Page 4 - Activitatea_1902_07_26
P. 4
Pag- 4 A C T I V I T A T E A Nrul 26
dtnsa am auzit că a îndreptat cu burueni şi văzut caşuri când aceste paseri şi-’au pus pe
spălări, o mulţime de vaci. Să bagi de seamă, rane un fel de plasture din pene. S’au găsit S
că are să facă pe multe locuri aşa cum te-am altele cu oase rupte, dar foarte bine legate.
învăţat. *
Cât priveşte ca să se trimeată răul Pietrile preţioase. Pietrile preţioase au Inserţiuni şi reclame cu preţuri moderate se
vacei la altă casă, aceasta nici nu e cu pu jucat în toate timpurile un rol mare în în
tinţă; lasă că baba Măntoaie nu umblă cu chipuirea popoarelor şi superstiţia le dă mii
minciuni de astea, şi cred că te-ai încredin de proprietăţi mai mult sau mai puţin hi la administraţia foii „Activitatea".
ţat din câte ţi-am spus, că nimeni nu-i vi merice. Sunt pietri cari aduc fericire, ca
BJ " ' gj
novat. Să căutăm mai bine să scăpăm de safirul şi turquis; altele cari promit moarte
răul nostru în loc să stăm să-'l suferim, mân- violentă, ca rubinele, acelora cari le poartă
gâindu-ne să-'l dorim şi altora. de obiceiu, sau doliu şi suferinţe, ca opalul.
Aşa, Lele Catrină, mergi cu bine şi nu Mărgăritarele însemnează lacrămi. S’a re
uita vorba din Sf. Scriptură că «Credinţa ta te marcat, că prinţesele cari au avut un gust
va mântub. pronunţat pentru mărgăritare, ca Maria Stuart
Adresa telegrafică: Heisner, Alf/i/Of/;/. —,
(tA la in a i). JV. I, Moj/a. şi Ano de Boylen, au avut cea mai tristă
soarte. Opalul nu aduse fericire Enrietei S ’au deschis Băile Geoagiului şi s’a e d i f i c a t din nou
de Englitera, care poseda celebre, şi Maria
Antoinetta, al cărui colan de rubine era ce Hotelul ,J R E I S N E R“
F E L U R I M I
lebru, se ştie ce soarte a avut. Cu toate
acestea pietrile n’au scăzut din valoare. Ele în i m e d i a t a apropiere de baie.
Oamenii-măîmuţă. In părţile muntelui sunt mai mult iubite şi dorite. Importarea o
Ruwenzoro [Africa] se află nişte fiinţe primi de diamante din Cap a ridicat preţul dia km onoare a aduce la Societăţi excursioniste
0 - @ !
tive, numite munanzi, cu coloarea feţei în mantelor vechi. Acum în urmă s’a vendut cunoştinţa P. T. publicului, că mai însămnate se vor împăr
© @ !
tocmai ca arama. Unghiul faţial îl au. foarte o agrafă de diamante cu suma de 180.000 am lărgit ospă tăria mea clă tăşi de preţuri reduse. La do
o © ;
ascuţit şi umerii obrajilor ieşiţi. Capul aco franci. dind încă io c h i l i i pentru rinţă servesc cu desluşiri mai
perit cu păr aspru, este aproape drept la * oaspeţi şi le-am provăzut cu © © ! apriate. Pun la disposiţia on.
ceafă. Ochii toarte apropiaţi între ei vin Cutremurele de păment şi animalele. mobile moderne. - ■ . ■. ■: ------ © © ; | public balnear trăsuri pentru
lângă nas. Picioarele le au încovoiate şi După-ce a trecut groaznica catastrofă de pe - Am pus la disposiţia on. i i ® © persoane şi bagaj cu preţuri
scurte, ear’ mânile foarte lungi, peste măsură. insula Martinica, mai mulţi oameni au con public o popicărie nouă şi am © foarte moderate dela şi până
Se asamănă în totul cu maemuţ<nle. Munanzii statat, că toate animalele au presimţit eiu- transformat grădina în parc © la gara Romosului sau Orăştiei.
sunt foarte înapoiaţi din punct de vedere al perea vulcanului Pelee cu săptămâni înainte. - S i corespunzător. ■■■■■■■ :■ ■ ■ ■■ : © ! In fiecare Duminecă sau
m 1 © © !
inteligenţei şi trăesc în stare săibaticâ. Mu Vitele cornute au devenit foarte neliniştile zi de sărbătoare va cânta în
- Recomand oaspeţilor: o
nanzii se întind azi dela lacul Albert-Nyanza şi au rupt ştreangurile, cu cari erau legate. 1 © © j grădina-parcul meu prima
culină excelentă, bere de Drcher
şi până la lacul Tanganika; ei au o colonie Cân.i au început a urla în mod îngrozitor © © musică din Orăştie. ....
zilnic răcorită în ghiaţâ, cele
mare şi împrejurul vulcanului Elgon. şi a tremura în tot trupul de groaza pri mai bune vinuri pentru masă © @ Pentru trăsuri şi cai am
* mejdiei. Şe r pi i , cari îşi aveau adăpostul
şi de Dessert, procurate direct © © i grajduri şi şoproanele de lipsă.
Paseri vindecătoare de răni. Sitarii, în muntele vulcanic, şi-au părăsit culcuşurile dela producenţi şi dela şcoala © © !
prepeliţele şi câteva alte soiuri de paseri se lor. P a s ă r i l e cântătoare au amurţit şi au agronomică a lui EMKE din © — Mă recomând cu toată stima
pricep foarte bine să-’şi vindece unele răni. sburat departe de vukanul pustiitor. Şi toate Geoagiu. Tot soiul de ape mi © ; on. public, ca nou începător şi
Un naturalist f r a n c e z istoriseşte, că nu- aceste simptome s’au petrecut în luna lui nerale. Toate cu preţuri po © © mostean al acestui loc balnear.
măroşi sitari împuşcaţi de el aveau pe corp April, cu multe săptămâni înaintea erupţiunei. sibil moderate. ■ ■ ■■■ —. © © = Cu deosebită stimă =
rane, ear’ unele rane neînchise. Aceste mai De altmintrelea astfel de semne nu sunt ------ Preţurile chiliilor, viptul de © ©
grele rane erau legate cu fulgi smulşi din nouă. Pl i ni us încă ne spune, că înainte peste zi (în abonament), sunt © © 1-3 Iosif Reisner m. P.;
penele aceleeaşi paseri. Când sitarul e rănit, de nimicirea oraşelor romane H e r c u l a n u m foarte reduse. = . - ... :— proprietar-ospStar.
® ! ©
uşor se poate scăpa, el scoate fulgi cu ciocul şi P o mpe j i , animalele au simţit catastrofa.
său cel lung şi-’i asază binişor pe rană. S au
D A C I A“ rva mst. îipogr., societate pe acţn
99
institut de credit şi economii, societate pe acţii.
Reşedinţa societăţii: Orăşte (Szăszvâros, Broos).
Birourile societăţii se află în casele proprii: DwXistă deja de 14 ani şi este pro-
(Strada Berăriei nr. 12 lângă posta regească). văzută cu to t f el ul de m a t e r i a l
i
n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
Capital social 100.000 cor.
institutul tipografie
Operaţiunile societăţii sunt:
ii
„Mâ?i: inerva
A) primeşte depuneri spre fructifi D) Acoardă împrumuturi pe lângă ivjj)
care. siguranţă hipotecară.
a) depuneri fără anunţ până la 100 E) Institue ramul de amanetare pe pe lângă că efectueşte o r i - c e c o
cor. 5 7 ,% . aurituri, argintării, pe lângă disposi- m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
b) depuneri mai însemnate cu anunţ ţiile legale existente, procurându-şi rat e, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
de un an cu 6% - concesiunea forului competent. a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
c) depuneri făcute de biserici, şcoale, F) Cumpără şi vinde efecte pu f ăr ă erori.
corporaţiuni culturale ori cu scop blice, pe cari în cas de lipsă le poate
de binefacere cu 6% - lombarda. Până de present se bucură de sprigi-
Contribuţia erarială pentru su G) Cumpără şi vinde realităţi. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
mele depuse se plăteşte prin institut. H) Cumpără şi vinde ori-ce lu aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
Regulamentul special pentru de cruri mobile. a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
puneri se cuprinde în libelul de de I) Tot felul de întreprinderi co l u c r a r e .
puneri. merciale şi economice, în societate
Depuneri, ridicări şi anunţări se cu alţii ori singură. Ca unica t i p o g r a f i e românească în
pot face şi prin postă şi se resol- K) Finanţează patente. acest mare comitat, se roagă de bine
vează fără întârziere. L) Arendează şi exarăndează rea voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u t e
B) Acoardă credite personale pe lităţi şi alte drepturi şi intreprinder- rom., precum şi a! privaţilor.
lângă cambii sau obligaţii cu cavenţi. de tot soiul. 6
C) Acoardă împrumuturi pe efecte. Direcţiunea.
MINERVA" institut tipografiic îo Orăştie.