Page 2 - Activitatea_1902_07_26
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  26


               un  fruct,  când  poate să alerge  pe  iarba       „ L u c e a f e r u l “ ,              Ideea  a  frământat  ani  de-arândul     Serate de-ale meseriaşilor români.
               verde  ori  să  se  joace  în  umbra  pădu­                                          cercurile  tinerimii;  icî-colo  vedeai  des-
                                                         revistă  nouă  literară,  edatâ  şi  redactată
               rii  dese.  Să  ne  iolosim  de  bucuria                                             chizându-se  din  chaos  conturele  începu­     «Reuniunea  sodalilor  români  din
                                                         de  tinerimea  noastră  universitară.  Nrul
               aceasta  spre  a-1  face  să  înţeleagă,  că                                         tului,  fără  însâ  de  a  trece  vre-odată   Sibiiu«  ’şi-a  ţinut  Joi  Ia  26  Iunie  n.  c.,
                                                         1  a  apărut  cu  datul  1  I u l i e   n.  şi  se
               podoabele  vieţii  vegetale  dela  bradul                                            pragul  realisării.                       a  6-a  şedinţă  literară.  Cum  această  şe­
                                                         presintă  bine:  tipar  frumos,  hârtie  fină
               gigantic  până  la  lichenii  mărilor  polare,                                            Şi  nu  e  mirare.                   dinţă  a fost ultima  în anul şcolar  1901/2,
                                                         satinată,  ilustraţiuni  bine reuşite.  O apre­
               şi  numeroasele  plante  curioase,  cari                                                  Reslăţiţi  cum  suntem  pe  la  univer­  presidentul nostru, dl Victor  Tordăşianu,
                                                         ciere  în  merit  îi  vom  face  în  unul  din
               acoper  fundul  mărilor  şi    oceanelor,                                            sităţile  din  monarchie  şi  străinătate,   în  cuvântul  de  deschidere  face  o  re-
                                                         numerii  următori.
               toate  sunt  dela  Dumnezeu.  Această                                                prea  eram  străini  unii  de  alţii,  ca  să   privire  asupra  activităţii  Reuniunii  în
                                                              „Luceafărul"  apare  în  Budapesta
               natură  vie  ne  este  în  toate amănuntele                                          ne  putem  grupa  în jurul  unei  idei,  fără   cele  din  urmă  6  luni,  şi  constată  cu
               ei  folositoare.  Din  ea  ne  luăm  hrana,   la  1  şi  15  a  fiecărei  luni  şi  costă  10   discuţii  lungi  şi  plictisitoare.  vie  mulţumire  sufletească,  că  factorii
                                                         coroane  pe  an  (un  fascicol  50  fileri,  nu
               din  ea  îmbrăcămintea,  din  ea  leacuri                                               * A  fost  deci  indispensabil,  ca  din   grupaţi  în  jurul acestui focular  al  clasei
                                                         »bani«).  Redacţia  şi  administraţia  e  în
               de  alinare  penttu  suferinţele  noastre.                                           massa  neorganisată  şi  risipită  a  tineri­  noastre  de  mijloc,  îşi  fac  fi  care  cu
                                                         Budapesta,  VI.,  strada  Vorosmarty  60 a.
               Să  cultivăm  fără  încetare  în  fiicele                                            mii,  un  grup  să  ia  iniţiativa,  convins   sfinţenie  datorinţa.  Examenel  ,  ce  Reu­
               noastre   iubirea   cătră   natură,  căci                                            fiind,  că  ceialalţi  îi  vor  urma  cu  si­  niunea  le  prestrează,  din  prilcgiul  pro-
               femeea,  care  iubeşte  natura,  va  fi  o        3)omnu(e  Redactor!                guranţă.                                  ducţiunilor  noastre  publice,  la  repre-
               bună  soţie,  bună  mamă,  bună  gospo­        Vă  rugăm  a  face  loc  în  coloanele     Ne  adresăm  deci  vouă,  în  primul   sentaţiunile  teatrale,  la  concerte,  căci
               dină,  totdeauna  sănătoasă,  deoare-ce  ziarului  D-Voastre,  următorului           plan,  iubiţi  colegi  universitari!   Primiţi   adevărate  examene  sunt  acestea  —
               nimic  nu  e  mai  priitor  sănătăţii  decât                                         revista  cu  entusiasmul,  cu  care  noi  ’i-am   mulţumesc  pe  toţi,  câţi jertfe însemnate
                                                                        A P E L !
               respirarea  în  aer  liber  şi  purificat  de                                        dat  naştere;  consideraţi-o  de  a  voastră.  aduc  pe  altarul  culturei  noastre.
                                                              Când păşim  pentru prima-oarâ înain­
               mirosul  florilor.  Mare  binefacere  e  dar’                                             Consideraţi o  drept  »campo santo«
                                                         tea  publicului  românesc  cu  noua  revistă                                              Dacă  diletanţii  noştri  cu  încredere
               pentru copile, ca să fie deprinse  a sămăna,                                         al  tinerimii,  unde  se  va  sintetisa  tot  ce
                                                         a  tinerimei universitare,  cea  dintâi  vorbă                                       şi  mândrie  păşesc  pe  scena  deschisă,
               a  răsădi  şi  a  purta  grije  de  plante. a  noastră  e:  »Doamne-ajută«!          avem  mai  bun  şi  mai  frumos.   Micile   şi  dacă  cu  toţii stăpâni  sunt  pe  o  limbă
                    Ca  tovarăşi  de  vieaţă  pe  pământ,                                           daraveri  şi  miserii  zilnice  să  rămână  la
                                                              Ne  îndreptăm  apoi  spre  inteligenţa                                          aleasă  şi  frumoasă,  aceasta  trebue  s’o
               mai  avem  şi  animalele,  pentru  care co­  română,  zicând:  »primeşte  cu  dragoste   o  parte,  în  vederea  idealului  dătător de   privim  drept  resultat  al  şedinţelor  lite­
               piii  au  o  particulară  atenţiune.  Să  nu-i  rodul  acesta  tinăr,  dar’  entusiast,  al mun­ lumină,  în  care  şi  tinerimea  trebue  să   rare,  unde  earăşi  cu  toţii  ţinem  să  ne
               lăsăm  a  le  maltrata,  căci  ajung  să  nu  cii  noastre  tinereşti,  iartă  greşelile  şi  aibă  partea  e i:  cultura  naţională.  arătăm  destoinicia  în  cetire,  declama-
                                                         ai  încredere  în  viitorul,  care  va  da  mai
               mai  facă  deosebire  între  animal  şi  om                                               Aceleaşi  ne  sunt  bătăile  inimii,  ace­  ţiune  şi  în  predarea datelor  mai  însem­
                                                         mult,  decât  începutul  defectuos!
               şi  să  maltrateze  în  cele  din  urmă chiar                                        leaşi  frământările  minţii;  acelaşi  ogor  ne   nate  din  vieaţa  noastră  de  meseriaşi.
                                                               »Am  făcut  din  parte-ne  puţin,  vor
               şi  pe  părinţii  săi,  ear’  copilul  care  iu­                                     aşteaptă,  ca  azi-mâne,  umăr  la  umăr  să
                                                         veni  însă  urmaşii,  alţii  şi  alţii,  cari  mai                                        Dacă  corul  nostru  se  poate  şi  el
               beşte  animalele,  va  iubi  cu  atât  mai                                           tragem mai departe brazda strămoşască...
                                                         lesne  şi  mai  bine  vor  umbla  pe  drumul                                         măsura  cu  corurile  Reuniunilor  surori
               vîrtos  pe  om.                           croit  de  noi.                                 In  al  doilea  plan  ne  adresăm  pu­  de  altă  limbă,  meritul  revine  în  prima
                    De  mic  trebue  dar’  luminat  copi­                                           blicului  cetitor,  fără al  cărui  sprigin,  ori
                                                               »Ne  adresăm  deci  cu  încredere pu­                                          linie  dirigentului  corului  d-lui  C a n d i d
               lul  asupra  folaselor,  pe  cari  ni-le  aduc                                       cât  de  entusiastă  ar  fi  mişcarea  noastră,
                                                         blicului,  care  spriginindu-ne,  va  ajuta                                          Popa,  învăţător,  care  a  ajutat  de  gru­
               animalele  şi  obicinuit  a  compara  du­  numai  causei  noastre  comune!  «propă­  ea  trebue  să  piară.                    pul  de  elevi  din  secţiunea  pedagogică
               rerea  lor  cu  ceea-ce  simţim  noi  înşine.  şirea  noastră  culturală«!                Ca  să  tăcem  despre  avântul  lite­
                                                                                                                                              a  seminarului  »Andreian«,  multă  obo­
               Numai  deprinzăndu-se  astfel  a  iubi  tot                                          rar  al  tinerimii  academice  străine,  amin­
                                                                        Redacţia  şi  Administraţia                                           seală  pune  în  serviciul  acestei  cause,
               ceea-ce  este  şi  are  vieaţă,  va  ajunge                                          tim  numai  cele  câteva  reviste  ale  uni­  ear’  în  linia  a  2-a  d a m e l o r   din  cor,
               copila  să  fie  deprinsă  de  adevărata                  „ l u c e a f £ r u l “    versitarilor  unguri,  cari  sunt  toarte  bine
                                                                       Bpesta,  V I.,  Str.  Vtirosm arty  6oa.                               cari  cu  diliginţă  rară  cercetează  pro­
               caritate,  această  virtute  femeească,  şi                                          primite  de  publicul  lor.
                                                              NB.  Acei  ştim.  domni,  cari  din  eroare                                     bele  şi  dau  corului  înfăţişare  atrăgă­
               să-’şi  facă  rugăciunile  nu  din  obicînu-                                              Revista  noastră,  ca  organ  al  tine­
                                                         n'au  primit  revista,  ne  scuse,  că  să  ştie,  că                                toare,  plăcută,  cu  un  cuvânt  însufleţire
               inţă,  ci  cu  toată  inima.              expediţia  numărului  prim  e  împreunată  cu   rimii,  are  menirea  de  a  ne  presenta  pu­  dau  vieţii  noastre  de  reuniune.
                    Nu  este  nimic  mai  frumos  decât   'multe  greutăţi.                         blicului  mai  de  aproape,  de  a  stabili
                                                                                                                                                   Cuvine-se  drept  aceea  să  aducem
               o  mamă,  care-şi  învaţă  copilul  să  se                                           apoi  o  legătură  mai  strînsă  între  public
               roage  lui  Dumnezeu,  şi  nu  mi  pot  în­          Ia loc de program.              şi  tinerime.  Interesul  viu,  cu  care  pu­  mulţumitele  noastre  d-lui  Popa,  dame­
                                                                                                                                              lor  din  cor  şi  d-lor  Ioan  Biji,  Eugen
               chipui  o  mamă,  care  nu  ţine  să  aibă        M O TTO :  Eu  nu*’s,  decât  un  singur  glas  din  satul   blicul  nostru  urmăreşte  toate  mişcările
               această  bucurie  şi  ar  putea  să  doarmă              Pierdut  in  noapte...                                                Crăciun,  Vasilie   Creangă,  Ioan  Jula,
                                                                        Eu  nu*’s,  decât  un  sol,  —  eu  sunt  drumeţul  tinerimii,  ne  e  garanţă,  că  şi  de  astă-
                                                                        Grăbit,  —  şi  noaptea  inapoi  mă  cere  ..                         Remus  Pop,  Ioan  Stelea,  George  Tă-
               liniştită  dacă  ar  şti,  că  copilul  ei  a            Sunt  flacăra,  pe  care-o  poartă  vântul,  dată  ne  va  sprigini,  în  urmărirea  unei
                                                                        Dar’  trebue  sfi  vie  cântăreţul 1
               adormit  fără  ca  să-’şi  facă  rugăciunea              El  va  slăvi  măreaţa  înviere:  ţinte  ideale,  care  în  urma  urmei  a  noas­  ban  şi  George  Todorache,   elevi  în
                                                                        Veniţi  cu  toţii  să  vestim  cuvântul!...
               de  sara.  Nu  e  însă destul  se  ne  de­                               St.  O,  losif.  tră  a  tuturora  este.              cursul  al  IlI-lea  pedagogic,  şi  cu  deo­
               prindem  copilele  a  se  înălţa  prin  ru­                                               Ne  va  succede?                     sebire  Preacuvioşiei  Sale  d-lui  D r.
                                                              Un  grup  de  colegi  mi-au  încredin­
               găciune  la  Dumnezeu  şi  a  merge  la                                                   Vom  avea  atunci  mângâierea  în­   E u s e b i u  R.  R o ş e a ,   care  în  calitate
                                                         ţat  conducerea  revistei,  care  cu  numărul
               biserică, ci trebue totodată să  le  formăm                                          fiinţării  unui  organ,  în  jurul  căruia  şi­  de  director  al  seminarului  »Andreian«,
                                                         de  faţă  întră  în  vieaţă.
               sufletele  aşa,  ca  ele  să  se  pătrunză  de                                       rele  risipite  ale  tinerimii  noastre  să  vor   cu  multă  bunăvoinţă  şi  prevenire  con­
                                                              Nu  aşi  fi  luat  asupra-’mi  sarcina
               sentimentul  religios  şi  ca  rugăciunea                                            strînge  tot  mai  aproape  şi  mai  aproape;   cesiune  a  dat  acum  amintiţilor  elevi,
                                                         asta,  dacă  nu  eram  convins,  că  în  defi­
               să  nu  fie  pentru  ele    nişte  forme                                             vom  avea  un  stimul  de  nobilă  emulare   de  a  da  preţios  ajutor,  conlucrând  la
                                                         nitiv  colegii  mei  luptă  pentru  realisarea
               deşerte.                                                                             pe  teren  literar.  Şi  odată  intraţi  în  va­  probe  şi  concerte.
                                                         unui  vechiu  ideal  al  tinerimii:  o revistă
                (■> Albina <).         Elenora  Slavici.                                            lurile  vieţii  publice,  când  nămolul  prozei   După-ce  până  aci,  cu  ajutorul  lui
                                                         literară  a  tinerimii  academice.                                                   D-zeu,  vrednici  ne-am  arătat  de  bună­
                                                                                                    va  cerca  să  năbuşască  în  noi  resturile
                                                                                                                                              voinţa  şi  de  spriginul oamenilor  de  bine,
                                                                                                    de  idealism,  revista  tinerimii  va  fi  cea
               cum  se  interpretez  ideile,  cum  se  explic  po-   .Biblia  ne  povesteşte  de  Samson,  cum  că  rauerea
                                                           Când  dormea  tăindu-i  părul,  i-a  luat  toată  puterea   mai  scumpă  lectură  pentru  noi.  Aici ne   cuvine-se,  urmează  dl  president,  ca  de
               esiile  lui  Eminescu?»  Iar  vrăşmaşilor  ideilor   De l ’au prins apoi duşmanii, l’au legat şi i-au scos ochii               aci  înainte  să  dăm  neîndoioase  dovezi,
               mele  le  voiu  zice:  »Voi  o  să  mă  învăţaţi  pe   Ca  dovadă  de  ce  suflet  stă  în piepţii  unei  rochii». vom  regăsi  pe  noi  înşine;  căldura  şi
               mine  cum  să apăr  interesele  neamului  meu?«.  Puteţi  fi  siguri,  că  poetul  are  dreptate. entusiasmul  nostru  de  azi  e  căldura  şi   că  şi  în  ce  priveşte  ocupaţiunea  noas­
                                                                                                                                              tră  de  căpetenie, ca meseriaşi,  ne  aflăm
                                                              De  aci  înainte  apoi  ţine-te  biată  femee  entusiasmul  tinerimii  de  mâne:
                    Din  toate  poesiile  lui  Eminescu  se  pare                                                                             la  înălţimea  chiemării  noastie.   Expo-
                                                         română!   Spete  bune  se  ai,  ca  se  poţi  su­  „Auch  ich  war  ein Jungling  mit lockigem Haar“...
               că  transpiră  o  ură  neîmpăcată  faţă de femeea
                                                         porta  toate  câte  ţi  se  aruncă  în  spinare.                                     siţia  din  toamna  a.  c.  este  cel  mai
               rom&nă.  Pare  că  poetul  ar  fi  iubit  cu  pasi­                                       Nu  ne  va  succede?
                                                         Cei  mai  mulţi  dintre  noi  luând  drept  bani                                     bun  prilegiu  de  a  convinge  şi  pe  cei,
               une  o  femee  şi  ea  a  răspuns  cu  dispreţ  la                                        O ilusie  mai  puţin.  Şi cum,  Doamne,
                                                         buni  —   şi  nici  nu  se  poate  altfel  —   zisele                                cari  nu  tocmai  cu  ochi  buni  privesc
               amorul  lui.  De  aci apoi  o  ură generală  con­                                    să-’ţi  pară  aşa  de  rău  după  ea,  când
                                                         poetului  ne-am  format  o  atare  idee  despre
               tra  femeei,  contra  a  tot  ce  e  de  sex  feme-                                                                            la  întreprinderile  noastre  de  până  aci,
                                                         societatea  noastră  femeiască,  încât  dacă  po­  ilusii  sunt  aşa  de  multe  în  creerul  unui
               nin.  Dar  el  acuşi  o  mustră,  acuşi  o  des-                                                                               că  îndeletnicirile  noastre  şi  ca  diletanţi
                                                         etul  ar  vedea  efectul  poesiilor  lui  ne-ar  stri­ tinâr!
               miardă,  când  o  face  înger,  când  demon.                                                                                   şi  ca  corişti,  le  privim numai  ca  mijloc
                                                         ga:  Nebuni I  Mulţi  nu  vedem  în  femeea  ro­  Şi  totuşi  —   noi  am  regreta  mai
                    Ce  o  fi  însemnând  toate  astea ?  s’au
                                                         mână  decât  pe  muerea  lui  Samson.  Alţii,                                        potrivit  pentru  desăvîrşirea  noastră  ca
               întrebat  cu  mirare  criticii  lui.   Deci  altă  be­                               mult  ca  de  obiceiu  risipirea  acestei  ilusii.
                                                         mai  indulgenţi,  ne  mulţumim  cu  gândul  că                                       meseriaşi.  Exposiţia  va  fi  examenul
               lea  pe  capul  poetului  !   »EI  e  nestatornic,  e                                Vedem  şi  simţim jur  de  jur  mişcându-se
                                                         poetul  exagerează.  Alţii  iară-şi  de  frică  se                                   rigoros,  dela  al cărui bun resultat atârnă
               sbuciumat  şi  în  iubire  întocmai  după-cum                                        totul.  O  nouă  suflare  de  vieaţă  trece
                                                         nu  nimerim  în  soţia  noastră  pe  Dalila,  ne
               vieaţa-i  este  sbuciumată*  şi  au  răspuns  ei                                                                               în  mare  parte soartea noastră ulterioară.
                                                         ferim  de  căsătorie.                      dealungul  ogorului  părăginit  al  culturii
               singuri.  Conclusiunea  scoasă,  a  fost  nesta­                                                                                    Dacă exposiţiunea noastră din 1892,
               tornicia  nu  numai în amor,  dar şi  nestatornicia   In  fine  insultele,  pe  această  temă,  curg   noastre  naţionale,  care  nu  poate  să  nu   admirată  a  fost  până  şi  de  străini,  să
               în idei a  poetului  şi  depravarea femeii românei  droie  la  adresa  femeei  române.  fie  priincioasă  şi  literaturii.     arătăm  lumii,  că după  10 ani  de  muncă,
                    Eminescu  a  fost  poet  mare,  cel  mai   Şi  nimeni,  nici  soţii  lor,  nici  alţii,  nu   Să  fie  aceasta  o  reculegere,  o  în-
                                                                                                                                              mult  am  adaus  la  activul  nostru.  Deci
               mare  poet  al  nostru.  Eminescu  e  un  geniu  au  îndrăsnit  se  ia  apărarea  femeei  insultate  trămare  reală  înspre  bine,  ori  numai  o
               si  când  un  geniu  zice  ceva  despre  un  lucru,  contra  acelora,  cari  au  interpretat  atât  de   alucinare  a  creerului  tinăr,  o  amăgire   pe  lucrij  să  ne  punem  şi  măestrii  şi
               atunci  să  ştiţi  că  acel  lucru  e  aşa  cum  l-a  prost  frumoasele  versuri  ale  poetului.  Se-şi   optică,  o  Fata-Morgana?...  calfele  şi  învăţăceii  şi şi femeea  română,
               arătat  geniul.  A  zis  el  despre  femeea  ro­ ia  însă-şi  femeia  română  apărarea  şi  încă  în                           ca  mândri  să  putem  fi  de  resultatul
               mână  că  e  rece,  cochetă,  cu  toane,  cu  haine  contra  afirmaţiilor  unui  geniu?  Efectul  ar            Al.  d u r a .  muncii  noastre.  Sperăm,  că  în  această
               lungi  şi  minte  scurtă,  atunci  —  tot  după  fi  fost  contrarul.  Căci  e  ştiut,  că  cine  se                           nisuinţă  a  noastră  de  întreagă  societa­
               părerea  altora,  nu  a  noastră  —   se  ştiţi,  că  scuză,  se  acuză.
               •şa  este,  A  zis  poetul  de  e x .;      (Va  urmai.       /   S,  ORDEAN,                                                  tea  română  şi  de  toate  reuniunile
   1   2   3   4