Page 2 - Activitatea_1902_07_27
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 27
ai »Ardelenei*, la vre-o 60 coroane Reuniunea învăţătorilor români dela şcoalele poporale 7. Presentare din partea presidiu- ori, că el e .magyar hazafi». Aceste declaraţii
confesionale ortodoxe din protopopiatele aradane I—VII. apoi prin biroul de presă angajat, le dă în
sfiese noue! lui a singuraticelor rapoarte ale comi
Nu-’i vorbă, pe ţăranul acesta îl tetului despre activitatea anuală şi pre vileag.
vom scăpa noi din ghiarele »Ardelenei«; Nr. 313/1902. darea acestora la 3 comisiuni constă- Dar’ lucrul naibii, străinii şi mai ales cei
toare din 5, 3 şi 3 membri, pentru din Arad rid cu hohot de făţărniciile lui
întrebăm însă de direcţiunea acestui Convocare şi invitare. censurare. Mangra, care din interese egoistice, azi îşi
institut şi de preşedintele ei, de dl Dr. 8 . Predarea limbei materne în reneagă trecutul.
Ioan Mihu, că: Reuniunea învăţătorilor români dela fcoala poporală, disertaţiune de Iuliu Paralel cu aceste declaraţii scârboase
Nu află d-lor, că o astfel de pro şcoalele confesionale ortodoxe din pror Grofforean. din punct de vedere al caracterului clica in-
cedură este cât se poate de ruşinoasă topopiatele aradane I— VII, din dreapta II. Ş e d i n ţ a a doua. sinuă în sus pe toţi cari nu se închină atot-
şi adânc compromiţătoare pentru institutP Murăşului, îşi va ţinea hâbâuciei ei.
9. Raportul general al comitetului, Pe dl Gali clica l-a denunţat în con
Este scandalul acesta sistem, ca să
adunarea generală. pertractare şi decidere asupra-i. tinuu pentru-că ar fi procurat «Cartea de Aur*.
nimiciţi poporul, care vă susţine, — ori 10. »Insămnătatea fi folosul gu Pe II. Sa dl archimandrit A. Hamsea dease-
este o lipsă de evidenţă în »cancelari a de ăst timp Vineri şi Sâmbătă în 18 noiului în economie«, tratat în şcoala meni l-au denunţat. Denunţările din »T. P.«
şi 19 Iulie n. c. în opidul Hălmagiu.
advocaţială» a institutului? de economie de Protasie Givulescu. apăreau deodată cu denunţările din unele
Dacă v aţi adus un »director fi Conform §. 11 şi 12 din statute, 11. Raportulcassarului, pertractare foi-fiţuice străine, pe cari clica le-a cumpărat
advocat«, care costă la an 6000— 6500 cor. convocăm la această adunare generală şi decidere asupra lui. pentru a-i face servicii, par'că publicul maghiar
fi dacă acesta nu-i în stare să poarte pe toţi P. T. DD. membri fondatori, 12. Raportul bibliotecarului şi al nu ştie destinge între alb şi negru şi par’că
controlorului şi disposiţiuni asupra celor acelaşi public ar fi atât de zăpăcit, încât să
nici o simplă evidenţă, defi altceva nu ordinari şi ajutători ai reuniunii, dar
cuprinse întrînsele. dea crezâmânt laudelor ce i-se aduc lui Man
are de lucru, apoi trebue să pricepeţi, tot odată învităm şi rugăm să partici gra, că ar fi bun patriot, ba chiar şi om cinstit.
că cele 6000— 6^00 cor. la an le arun pe la această festivitate a noastră toţi B) Ziua a doua. *
caţi în noroiu — ; P. T. binevoitori ai şcoalei noastre con III. Ş e d i n ţ a a t r e i a . Văzând clicaşii, că minciunile lor nu
Ori, dacă nu »director-advocatul« fesionale. 13. y>Sala de învăţământ fi obiec prind, văzând, că dl Gali i-a demascat aşa
conduce «cancelaria advocaţială«, ci o Bilete moderate de călătorie pe tele dintrînsa«, prelegere practică din de urît, au năpădit acum asupra dlui Ioan
conduce ceva unealtă vânătoare de diurne căile ferate Arad-Csanăd-Koros primesc limba maghiară de Teodor Chcrechian. Beleş, notar publ. reg. în Arad, care, se ştie,
execuţionale, apoi atunci pentru-ce ’l-aţi membrii dela respectivii preşedinţi ai 14. Eventuale propuneri şi inter la alegerea de episcop, n’a fost pe lângă
pelări. Mangra din o mi ie şi una de motive.
adus şi-’l plătiţi cu vre-o 6500 cor.? despărţămintelor, valabile pentru timpul
15. Constatarea presenţilor şi even In Nrul dela 5 Iulie al »T. P.« s’a pu
că doar’ 6500 coroane sunt interesele dela 17— 23 Iulie n. c.
tual distribuirea de certificate. blicat un articol întitulat «Partidul Iui Hamsea
după 130.000 coroane! Arad, din şedinţa ordinară a co 16. Alegerea unei comisiuni pentru şi căpetenia lui», în care dl Beleş a fost aşa
Execuţii în timpuri aşa grele pen mitetului central, ţinută în 5 Iulie n. autenticarea protocolului adunării ge de calomniat, încât, după cum reiese din o
tru ţăranii noştri şi caşuri scandaloase, 1902. nerale, declaraţie a d-sale, a intentat proces de ca-
ca cel cu Alexandru Bătrîna, doar’ şi 17. Deciderea locului şi a timpu lumnie şi vătămare de onoare contra şarla
P R O G R A M A lui ţinerii proximei adunări generale tanului Ioan Russu-Şirianu, redactor resp. al
D-Voastră sunteţi în stare a arangia, ordinare. «Tribunei Poporului» din Arad.
— dacă vreţi — nu Vă trebue pentru adunării generale ordinare a Xll-a a 18. încheierea prin preşedinte. Articolul amintit vr’un pigmeu din
reuniunii învăţătorilor români dela şcoa
de-acestea »director-advocat«. 19. Excursiune. *) clică l-a tradus fals în limba maghiară şi
lele poporale confesionale ortodoxe din
Fiecare bancă caută să-’şi încasseze >T. P.« l-a împărţit prin oraş în mii de foi
protopopiatele aradane I— VII., districtul Arad, din fedinţa ordinară a comite
pretensiunile, dară, că execuţiile să se tului central, ţinută la 5 Iulie n. 1902. volante, din cari s’au trimis şi în Pesta, ceea-
din dreapta Murăşului, ce va avea loc
considere de basă de existenţă pentru în opidul Hălmagiu în zilele 18 şi 19 ce e foarte natural la cei cari au avut im
Profesor T eodor Ceontea, O eorgiu Topovictu, pertinenţa să tragă la îndoială românismul
ntfte oameni, cari fi-ar putea căuta Iulie n. 1902. preşedinte. secretarii! I. «Activităţii».
pânea fi pe alte căi, — acest sistem
In numitul articol se publică o scrisoare
scandalos e: invenţiunea »Ardelenei«, A) Ziua primă. *) Cei-ce voesc să participe la excursiune şi la a d-lui Beleş cătră fostul episcop Gold'ş, când
adecă a cârmuitorilor ei. banchet au să se anunţe înainte la învăţătorul M i- era vorba de îndeplinirea notariatului public
I. Ş e d i n ţ a întâie. h a i u Vi du în Hălmagiu.
Sunt vre-o 3— 4, ori şi mai mulţi din Arad, ear’ a doua cătră Paul Pop, adv.
1. După plecarea din Arad în 17 în care dl Beleş ci-că îl roagă să nu voteze
indivizi la acest institut, cari pândesc
Iulie n. la 12 ore din zi, seara va fi cu Mangra la alegerea de episcop. »T. P.«
după execuţii, ca lupii după mieluşei, primire la Hălmagiu şi convenire Scrisoare din Arad. în articolul ei românesc şi unguresc susţine,
pentru-câ ori are ţăranul execuat avere, socială.
Românismul « Tribunei Poporului« — * Plas că scrisorile sunt autentice.
ori ba, argatul »Ardelenei« îşi capătă 2. In 18 Iulie n., la 8 ore dimi tografie fi hoţie. - Atacuri nesăbuite. — Pro Adevărul e, că şarlatanii dela numita
diurnul din cassa institutului. neaţa asistare în corpore la celebrarea cesele lui Mangra. foaie au săvârşit iarăşi una din acele plasto
sf. Liturgii fi la chemarea duchului grafii, ori apoi una din acele hoţii, de cari nici
Aşa apoi caşuri â la caşul — Bă-
sfânt în biserica gr.-or. de acolo. Rozsa Sândor n’a fost capabil.
trînă, se întâmplă adese-ori, dar’ nu ies
3. Coadunare la locul menit de — 7 Iulie 1902. Fostul episcop Goldiş n’a fost aşa de
la iveală, că bietul ţăran sufere, ba as
comitetul aranjator şi constatarea mem «Tarantela Poporului» din Arad, într’un hăbăuc, încât scrisorile private adresate lui să
cunde astfel de ticălofii, ca să nu tragă brilor presenţi. Nr. trecut al ei, a tras la îndoială românis le dee altora. Deci numai hoţie s’a putut să
ura sbirilor fi mai mult asupra sa. 4. Exmiterea unei comisiuni pentru mul .Activităţii», care a şi răspuns în săptă vârşi, când o scrisoare de natură privată s’a
Apelăm însă la ţărănime: să nu înscrierea de membri noi şi acceptarea mâna trecută. Acel atac al foaei de closet din dat publicităţii.
poarte nici o frică, ci să ne aducă ca acestora prin adunarea generală. Arad mă sileşte ca să înşir numai vre-o câ- Ce priveşte scrisoarea cătră adv. Pop,
5. Cuvânt de deschidere de pre te-va din faptele celor grupaţi în jurul numi Paul, dl Beleş declară, că cea publicată în
şurile îndată la cunoftinţă, noi le vom
şedintele reuniunii Teodor Ceontea şi tei foi. »T. P.« e apocrifă. D-sa a scris, e drept, dar’
sta totdeauna din toate răsputerile în
bineventarea onoraţiorilor şi a oaspeţilor Să ştie, că Mangra şi cu clicaşii sei azi nu conform textului »T. P.« şi şi-a încheiat
apărare. presenţi. se dau în vânt pentru a face pe cei de sus, epistola cu rugarea, ca să o ardă. Dacă dl
Sunt ele mijloace fi contra ghia- 6. Eventuale salutări şi felicitări să creadă, că ei sunt buni patrioţi. Mangra dă Pap a dat însuşi epistola celor dela »T. P.«,
relor răpitoare. cătră onoraţiorii absenţi ai reuniunii. declaraţii peste declaraţii, se jură de mii de ori dacă aceia i-au furat-o, atunci să se de-
nat pe nedrept deasupra capului ei, ca sa de capul ei. Unii din ei în indignarea lor fost vre-odată înhăţat chiar de guler de
FOIŞOARA bia lui Damocle, acele admirabile versuri, supremă erau în stare — horribile dictu — vre-un gardian ori de părinţii fetei. Şi întreg
pe cari ea nu le-a putut gusta crezând că să-i sucească gâtul. acest amor e dat în vileag de însuşi poetul.
sabia, săgeţile lui Eminescu sunt îndreptate Şi acum ne întrebăm. Cum se poate Şi acum zadarnic cauţi ulicioara cu în
contra ei. Ori cel puţin aşa au fost expli una ca asta? Auziţi numaiI Un poet de treaga descriere pitorească a poetului. Za
Ura lui Eminescu.
cate de critici. Ce e şi mai trist şi mai ri geniu iubeşte o vieaţă întreagă. E iubit re darnic cauţi tot ce s’a scris despre Eminescu,
dicol tot de odată, mulţi din aceştia intrigaţi ciproc. Se duce foarte adesea pe ulicioara căci se vede că nu numai nici un reporter
Şi în adevăr poţi să mai cârteşti ceva de spusele poetului, au căutat chiar ulcioara unde ea sade. îşi dau rendezvouz într’un de gazetă nu a călcat ulicioara, dar nici un
când poetul îţi spune franc : — drumul bătut de poet — şi ferestrile cu boschet — nu e vorbă prea tainic pentru prieten de ai poetului nu a avut atâta curio-
gratiile de după cari ea vecinie nu se mai critici — pe urmă ea ’l respinge pe poet. sitate ca să se intereseze de atât de dulcele
Dar în iarmecul vieţi-mi ivea I Au căutat pe: Cu toate astea poetul nu renunţă, deşi ob şi atât de amarul lui amor.
Nu ştiam că-i tot aceea servă că e despreţuit, deşi vede că vorbele, Aceasta mi-aduce aminte de ghicitorile
De te razimi de o umbră Şi aceiaşi pomi în floare promisiunile ei nu fac două parale. ce se pun copiilor:
Sau de crezi ce-a zis femeea..., Crengi întind peste zaplaz
Numai zilele trecute Ce e mai mult. Poetul dedică acestui La cap pieptene, Cocoşul boule,
Voiţi un adevăr spus mai pe şleau decât Nu îi fac să fie azi. amor fericito-nenorocit una din cele mai fru La coadă secere. Pricepe-te măgarule.
acesta ? Nu vedeţi că geniul zice că a crede moase poesii. Arată o ulicioară — dar ce Ghici, ghici ce e ?
ce a zis femeea sau a te răzima pe o um Şi în necunoştinţa lor n’au găsit nici vreaţi? era să-i spună numele ulicioarei şi
bră e acelaşi lucru? ulicioara, nici ferestrile cu gratii, nici pomii adresa fetei cu Nr. casei ? — şi cred că e Şi bietul băiat stă zăpăcit şi se gân
Dar, domnii mei, aţi uitat că Eminescu cu zaplazul şi cu zilele trecute, nici drumul de ajuns atâta. Indică apoi o casă. Casa deşte ce o fi însemnând asta.
vorbeşte în poesie şi că aproape în toată mereu bătut, ce ducea în umbra tăinuitului are ferestri cu gratii. Deci nici el nu putea Şi bietul critic a lui Eminescu stă şi
creaţiunea lui vorbeşte în mod figurat, vor boschet, unde ea odinioară îi venea încet, să între la ea pe fereastră, nici ea să iasă mai zăpăcit şi se întreabă unde o fi ulicioa
beşte în simbol. Apoi punctele puse de dulce şi i-se lăsa pe piept, de el uita ce e neobservată. întâlnirea se petrecea într’un ra şi cine-o fi fericita ?
poet după femee.... ne dă să înţelegem ceva. pe pământ. Cu atât mai puţin au putut da boschet, într’o grădină cu pomi roditori, unde Din nenorocire nici unul dintre pretinşii
Astfel stând lucrurile vom lua noi apă de urma — cum să o numim? — nemer poetul ajungea sărind positiv peste zaplaz. prietini şi pretinşii critici ai poetului nu au
rarea femeii române, care a suferit cu pa- nicei, ingratei, crudei şi trădătoarei ce şi-a Ei bine, ori cât de tiptil ar fi eşit ea din călcat pe acea ulicioară.
cienţă şi pe nedrept un adevărat martiriu bătut joc într’un mod atât de infam de blă- odae, totuşi ar fi simţit’o ai casei. Şi ori Doar abia dl Gherea a mirosit direcţia
din causa unor ignoranţi-economici, cari — jinul, genialul poet, care era atât de credul, cât de repede ar fi sărit el zaplazul, totuşi spre care acesta şi-a îndreptat paşii. De
putem zice — n’au înţeles o iotă din poe- în cât îl înşelau toate femeile. Şi bine că nu se putea să nu fie observat de vre-un aceea era cât pe aci să se îndrepteze şi D-sa
siile lui Eminescu. Un sfert de veac a pla- n’au nimerit'o, căci de o nimereau era vai ochiu indiscret. Sau mai ştii că nu va fi în acea parte.' Şi poate ar fi dat de urmele
