcător  al  inimi­  Ştim  cu  toatele,  că nimeni  nu  co­
             nici  la  moşia  mea  dela  Lucareţ  în  co­  acum  nici  că  am  avut  timp  să  privesc  lor  încercate,  şi  nu  putem  face  copile­ mite  fapta  rea  neştiind  că  e  rău  ceea-
             mitatul  Timiş,  ci  în  absenţa  mea,  judele  în  ea.  De  altcum  mie  de  regulă  mi se  lor  noastre  un  mai  mare  bine  decât  ce  face,  ci  pentru-că  e  stăpânit  şi  îm­
             de  investigaţie  a  pretins  dela  vechilul   trimit  operile  literare  române,  apărute  sădind  în  inimile  lor  acest  sentiment,  pins  de  vre-o  slăbiciune  şi  nu e  în sta­
             meu  extrădarea cărţii întitulate  »Cartea  în  patrie,  în  scopul  sprijinirii  literaturii  care  le  îndulceşte  vieaţa  şi  le  fortifică  re  să  se  stăpânească.  Femeea  avend
             de  Aur«,  fiind  eu  pe  acel  timp  în  Bu­ române.                                spre  a  suporta  toate  greutăţile.  Vred- sistemul^  nervos  mai  desvoltat  decât


                                                        Ie  greşeli  ca  formă,  dar  atât  poesiile  cât  şi  prin  studii  filosofice,  istorice,  economice  şi   De  te  rogi  frumos  la  dînsul,
                    F01Ş0ARA                            studiile  sale  economice,  istorice  şi  naţionale  altele.  Probabil  earăşi  că  vor  fi  avut  mare   îndestul  e  de  hain,
                                                        din  tinereţe  sunt  perfecte  ca fond.  Şi  noi  nu
                                                                                                  efect  asupra  lui  şi  studiile  lui  D.  P.  Marţian,
                                                        ne  putem  mira  deajuns:  cum  şi  pe  ce  cale   pe  lângă  Eminescu,  cel  mai  puternic  gândi­  Vălul  alb  de  peste  toate
                                                        a  dobândit  poetul  acele cunoştinţe economice   tor  economic  al  nostru.                 Să’l  înlăture  puţin.
                                                        profunde?  pe  cari  nule  întâlnim Ia  nici  unul
                                                                                                       In  sfirşit  cum  şi  prin  ce  anume  mij­  Relativ  la  pesimismul  lui  Eminescu  dl
                                                        din  economiştii  contemporani  lui;  încât  pen­
                 Dragoste  ori  economie?                                                         loace  speciale  a  dobândit  el  vastele cunoştin­ Petraşcu  scrie:  »S’a  zis  că  poesia  e  însem­
                                                        tru  cei  actuali  —  pe  cari  nu-i  avem  de  loc
                                                                                                  ţe  economice  e  greu  de  precisat.  Ajunge  să  narea  intimă  a  lucrurilor  şi  că  ori-ce  lucru
                                                        —  Doamne  fereşte I  Probabil  anii  de  studiu
                                                                                                  repetăm,  că  în  economia  noastră  naţională şi  privit  de  aproape  e  trist,  gândirea  adânc
                                                        petrecuţi  între  elemente  atât  de  variate  şi
                  Dacă  dl  Gherea,  care  to‘u?i  a  înţeles   eterogene  împreună  cu  un spirit  de  observa-   istorico-socială,  nu  găsim  studii mai  profunde  contemplativă  a  lui  Eminescu  pare  câ  ar voi
             ceva  din  Eminescu,  sau  cel  puţin  a  înţeles   ţiune,  spirit  ce  numai  un  geniu  ca  al  lui  îl   şi  mai  bine  chibzuite  de  cât  ale  lui  Emines­ se  cofirme  această  părere».  Şi  această  defi­
             cam  de  pe  unde să-’l luăm, de  unde  să-’l stu­  posede,  apoi dragostea de  cetire  şi  de  studia-   cu.  La  urma  urmei  toate  aceste  perle  de cu­ niţie  este  departe  de  a  cuprinde tot adevărul.
             diem,  şi  face  astfel  de  greşeli  neiertate,  ce   re  a  trecutului  şi  a  mediului  social  ce-1  în-   noştinţe,  toate  aceste  comori  el le-a  acoperit  Nu  gândirea  adânc contemplativă  a  lui  Emi­
             credeţi  că  fac  alţi  critici  ai  poetului ?  Dl  N.   cunjura,  l’au  înzestrat  cu  acel stoc  enorm  de   cu  un  «văl  misterios»  şi  le-a  presentat  pu­ nescu l-a făcut  pesimist,  ci  studiul  profund  al
             Petraşcu  într’un  lung  studiu*]  critic  spune:   profunde  cunoştinţe  economice  actuale  şi   blicului  în  poesie  şi  proză,  aşa  că  întocmai  corpului  nostru  naţionalo-economic  l-a  con­
             «Intensitatea  poesiei  lui  Eminescu  e  resulta-   trecute.  In  copilărie  a  văzut  spiritul  comer­  ca  şi  Pajul  Cupidon  vicleanul  :  vins  că  are  a  face  cu  un  organism  bolnav
             tul  unei  inteligenţi  largi,  puternice  şi  avute,   cial  al  evreilor  din  Moldova-de-sus  şi  Buco­                      şi,  după  părerea  poetului,  bolnav  de  o  boală
             muncită  de  simţul,  de  cultul  unei  perfecţii   vina.  A  observat  cum  aceşti  şarlatani  fini   Gât  şi  umere  frumoase,  cronică,  ear’  când  «gândirile rele  sugrum cele
             artistice».  Definiţia  e  dej arte  de  a  fi  com­  caută  prin  comerciu  să  acapareze,  să  înhaţe   Sinuri  albe  şi  rotunde   bune»,  boala  ’i-se  pare  incurabilă chiar.  Căci
             pletă.  Din  ea  lipseşte  esenţialul.  In  loc  de   totul  în  ţara  noastră,  cum  pe  nesimţite  se   El  le  ţine  îmbrăţişate   eatâ  ce  zice  însuşi  poetul  în genialul  său  stu­
             simplă  inteligenţă  —  pe  care  mulţi  poate  o   vîră  ca  şarpele  veninos  în  organismul  nostru   Şi  cu  mânile  le-ascunde.  diu:  «Influenţa Austriacă»:  «De  aceea  să pri­
             posedă,  trebue  spus:  geniu  puternic  muncit   social  sugându-ne  bogăţiile,  sângele  nostru.                              vim  împrejurările  în  care  s’au  desvoltat  Ro­
             de  simţul,  de cultul unei perfecţii  economico-   De  cu  vreme  adăpat  de  marele  său  dascăl   Şi  cu  toate  aceste  poetul  nu  e  tocmai   mânii,  ca  să  pricepem  şi  mai  bine  organisa-
             socială.  In  adevăr Eminescu poseda  deja  per­  Aron  Pumnul  cu  focul sacru  al  naţionalismu­ atât  de  hain  cum  îl arată  dl Petraşcu.  Puţină   ţia  lor  putredă  de  stat.»
             fecţia  economico-socială  a  ţărei  noastre  cu   lui,  s’a  încălzit  si  mai  mult  la  acest  foc  în  gândire  mai  adâncă,  puţină  judecată  econo­  (Va urma).   /   6'.  ORDEAN.
             mult  înainte  de  a  poseda  perfecţia  artistică   anii  petrecuţi  în  Blaj  la  distinşi  profesori,  ca  mică  mai  românească,  apoi  de  te  rogi  puţin
             a  formei  poetice.  Căci primele poesii  au  une-  T.  Cipariu  etc.  La Viena, Berlin,  pe  unde şi-a  la  dînsul  îţi  va  înlătura  vălul  şi  vei  putea
                                                        continuat  studiile,  nu  a  putut  de  cât  să-’şi  vedea  în  toată  voia;  umere  frumoase,  sinuri
                  *)  Vezi:  «Convorbiri  Literare»  1890  etc.  mărească  tot  mai  mult  cadrul  cunoştinţelor albe  şi  rotunde  —  boureii  sinilor.  Căci:
   1   2   3   4