Page 2 - Activitatea_1902_07_26
P. 2
Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 26
un fruct, când poate să alerge pe iarba „ L u c e a f e r u l “ , Ideea a frământat ani de-arândul Serate de-ale meseriaşilor români.
verde ori să se joace în umbra pădu cercurile tinerimii; icî-colo vedeai des-
revistă nouă literară, edatâ şi redactată
rii dese. Să ne iolosim de bucuria chizându-se din chaos conturele începu «Reuniunea sodalilor români din
de tinerimea noastră universitară. Nrul
aceasta spre a-1 face să înţeleagă, că tului, fără însâ de a trece vre-odată Sibiiu« ’şi-a ţinut Joi Ia 26 Iunie n. c.,
1 a apărut cu datul 1 I u l i e n. şi se
podoabele vieţii vegetale dela bradul pragul realisării. a 6-a şedinţă literară. Cum această şe
presintă bine: tipar frumos, hârtie fină
gigantic până la lichenii mărilor polare, Şi nu e mirare. dinţă a fost ultima în anul şcolar 1901/2,
satinată, ilustraţiuni bine reuşite. O apre
şi numeroasele plante curioase, cari Reslăţiţi cum suntem pe la univer presidentul nostru, dl Victor Tordăşianu,
ciere în merit îi vom face în unul din
acoper fundul mărilor şi oceanelor, sităţile din monarchie şi străinătate, în cuvântul de deschidere face o re-
numerii următori.
toate sunt dela Dumnezeu. Această prea eram străini unii de alţii, ca să privire asupra activităţii Reuniunii în
„Luceafărul" apare în Budapesta
natură vie ne este în toate amănuntele ne putem grupa în jurul unei idei, fără cele din urmă 6 luni, şi constată cu
ei folositoare. Din ea ne luăm hrana, la 1 şi 15 a fiecărei luni şi costă 10 discuţii lungi şi plictisitoare. vie mulţumire sufletească, că factorii
coroane pe an (un fascicol 50 fileri, nu
din ea îmbrăcămintea, din ea leacuri * A fost deci indispensabil, ca din grupaţi în jurul acestui focular al clasei
»bani«). Redacţia şi administraţia e în
de alinare penttu suferinţele noastre. massa neorganisată şi risipită a tineri noastre de mijloc, îşi fac fi care cu
Budapesta, VI., strada Vorosmarty 60 a.
Să cultivăm fără încetare în fiicele mii, un grup să ia iniţiativa, convins sfinţenie datorinţa. Examenel , ce Reu
noastre iubirea cătră natură, căci fiind, că ceialalţi îi vor urma cu si niunea le prestrează, din prilcgiul pro-
femeea, care iubeşte natura, va fi o 3)omnu(e Redactor! guranţă. ducţiunilor noastre publice, la repre-
bună soţie, bună mamă, bună gospo Vă rugăm a face loc în coloanele Ne adresăm deci vouă, în primul sentaţiunile teatrale, la concerte, căci
dină, totdeauna sănătoasă, deoare-ce ziarului D-Voastre, următorului plan, iubiţi colegi universitari! Primiţi adevărate examene sunt acestea —
nimic nu e mai priitor sănătăţii decât revista cu entusiasmul, cu care noi ’i-am mulţumesc pe toţi, câţi jertfe însemnate
A P E L !
respirarea în aer liber şi purificat de dat naştere; consideraţi-o de a voastră. aduc pe altarul culturei noastre.
Când păşim pentru prima-oarâ înain
mirosul florilor. Mare binefacere e dar’ Consideraţi o drept »campo santo«
tea publicului românesc cu noua revistă Dacă diletanţii noştri cu încredere
pentru copile, ca să fie deprinse a sămăna, al tinerimii, unde se va sintetisa tot ce
a tinerimei universitare, cea dintâi vorbă şi mândrie păşesc pe scena deschisă,
a răsădi şi a purta grije de plante. a noastră e: »Doamne-ajută«! avem mai bun şi mai frumos. Micile şi dacă cu toţii stăpâni sunt pe o limbă
Ca tovarăşi de vieaţă pe pământ, daraveri şi miserii zilnice să rămână la
Ne îndreptăm apoi spre inteligenţa aleasă şi frumoasă, aceasta trebue s’o
mai avem şi animalele, pentru care co română, zicând: »primeşte cu dragoste o parte, în vederea idealului dătător de privim drept resultat al şedinţelor lite
piii au o particulară atenţiune. Să nu-i rodul acesta tinăr, dar’ entusiast, al mun lumină, în care şi tinerimea trebue să rare, unde earăşi cu toţii ţinem să ne
lăsăm a le maltrata, căci ajung să nu cii noastre tinereşti, iartă greşelile şi aibă partea e i: cultura naţională. arătăm destoinicia în cetire, declama-
ai încredere în viitorul, care va da mai
mai facă deosebire între animal şi om Aceleaşi ne sunt bătăile inimii, ace ţiune şi în predarea datelor mai însem
mult, decât începutul defectuos!
şi să maltrateze în cele din urmă chiar leaşi frământările minţii; acelaşi ogor ne nate din vieaţa noastră de meseriaşi.
»Am făcut din parte-ne puţin, vor
şi pe părinţii săi, ear’ copilul care iu aşteaptă, ca azi-mâne, umăr la umăr să
veni însă urmaşii, alţii şi alţii, cari mai Dacă corul nostru se poate şi el
beşte animalele, va iubi cu atât mai tragem mai departe brazda strămoşască...
lesne şi mai bine vor umbla pe drumul măsura cu corurile Reuniunilor surori
vîrtos pe om. croit de noi. In al doilea plan ne adresăm pu de altă limbă, meritul revine în prima
De mic trebue dar’ luminat copi blicului cetitor, fără al cărui sprigin, ori
»Ne adresăm deci cu încredere pu linie dirigentului corului d-lui C a n d i d
lul asupra folaselor, pe cari ni-le aduc cât de entusiastă ar fi mişcarea noastră,
blicului, care spriginindu-ne, va ajuta Popa, învăţător, care a ajutat de gru
animalele şi obicinuit a compara du numai causei noastre comune! «propă ea trebue să piară. pul de elevi din secţiunea pedagogică
rerea lor cu ceea-ce simţim noi înşine. şirea noastră culturală«! Ca să tăcem despre avântul lite
a seminarului »Andreian«, multă obo
Numai deprinzăndu-se astfel a iubi tot rar al tinerimii academice străine, amin
Redacţia şi Administraţia seală pune în serviciul acestei cause,
ceea-ce este şi are vieaţă, va ajunge tim numai cele câteva reviste ale uni ear’ în linia a 2-a d a m e l o r din cor,
copila să fie deprinsă de adevărata „ l u c e a f £ r u l “ versitarilor unguri, cari sunt toarte bine
Bpesta, V I., Str. Vtirosm arty 6oa. cari cu diliginţă rară cercetează pro
caritate, această virtute femeească, şi primite de publicul lor.
NB. Acei ştim. domni, cari din eroare bele şi dau corului înfăţişare atrăgă
să-’şi facă rugăciunile nu din obicînu- Revista noastră, ca organ al tine
n'au primit revista, ne scuse, că să ştie, că toare, plăcută, cu un cuvânt însufleţire
inţă, ci cu toată inima. expediţia numărului prim e împreunată cu rimii, are menirea de a ne presenta pu dau vieţii noastre de reuniune.
Nu este nimic mai frumos decât 'multe greutăţi. blicului mai de aproape, de a stabili
Cuvine-se drept aceea să aducem
o mamă, care-şi învaţă copilul să se apoi o legătură mai strînsă între public
roage lui Dumnezeu, şi nu mi pot în Ia loc de program. şi tinerime. Interesul viu, cu care pu mulţumitele noastre d-lui Popa, dame
lor din cor şi d-lor Ioan Biji, Eugen
chipui o mamă, care nu ţine să aibă M O TTO : Eu nu*’s, decât un singur glas din satul blicul nostru urmăreşte toate mişcările
această bucurie şi ar putea să doarmă Pierdut in noapte... Crăciun, Vasilie Creangă, Ioan Jula,
Eu nu*’s, decât un sol, — eu sunt drumeţul tinerimii, ne e garanţă, că şi de astă-
Grăbit, — şi noaptea inapoi mă cere .. Remus Pop, Ioan Stelea, George Tă-
liniştită dacă ar şti, că copilul ei a Sunt flacăra, pe care-o poartă vântul, dată ne va sprigini, în urmărirea unei
Dar’ trebue sfi vie cântăreţul 1
adormit fără ca să-’şi facă rugăciunea El va slăvi măreaţa înviere: ţinte ideale, care în urma urmei a noas ban şi George Todorache, elevi în
Veniţi cu toţii să vestim cuvântul!...
de sara. Nu e însă destul se ne de St. O, losif. tră a tuturora este. cursul al IlI-lea pedagogic, şi cu deo
prindem copilele a se înălţa prin ru Ne va succede? sebire Preacuvioşiei Sale d-lui D r.
Un grup de colegi mi-au încredin
găciune la Dumnezeu şi a merge la Vom avea atunci mângâierea în E u s e b i u R. R o ş e a , care în calitate
ţat conducerea revistei, care cu numărul
biserică, ci trebue totodată să le formăm fiinţării unui organ, în jurul căruia şi de director al seminarului »Andreian«,
de faţă întră în vieaţă.
sufletele aşa, ca ele să se pătrunză de rele risipite ale tinerimii noastre să vor cu multă bunăvoinţă şi prevenire con
Nu aşi fi luat asupra-’mi sarcina
sentimentul religios şi ca rugăciunea strînge tot mai aproape şi mai aproape; cesiune a dat acum amintiţilor elevi,
asta, dacă nu eram convins, că în defi
să nu fie pentru ele nişte forme vom avea un stimul de nobilă emulare de a da preţios ajutor, conlucrând la
nitiv colegii mei luptă pentru realisarea
deşerte. pe teren literar. Şi odată intraţi în va probe şi concerte.
unui vechiu ideal al tinerimii: o revistă
(■> Albina <). Elenora Slavici. lurile vieţii publice, când nămolul prozei După-ce până aci, cu ajutorul lui
literară a tinerimii academice. D-zeu, vrednici ne-am arătat de bună
va cerca să năbuşască în noi resturile
voinţa şi de spriginul oamenilor de bine,
de idealism, revista tinerimii va fi cea
cum se interpretez ideile, cum se explic po- .Biblia ne povesteşte de Samson, cum că rauerea
Când dormea tăindu-i părul, i-a luat toată puterea mai scumpă lectură pentru noi. Aici ne cuvine-se, urmează dl president, ca de
esiile lui Eminescu?» Iar vrăşmaşilor ideilor De l ’au prins apoi duşmanii, l’au legat şi i-au scos ochii aci înainte să dăm neîndoioase dovezi,
mele le voiu zice: »Voi o să mă învăţaţi pe Ca dovadă de ce suflet stă în piepţii unei rochii». vom regăsi pe noi înşine; căldura şi
mine cum să apăr interesele neamului meu?«. Puteţi fi siguri, că poetul are dreptate. entusiasmul nostru de azi e căldura şi că şi în ce priveşte ocupaţiunea noas
tră de căpetenie, ca meseriaşi, ne aflăm
De aci înainte apoi ţine-te biată femee entusiasmul tinerimii de mâne:
Din toate poesiile lui Eminescu se pare la înălţimea chiemării noastie. Expo-
română! Spete bune se ai, ca se poţi su „Auch ich war ein Jungling mit lockigem Haar“...
că transpiră o ură neîmpăcată faţă de femeea
porta toate câte ţi se aruncă în spinare. siţia din toamna a. c. este cel mai
rom&nă. Pare că poetul ar fi iubit cu pasi Nu ne va succede?
Cei mai mulţi dintre noi luând drept bani bun prilegiu de a convinge şi pe cei,
une o femee şi ea a răspuns cu dispreţ la O ilusie mai puţin. Şi cum, Doamne,
buni — şi nici nu se poate altfel — zisele cari nu tocmai cu ochi buni privesc
amorul lui. De aci apoi o ură generală con să-’ţi pară aşa de rău după ea, când
poetului ne-am format o atare idee despre
tra femeei, contra a tot ce e de sex feme- la întreprinderile noastre de până aci,
societatea noastră femeiască, încât dacă po ilusii sunt aşa de multe în creerul unui
nin. Dar el acuşi o mustră, acuşi o des- că îndeletnicirile noastre şi ca diletanţi
etul ar vedea efectul poesiilor lui ne-ar stri tinâr!
miardă, când o face înger, când demon. şi ca corişti, le privim numai ca mijloc
ga: Nebuni I Mulţi nu vedem în femeea ro Şi totuşi — noi am regreta mai
Ce o fi însemnând toate astea ? s’au
mână decât pe muerea lui Samson. Alţii, potrivit pentru desăvîrşirea noastră ca
întrebat cu mirare criticii lui. Deci altă be mult ca de obiceiu risipirea acestei ilusii.
mai indulgenţi, ne mulţumim cu gândul că meseriaşi. Exposiţia va fi examenul
lea pe capul poetului ! »EI e nestatornic, e Vedem şi simţim jur de jur mişcându-se
poetul exagerează. Alţii iară-şi de frică se rigoros, dela al cărui bun resultat atârnă
sbuciumat şi în iubire întocmai după-cum totul. O nouă suflare de vieaţă trece
nu nimerim în soţia noastră pe Dalila, ne
vieaţa-i este sbuciumată* şi au răspuns ei în mare parte soartea noastră ulterioară.
ferim de căsătorie. dealungul ogorului părăginit al culturii
singuri. Conclusiunea scoasă, a fost nesta Dacă exposiţiunea noastră din 1892,
tornicia nu numai în amor, dar şi nestatornicia In fine insultele, pe această temă, curg noastre naţionale, care nu poate să nu admirată a fost până şi de străini, să
în idei a poetului şi depravarea femeii românei droie la adresa femeei române. fie priincioasă şi literaturii. arătăm lumii, că după 10 ani de muncă,
Eminescu a fost poet mare, cel mai Şi nimeni, nici soţii lor, nici alţii, nu Să fie aceasta o reculegere, o în-
mult am adaus la activul nostru. Deci
mare poet al nostru. Eminescu e un geniu au îndrăsnit se ia apărarea femeei insultate trămare reală înspre bine, ori numai o
si când un geniu zice ceva despre un lucru, contra acelora, cari au interpretat atât de alucinare a creerului tinăr, o amăgire pe lucrij să ne punem şi măestrii şi
atunci să ştiţi că acel lucru e aşa cum l-a prost frumoasele versuri ale poetului. Se-şi optică, o Fata-Morgana?... calfele şi învăţăceii şi şi femeea română,
arătat geniul. A zis el despre femeea ro ia însă-şi femeia română apărarea şi încă în ca mândri să putem fi de resultatul
mână că e rece, cochetă, cu toane, cu haine contra afirmaţiilor unui geniu? Efectul ar Al. d u r a . muncii noastre. Sperăm, că în această
lungi şi minte scurtă, atunci — tot după fi fost contrarul. Căci e ştiut, că cine se nisuinţă a noastră de întreagă societa
părerea altora, nu a noastră — se ştiţi, că scuză, se acuză.
•şa este, A zis poetul de e x .; (Va urmai. / S, ORDEAN, tea română şi de toate reuniunile