Page 3 - Activitatea_1902_07_26
P. 3
Nrul 26 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
surori din centrele noastre spriginiţi şi instrucţiunea cuvenită unei «bune mame archimandritul Augustin Hamsea, asesorul con
vom fi după vrednicie. de familie, fără pretensiuni sau lux». sistorial archidiaconul Dr. Elie Cristea, dân- E c o n o m i e
dui-se numele Miron.
După toate acestea bibliotecarul Cursul va fi de cinci ani de studiu şi
unul de practică. In acest timp elevele vor
reuniunii, dl N. Bratu, ceteşte sumarele Boalele laptelui.
avea toată întreţinerea în Institut.
şedinţelor administrative, rapoartele zia — A rderea casei comitatului To-
ristice despre producţiunea ultimă şi Sunt adminise în institut copile născute rontal. Din Becicherecul-mare se anunţă, (Urmare şi fine).
din părinţi români săraci,pe deplin sănătoase, că casa comitatului a ars la 4 Iulie. Casa
despre şedinţa literară a 5-a şi apoi S e î n t â m p l ă d e a s e m e n e a , ca
cari până la 5 August 1902 v. au împlinit sa aprins dimineaţa şi vântul ce bătea a dus
s’a întrat în aşa zisa şedinţă literară, laptele să devie bălos, vîscos, ori cleios, mai
12, dar’ încă nu 14 ani, au pregătirea ce se flăcările la coperiş. Pe la 10 ore întreg co-
ce a decurs astfel: dă în şcoalele primare din România şi-’au perişul era cuprins de flăcări. Străduinţele ales când îl punem la prins, după-cum spui
câ e laptele dela vaca ctimetrei d-tale. Pri
Corul reuniunii, ajutat de elevii obţinut la terminarea cursului primar cel pompierilor ca să scape casa au fost zădar-
puţin media 7. Candidatele cu clase secun nice, tot ce au putut să scape casele înve cina acestei boale e necurăţenia vaselor, ori
seminariali, a cântat frumoasa compo-
dare au să presinte certificatele de clase se cinate din gura flăcărilor. Pe la 10 ore vr’o boală a vacei, sau nutreţul stricat, sau
siţie »Pâs6rică trec6toare«, viu aplau că locul unde sunt puse oalele la prins, e
cundare, având media cel puţin 6. a căzut plafonul salei de şedinţe. Din mo
dată; dl Filimon Delorean, sodal cis- umed peste măsură.
Nu se admit dispense în nici o privinţă. bilele casei comitatense abia a patra parte
mar, îndrăgit în şodomăniile lui „San s’a putut scăpa. Causa focului, care s’a is Adesea ori laptele acesta, e aşa de
du pungă goală11, la punct 2 ne predă Doauă surori sau două vere primare cat dela coperiş, este necunoscută. In par vîscos, că nici nu curge din oală, când o
nu pot fi admise în institut. răsturnăm.
bucata „Că doară a fost cătană“ şi la tea din dreapta a casei comitatului locuia fiş-
punctul 5 din program bucata „Tiu, tiu, Părinţii elevelor, ce vor fi primite în panul, ear’ la cea din stânga alişpanul. Fo Punând într’un lapte curat, numai câte
institut, nu pot să-’şi iea ficele de sfintele cul a isbucnit de asupra locuinţei fişpanului. va picături de lapte de acesta, după scurt
tiu“, de acelaşi autor; la punct 3 a timp, tot se preface în bălos. Rău nu e să
sărbători ori pe timpul vacanţelor în familie, Rău omen pentru fostul comite suprem al
urmat drăgălaşa d-şoară Ana Banca, alergăm la ajutorul doctorului de vite şi al ce
şi direcţiunea îşi reservă dreptul de a le,da comitatului nostru Bethlen M'klos.
declamând fără greş lunga poesie „Le ori nu elevelor de a petrece în familie de lor care ştiu leacuri bune, dar până la ei sunt
genda Rîndunelei“ de V. Alexandri, ca vacanţe. bune leacurile pomenite pentru laptele albastru.
Însuşiri cocişeşti. Doi cavaleri de L a p t e l e se mulge uneori din ţîţa
—
în totdeauna cu pricepere şi frumos; Părinţii aspirantelor ori representanţii
noapte, cari îşi trag obrocul direct şi indirect vacei, apos de tot, având o coloraţiune albă
dl Nicodim Russu, sodal pantofar, ne-a legali ai acestora au să trimită — până la
din oblăduirea «Ardelenei», adecă stau în albăstrie. Aceasta se întâmplă, sau din causa
cântat cu mult sentiment haiducesc 5 August 1902 — cererile însoţite de act strînsă legătură cu clica denunţată de atâtea- nutreţului rău şi plin de apă, ori din causă
cântecul „Haiducul11, dovedind, că e în de paupertate, în care se va arăta şi numă ori de noi, puşi poate la cale de cunoscuţii că vaca e bolnavă de stomac. Leacuri anume,
rul copiilor şi atestat şcolar despre termina
stăpânirea unei voci puternice, curate intriganţi ai clicăriei, vestiţi în apucătuii mo- nu prea am auzit c’or fi, decât numai pen
rea claselor primare, la «Academia Română»
şi frumoase. Clericul Au g u ş t i n Bena jiceşti — cari aşa si vede nu doresc o vie tru însănătcflarea stomacului vacei.
[calea Victoriei Nr. 135], pentru Comisiunea
ne-a executat la pian mai multe ro Fundaţiunii Otteteleşanu, care examenând ţuire paclnică în Orăştie — au luat în una C â t e odat ă, mai ales vara pe timpul
din sările acestea la goană formală, ca nişte căldurilor, laptele, cu toată curăţenia vaselor
manţe, însoţite fiecare de nesfîrşite actele şi luând informaţiumle ce va crede de
agenţi de urmărire, pe 2 familii cinstite din şi a ugerului, se zăreşte imediat după muls.
aplause, ear’ după d-sa a urmat dl cuviinţă, va dispune ca concurentele ce în loc. care să reîntorceau întră II — 12 ore seara Care ar fi anume pricina, n’o cunosc, dar
Nicolae Neagoe, sodal croitor, decla deplinesc condiţiunile mai sus precisate să la casele lor. leacul cel mai bun am auzit c’ar fi, că în
fie supuse la un examen de primire, prin
mând bine poesia „Spinul11, de G. Coş- Obrăznicia acestor cavaleri nocturmi, a dată după muls, să răcorim laptele vânturân-
care se va constata gradul de pregătire în
buc; dl Eleuteriu Prelipcianu, ne-a cărora biografie dacă o vom face cu alt pri du-I şi pe urmă la prins să-’l punem într’un
ceea-ce priveşte cetirea şi scrierea, analisa
predat apoi pe „Peneş Curcanul11, acest etimologică şi cea sintactică, cele patru ope lej, apoi ar arunca o umbră tristă asupra lor loc răcoros, sau chiar să punem oalele în
product nou6 totdeauna plăcut al ne raţiuni, geografia şi istoria ţărilor române. şi aparţinătorilor lor, a mers şi mai departe vase cu apă rece.
atunci, când se postară ca nişte briganţi sub Afară de acestea, se mai întâmplă une
muritorului V. Alexandri. Punctul final Concurentele cari nu sunt din Româ terestrile unuia din cele 2 familii. ori, ca laptele să aibă chiar din ţîţa vacei,
’l-a format duetul „Conversare între doi nia se admit fără examen de primire, în vir Las, că s’a uscat pe el cuvintele, «mişe- un gust sărat şi cam înţepător, mai cu sea
tineri11, executat de dl Nicodim Russu tutea atestatelor obţinute în şcoalele similare lule, ce pândeşti la ferestrile mele?» şi alte mă pe timpul ernei şi ’n mare parte din cau
şi de dl Iacob Cărătuş, sodal măsar, din patria lor, şi au să trimită Ia «Acade titulaturi bine meritate, zise de stăpânul casei. să că grajdul ori şura, sau poiata unde er-
mia Română», tot până la 5 August, cere nează vaca, e prea umedă şi neaerisită, ori
făcend mult haz mai ales cest din urmă Aşa să vede, că clica doreşte continuarea
rile însoţite de actele enumărate mai sus din pricina nutreţului sau a vre-unei boale
în rolul de d-şoară amoresată. şi nutrirea duşmăniilor şi pe alte căli. Bine.
precum şi de un atestat medical. Poftească. îi asigurăm, că nu le vom rămâ a vacei. Acest fel de lapte nu-i bun pentru
Conferenţa interesantă a d-lui Toma Resultatele examenului se vor supune, nea datori. înainte dacă-’i mâncă pelea! brânză, căci nu se «încheagă bine. Aşa vătă
S im t ion, culegitor-tipograj, „Despre dimpreună cu toate actele, pentru un raport. Unde rămâne însă disciplina vestitei mător nu prea este şi un anume leac, nu
importanţa Asociaţiunii la meseriaşii Augustului Protector al «AcademieiRomâne», «Ardeleana» faţă de o purtare atât de mur prea cunosc, decât înlăturarea pricinei care-i
noştri11 — din causa timpului de tot Ma estăţii Sale Regelui, căruia îi aparţine a dară, comisă contra celui mai mare depo dă naştere.
decide în privinţa primirii. Nu numai atâta, dar’ une-ori, mai ales
înaintat s’a amînat pe şedinţa proximă nent şi acţionari al ei?
Examenele se vor începe în localul când sunt aproape de înţărcat, unele vaci
(ultima Joi din luna Iulie după calinda- Sapienţi satis I
Academiei la 9 Septemvrie 1902, 8 ore dau, din câte o ţîţă, ori chiar din toate,
rul nou). lapte de un gust amar de tot. Pus la prins,
dimineaţă.
Şi această şedinţă ne-a umplut de Cu începere dela 16 August părinţii — Oves de toamnă. Arândatorul unei mo un asemenea lapte, nu prinde smântână
veselie şi sper îşi va primi şi ea locul pot ridica actele copilelor. şii de a baronului Bânffy Albert înainte cu trei aproape de loc şi aceea pe care o prinde, e
ani îşi procurase din Germania ovăs de toamnă de coloare aproape cenuşie, murdară şi ama
cuvenit între activele ce reuniunea me
Experimentele de trei ani au dat resultate ră de tot. Mai periculos e atunci când se
reu ’şi-le câştigă. amăreşte pe urmă după muls, devenind din
— George Macaulay-Trevelyan, foarte bune. Ovăsul a dat recoltă bună. Re
» Paralelepipedist«. comandă deci economilor să cultive în regi ce în ce tot mai amar.
savantul profesor universitar englez din
unile muntoase, pe coastele de cătrâ miază-zi, Un lapte sănătos, pus într’un vas de
Cambrigde, a sosit Duminecă, în 6 ale ovăs de toamnă, care tocmai In Iulie, când lapte amar sau ch ar în apropiere cu un vas
1. c. aici la noi, însoţit de deputatul ovăsul e mai căutat, poate fi scos deja la plin de asemenea lapte, se strică numai
dietal Hollaky Imre şi de Dr. Wolfner vânzare. Ovăsul de toamnă trebue sămânat decât. Spălând vasele cu leşie iute şi apă
N0UTATI Paul, cu scop de a studia relaţiile na cel mult până la 3 August, in pământ arat de var şi pe urmă atumându-le cu pucioasă,
bine, pentru-ca pe toamnă să prindă rădăcini. putem înlătura această boală. Une-ori amă-
ţionalităţilor din Ardeal. Ca interpret
Cei cari voesc se facă încercare îşi pot rala laptelui vine din pricină că vaca a
Cu i-a servit profesorul de aici Tanko. A
— ha mormântul lui l a n cu . procura sămănţă dela arândatorul Lâzâr Istvân mâncat pelin sau alte burueni amare, dar’
nuna, cu care a fost încununat acum doi intervivat pe câţiva Români din locali în Szilâgy-Nagyfalu, cu 10 coroane un sac atunci laptele nu e vătămător.
ani de cătră tinerimea universitară română tate, suntem siguri îns6, că nici unul de 69 chilograme (per rambursă). Se mai întâmplă ca după o zi şi o
mormântul lui I ancu, a fost, cum ştim,
nu-’i va fi făcut declarări mai apriate şi noapte, laptele pus la prins să capete un
confiscată de tribunalul din Deva. Acum miros greu, aproape ca de ouă clocite, şi
clare despre stările noastre româneşti ca
aceasta cunjnă a fost extrădată d-lui N o- smântână începe a fi străbătută de nişte be-
şef-redactorul nostru Dr. Aurel Muntean.
va c ovi c i , care a decis să o ducă earăşi la şici de gaz, care-i sparg pieliţa. Un astfel
mo r mâ n t . Aceasta s’a făcut, după-cum Vom vedea la timpul s6u întrucât va de lapte, destul de veninos, se iscă numai
ni se scrie, Joi. Un şir de trăsuri a percurs şti apreţia relaţiunile triste şi asupritoa Q ă h â ’- Qp. (I . c z tik o z i! din pricina necurăţeniei.
;rt :
strada principală a Devei. In fruntea lor re şi în ce măsură a fost înfluinţat de După cum vezi şi laptele poate avea o
era trăsura cu c u n u n a , în care se aflau Apropiindu-se începutul semes
comitenţii săi. Am dori să fie impar mulţime de cusururi şi câte altele pe care
d-niiFr. H o s s u - L o n g i n şi N o v a c o v i c i trului al 11.-lea al anului 1902 ne nici eu nu le cunosc, dar care toate se iscă
ţial, precum cuvine-se să fie un adevă
Dela un loc trăsuiile s’au întors şi a mers luăm voie a ruga cu stimă pe toţi din pricina nutreţului, ori a vre-unei boale
rat profesor de istoriei
la Ţ e b e a numai una, în care erau d-nii a vacei şi mai cu samă din pricina necură
on. cetitori ai nostrii se grăbească
F r. H o s s u - L o n g i n , Dr. I u s t i n Pop ţeniei şi nici decum din poveşti ca acelea
cu achitarea abonamentelor restante,
şi No v a c o v i c i , cari au depus apoi cu cu luatul manei.
— O nouă societate economică ro
nuna la locul destinaţiei. Manifestaţia a precum şi cu înoirea abonamentelor
m ână. Pe azi sunt convocaţi în Ilia fruntaşii Şi cum laptele stricat e mai totdeauna
fost frumoasă şi vrednică. Lauda să cuvine pentru viitor.
români din ţinuturile acelea pentru a se sfă vătămător sănătăţei, trebue numai decât să
iniţiatorilor şi Românilor din Deva. căutăm care-i pricina adevărată şi să între
tui asupra înfiinţării unei societăţi pentru va-
lorsarea productelor economice ale poporului. oPicfui aSonamuîhdui: buinţăm leacurile cele mai bune.
Iniţiatorii acestei bune idei sunt: Părintele Pe un semestru, 6 lu n i...................3 cor. — După vorba d-tale, d-le învăţător,
Institutul Otteteleşanu. Cu înce
— George Perian din Vorţa, proprietarul şi înv. eu mai nu m’aş mai duce la baba cu lea
perea Viitorului an şcolar 1902— 1903 se vor Pentru plu g ari-ţer an i pe fi luni 2 cor. curile, ci m’aş înturna acasă să fac aşa cum
Nicolae Iuga din Bretea şi proprietarul Ioan P entru liom ăn ia .fi streinâtate . 8 franci.
primi şesesprezece eleve în institutul de fete m’ai învăţat, că după-cum văd, cam aşa tre
juga din Bretea. Un num er c o stă .................................12 bani.
dela Măgurele fundat de Ioan Otteteleşanu bue să fie.
şi înfiinţat de «Academia Română», sub înal Adm inistraţiunea. — Ca să nu-ţi pară rău nici de una,
tul Patronagiu al M. S. Regelui, cărora li se — M onachul M i r o n . Eri în decur nici de alta, poţi să te duci şi pe la babă,
vor da, conform disposiţiunii testamentare sul sfintei liturgii celebrate în mănăstirea Ho- mai cu seamă dacă te duci la Măntoaia. Se
a reposatului iundator, o creştere casnică dos-Bodrog, a fost tuns întru monach prin poate să-ţi fie vaca şi bolnavă cumva, şi