Page 4 - Activitatea_1902_07_25
P. 4

Pag.  4                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  25

                lase  fără  nici  un  strop  de  smântână,  ori  de  o  babă  care  ştie  să  dreagă  vacile  şi  să  tri­ te  pe  smântână  nişte pete  rotunde, care  cresc   Nu-i  vorbă  că  une-ori,  mâncând  vacile
                unt.  N’a  putut  nimeri  pe  la  cele  cirezi  boe-  mită  tot  răul  pe  capul  celor  care  l’au  făcut. şi  se  adîncesc  mereu.  Câte odată  aceste  pete  sfecle  ori  alte  burueni  roşii,  laptele  lor,  e
                re.şti;  ci  a  alergat  la  văcuşoara  mea,  alerga-   Doamne,  lele  Catrină,  ştii  vorba  veche,  sunt  ca  nişte  vărgi.   cam  roşior,  însă  nu  e  de  loc  vătămător.
                re-ar  sărăcia  şi  nemernicia  în  casa  ei!  că  cel  cu  fapta  are  un  păcat ;  iar  cel-ce  o   Alte  ori  laptele  se  înălbăstreşte  peste
                                                                                                                                                  (* Alama*).             jV.  I.  Moga.
                     —  Vai  de  mine  lele Catrină,  mă  cutre­ suferă,  o  miie.  Nu  mai  năpăstui pe  nimeni,  tot  până  în  fundul  vasului.  Une-ori  petele au
                                                                                                                                                                (Va  urma).
                mur  când  te  aud  blăstămând  cu  atâta  foc,  căci  vinovat  e numai  nenorocul  d-tale că ţi  s’a  o  coloare  ca  a  floarei  de  liliac.
                dar  spune-mi  te  rog,  cine adecă să-ţi  fi  făcut  îmbolnăvit  vaca,  ori  vei  fi  dat  oale  prin  sat   Un  lapte  curat  şi  bun,  pus  într’un  vas
                binele  acesta  şi  cam  cum  e  asta  că  ţi-a  luat  pe  unde  se  strică  laptele  şi cu  ele  ţi-ai  adus  în  care  a  fost lapte albastru,  se strică  şi aces­
                mana  vacei ?  I                           boala  la  casă,  sau  nu  le  vei fi  ţinend  tocmai  ta  numai  decât.  Laptele astfel stricat  are ade­  F E L U R IM I.
                     —  D'apoi  ce  d-ta  nu  ştii,  înspre  Sf.  aşa  de  curate?                   sea  un  gust  acru  şi  un  miros acru  duhlit, pe
                George  în  Prour  noaptea, fermecătoarele,  um­  Vrăjitoarele,  dacă  ar  fi  adevătat, că  ele  care-1  capătă  şi  untul  ales dintr’un  asemenea   (Alexandru  Dumas)  fiul  prânzi  în  Mar­
                blă  de  eau  puterea  laptelui  de  pe  la  vacile  iau  mana  vacilor,  ar  urma  să  fie  putrede  de  lapte.  Petele  albastre  şi întreg  laptele  aseme­  silia  la  Dr.  Gistal,  unul  dintre  celebrităţile
                oamenilor  şi o dau  de  ale  lor,  ba  iau chiar şi  bogate,  pe  când  toate,  pe  care  lumea  le bă-  nea  stricat,  este  otrăvitor  şi  nu  trebue  să-’l   medicale  din  ţară.  Scumpul  meu  amic,  îi
                mana  oilor  şi  a  câmpului.  Numai  ciobanii cu  nueşte  la noi în sat că-s vrăjitoare,  n’au  aproa­ mâncăm,  ori  să  facem  brânză  din  el.  zise  amphytrionul  mergând  în  salon  pentru
                buciumul  le  strică  toate  vrăji le.  Cât  ar  auzi  pe  nici  ce  mânca.               Pricinuitorul  acestei  boale,  cele  mai  de   a  lua  cafeaua,  se  zice,  că  improvisezi  ca  un
                o  vrăjitoare  sunetul  buciumului  în  Prour,  nu   Dacă  te  duci  la  babă,  rău nu  faci ; căci  multe  ori  e  necurăţenia.  De obiceiu  mai mult
                                                                                                                                                înger;  o nor e a z ă   d a r’,  dacă  binevoieşti,
                se  mai  alege  nimic  de  toată  vraja  ei.  poate va fi ştiind  niscai leacuri, ca să-ţi îndrepte  vara  se  iveşte  această  boală,  produsă  înde­  albumul  meu  cu  un Quatrain  făcut  de  D-Ta.
                     Anul  acesta, noi  vr’o câte-va  femei, vor­  laptele  şi  fiiind-că  tot  merg  şi  eu  cu  băeţii  obşte  de  un  fel  de  mucegaiu.  —  Bucuros  —  răspunse  poetul.
                bisem  cu  Andrei,  ciobanul  lui  Nicolae  Radu,   aceştia  în  ţarină,  ascultă  să-ţi  spun,  un  cârd   Mâncând  cine-va asemenea  lapte,  poate   Şi  scoţând  creonul  [cerusa],  scrise  sub
                ca  să-i  dăm  câte  un  cămeşoi  şi  el  să  cânte   de  boale  de-ale  laptelui,  ca  să  vezi  şi  d-ta  căpăta  numai  decât  dureri  de  cap,  vărsături,   ochii  doctorului,  care-’l  urmăria  cu  privirea:
                din  bucium  toată  noaptea,  în  Prourul  lui  Sf.   că-s  numai  nişte  poveşti,  toate  cele  ce  se  diaree,  friguri  şi  chiar  lingoare.  De  când  pe  doctorul  Gistal
                George, că  de  un  cârd  de  vreme  încoace  au   spun  despre  luarea  manei.           Leacul  cel  mai  bun,  e  curăţenia.  Se     In  toate  casele  îl  cere  ji
                început nişte femei şi  la  noi în sat,  să-’şi vîndă   Vaca  d-tale  trebue  să  fie  bolnavă,  şi  spală  deamănuntul  toate  vasele  şi  chiar  uge­  Nu  ne  mai  trebue  spital.
                sufletul  necuratului,  numai  ca  să  facă  astfel   rău  n’ar  fi  fost  s’o  fi  dus  la  primărie,  atunci  rul  şi  locul  unde  doarme  vaca,  cu  o  leşie   • Linguşitorule»,  zise  doclorul  întreru-
                de  pomană.  Când  colo,  nu  ştiu  care  la  câr­  când  a  venit  doctorul  de  vite.  De  obiceiu  iute,  de  cocieni  de  porumb,  amestecată  cu   pându-’l,  Dumas  fiul  însă  adause:
                ciumă,  i-a  dat  un  păhar  mai mult  şi  în  ur­  vacile  rău  ernate  şi  mai  ales  cele  bolnave de  var.  După  aceasta,  toate  instrumentele  şi  va­  Dar’  mai  multe  cimitere.
                mă  toată  noaptea  a  dormit  dus,  iar  noi,  şi   febră  aftoasă,  adecă  de  boala  de  care  au ză­ sele  astfel  spălate,  trebue  să  stea  o  zi  şi  o
                mai  cu  seamă  eu,  sufer  păcatele.  Dimineaţa   cut  primăvara  asta  vitele  pe  la  noi,  dau  un  noapte  într’un  fum  de  pucioasă.         *
                mă  scot  copii  din  casă  cu plânsetele  lor,  ce­  lapte  foarte  vătămător  sănătăţei.  Oamenii,   Cât e  odat ă,  mai  ales  când  se  în­  Şi  ele  ştiu  sâ  tacă.  Nu de mult în  Paris
                rând  lapte  şi  brânză;  iar  mie  una,  mi  se  ru­  cari  au  mâncat  lapte  dela asemenea  vaci bol­ tâmplă  ca  vaca  să  fie  bolnavă  de  gălbinare,  s’au  prins  4  dame,  să  joace  zece  partide  de
                pe  inima  de  jale  când  mă  duc să  mulg vaca,   nave,  s’au  bolnăvit  şi  ei  numai  decât.  smântână  începe  să  se acopere  de nişte  pete  Wist,  fără  să  voibească  un  cuvânt.
                că  de  unde  înainte  umpleam  şiştarul  şi  lap­  Adese-ori  însă  mai pot  fi  şi  alte  pricini  galbine,  tot  după  chipul  cum  se  petrece  cu   Dar,  terminând  jocul,  trei din ele au  —
                tele  era  gustos  şi  gras,  acuma  îi  plâng  de  cari  pot  face  ca  laptele  să  se  strice,  aşa  bu­ cel  albastru,  numai  cu  gustul  e  mult  mai  leşinat  în  urma grozavei  oboselii
                milă.  De-1  pun  la  prins,  îndată  se  zărueşte şi  ni oară :                     rînccd.  Pricina  acestei  boale,  cele  mai  de
               începe  să  se  acopere  de  pete  albastre,  viţe­  L a p t e l e  albastru,   se  iscă  din  mai  multe  ori  pe  lângă  gălbinare,  e  aceeaşi  ca   SENTENŢE.
                lul  şi  chiar  nişte  purcei  pe  care-i hrăniam  cu  multe  pricini,  ori  din  nişte  burueni  pe  cari  şi  la  laptele  albastru ;  ear  leacurile  sunt  cam
                lapte  de  acesta,  s’au  îmbolnăvit,  aşa  că  acu­ vaca  le  mănâncă,  ori  din  pricină  că  vaca  e  tot  aceleaşi.
                ma  îl  mulg  jos.                        bolnavă  sau  că  s’a  pus  laptele  în  nişte  vase   Alte  ori  laptele  încurând  după  muls,   Fii  înţelept  ca  şerpele,  blând ca  porum­
                     Biata  vacă  par-că  ar  vrea  să  spue,  aşa  nu  tocmai  curate,  în  cari  mai  nainte  a  fost  începe  să  se  înroşească  devenind  cărămiziu,   bul, muncitor ca  albina şi doritor ca tuitureaua.
               mugeşte  şi  oftează  când  vine  sara  acasă.  un  astfel  de  lapte  stricat.       tot  în  felul  cum  a  devenit  albastru,  ori  gal­          *            A,  Piw.
                     De  vr’o  săptămână  şi laptele  dela  vaca   In  caşul  cu  buruenele,  laptele  e  deo­ ben;  numai  că  în  caşul  acesta,  e  şi  mai  ve­  Cele  mai  frumoase  daruri  ce  a  dat  ce­
               cumetrei  Ileana  se  întinde ca  aţa ;  iar  naşe-i  potrivă  de  albastru  peste  tot  şi  nu  e  vătă­ ninos.  Une-ori  roşcala  vine  din  pricină,  că
               Marioarei  am  auzit  că  i-ar  fi  murit  chiar  vi­ mător  sănătăţei.  Când  însă  provine  dela  vite  laptele  e  în  două  cu  sânge  chiar  din  uger,   rul  oamenilor  sunt  acelea  de  a  fi  folositor
                                                                                                                                               semenilor sei şi  de a-i învăţa adevărul.
               ţelul,  tot  din  pricina  asta.  Mă  rog,  nu-i  lu­ bolnave,  albăstreala  se  arată  curând  după  fiind  vaca  bolnavă  de  uger,  ori  ofticoasă.
                                                                                                                                                                                 Pitagora,
               cru  curat  la  noi  în  sat;  dar  lasă că  cam ştiu  mulgere,  sub  formă  de  pete,  mai  ales  când  Atunci  trebue  dat  de  ştire  la  primărie  şi
                eu  cine-s  făptaşele  şi  chiar  acum  mă  duc  la laptele e pus  ia  prins.  Atunci încep  să  se ara­ chemat  doctorul  de  vite.











                                    „ D A C I                        A“




               institut  de  credit  şi  economii,  societate  pe  acţii.




                              Reşedinţa societăţii:  Orăşte  (Szăszvâros,  Broos).

                         Birourile  societăţii  se  află  în  casele  proprii:                                                      ^Lxistă deja  de  14  ani  şi  este  pro-
                           (Strada  Berăriei  nr.  12  lângă  posta  regească).                                               văzută  cu  to t    felul   de   ma t er i a l
                                                                                                                              necesar,  ca  ori-care  altă  tipografie.

                                  Capital  social  100.000  cor.
                                                                                                                              in stitu tu l  Wl'pografls
                                         Operaţiunile  societăţii  sunt:

                                                                                                                                           Qnfcr  •
                 A)  primeşte  depuneri  spre  fructifi­     D)  Acoardă  împrumuturi  pe  lângă                                           #l2?in @ rva
               care.                                      siguranţă  hipotecară.
               a)  depuneri,  fără  anunţ  până  la  100     E)  Institue  ramul de  amanetare  pe                            pe  lângă  că  efeetueşte  or i -c e    co­
                  cor.  5Vs%-                             aurituri,  argintării,  pe  lângă  disposi-                         ma nde    r e p e d e  şi  cu  pr eţ ur i  mode­
               b)  depuneri  mai  însemnate  cu  anunţ    ţiile  legale  existente,  procurându-.şi                           rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
                  de  un  an  cu  6%-                     concesiunea  forului  competent.                                    a ce l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
               c)  depunem  făcute  de  biserici, scoale,    F)  Cumpără  şi  vinde  efecte  pu­                              fără  erori.
                  corporaţiuni  culturale  ori  cu  scop  blice,  pe cari  în  cas  de lipsă  le poate
               de  binefacere  cu  6%'                    lombarda.                                                                Până  de present se  bucură  de  sprigi-
                    Contribuţia  erarialâ  pentru  su­       G)  Cumpără  şi  vinde  realităţi.                               nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
               mele  depuse  se  plăteşte  prin  institut.   H)  Cumpără  şi  vinde  ori-ce  lu­                              aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
                    Regulamentul  special  pentru  de     cruri  mobile.                                                      a c u r a t e ţ a   cu  care  efeetueşte  ori-ce
               puneri  se  cuprinde  în  libelul  de  de­    I)  Tot  felul  de  întreprinderi  co­                           lucrare.
               puneri.                                    merciale  şi  economice,  în  societate
                    Depuneri,  ridicări  şi  anunţări  se   cu  alţii  ori  singură.                                                Ca unica t i p og r a f i e   românească în
               pot  face  şi  prin  postă  şi  se  resol-    K)  Finanţează  patente.                                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
               vează  fără  întârziere.                      L)  Arendează  şi  exarăndează  rea                              voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
                 B)  Acoardă  credite  personale  pe      lităţi  şi  alte  drepturi  şi  intreprinder-                       rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
               lângă  cambii sau  obligaţii  cu  cavenţi.  de  tot  soiul.
                 C)  Acoardă  împrumuturi pe efecte.                      Direcţiunea.









                                                                                   „MINERVA"  institut  tipografiic  în  Orăştie.
   1   2   3   4