Page 3 - Activitatea_1902_07_27

Nrul 27 A C T I V I T A T E A Pag. 3.

clare îndată, că publicul cel mare va avea să articolului şi-a înaintat dovezle şi numele urmat o detunătură teribilă. Ajunşi la sează primejdie. Acesta însă, basat pe cu­
se răfuiască, fie cu cel-ce a comis abus de mattorilor, cari sub jurământ vor mărturisi, că biserică toţi trei, au început a trage clopo­ noştinţele sale teoretice, a declarat, că să
secretul epistolar, fie cu cei-ce fură scrisori Mangra a colectat bani pentru monumentul tele, întemeiaţi pe vechea credinţă, că tem- poate potenţa producerea gazurilor de lipsă
private pentru a le multiplica. lui Diaconovici-Loga, ear’ banii i-a păpat el, pestatea şi furtuna ameninţătoare de grindină pe responsabilitatea sa.
Interesant, că în pretinsele epistole dl că e imoral, fiind-că pe o fată din Arad, a ne­ îi va încunjura. Lucrătorul expert insă a aflat cu cale
Beleş ci-că s’ar fi expectorat contra Jidovilor, noroci-o pe întreaga vieaţa şi care fată o Numai decât observară, că ţăndări din a să duce mai bine la crâşmă să bea, decât
s’a folosit de chestiunea naţionalităţilor» etc. zăcut multă vreme în spitalul din Arad, fără lemnele turnului picară pe ei şi constatară să fie nimicit. Pericolul a şi urmat în aceeaşi zi.
Acestea »T. P.* le şi scoate în relief pentru- de a fi ajutată de călugărul (?) Mangra, că a- cum trăsnetul auz t mai înainte a lovit chiar Tot din pricina gazurilor acestui căzan
că astfel să-’i strice bunului mers a cancela­ celaşi a fost scuipat în faţă, fără ca să fi in­ în vîrful turnului, care să şi aprinsese. La înainte cu o zi a murit un alt lucrător.
riei notariale a dlui Beleş şi lucru principal, tentat proces, ori să fi depus revereanda, că moment să suiră deasupra clopotelor şi cu Funcţionarii responsabili ai acestei fa­
să-’l insinue în sus şi pe d-sa şi pe dl Hamsea revereanda lui a fost stropită în Bucureşti cu mânecatele năbuşiră focul,J până-ee chiemară brici ar face cu mult mai bine, dacă ar mai
de duşmani ai Ungurilor şi ai Jidovilor. un ud neexprimabil, cu un cuvânt s’au adus ajutorul unor femei, cari cu vasele, ce prin­ slăbi din îngâmfarea, fudulia şi despotismul
Unde-’i românismul celor ce îl discută dovezi şi s’au cerut martori oculari, cari do­ seră la mână, carară lapte şi apă pentru stin­ de cari sunt cuprinşi faţă de bieţii munci­
la alţii? Unde-’i al doilea exemplu de bes­ vedesc adevărul din articolii improcesuaţi. gerea focului. tori, cari în urma nepriceperii lor sunt ex­
tialitate jurnalistică, care să se poată compara Prin urmare publicul românesc poate Norocul bieţilor oameni superstiţioşi, puşi a-şi pierde şi vieaţa în vîrsta cea mai
cu cel adus de «T. P.« ? să fie mulţumitor lui Mangra, că a intentat că au fost întârziat cu tragerea clopotelor, bună.
* proces. Aşa şi numai aşa se vor putea dovedi neaflând cheile bisericii, căci altcum ar fi Peste tot, grandomania funcţionarilor
Articolul amintit, care la străini şi-a a- cu martori şi cu acte judecătoreşti, că pe a- putut fi loviţi de fulger. dela fabricile erariale, apoi modul de trac-
t
juns tocmai efect contrar, mangriştii fiind şi cest fruntaş al elicei aradane numai depra- Tot în acelea momente a lovit fulgerul tare a muncitorilor, este şi de altcum pro­
mai aspru huiduiţi, anume şi pentru plasto­ vaţia, imoralitatea şi bestialitatea animalică în o şură din comuna învecinată T u r da ş, verbială. Servilismul şi supunerea, până la
grafie şi pentru înşelătorie, traducând fals ar­ l-au cualificat de a fi >ales< vlădică al celor care a ars împreună cu alta din imediata cel din urmă pârcălab, este prima recerinţă
ticolul din »T. P.« în foile volante, — e pro- vre-o câţiva clicaşi; şi nu şi al diecesei Ara-, apropiere. şi să nu se mire omul de desele straicuri
văzut cu marca »A „Tribuna Poporului" ve- dului, că de aceasta sinodul episcopesc s’a La câteva minute oribila furtună s’a ce le comit lucrătorii, cari nu mai pot su­
zărezikke, julius h6 5-ăn« şi foaia volantă îngrijit, ear’ autorităţile competente se vor în­ descărcat şi asupra o r a ş u l u i nostru, trăs­ feri josnictile sluşbaşilor.
adjustată cu imprimatul «Tribuna Poporului* griji, ca să nu o bată D-zeu cu un vlădică nind o salce în strada Zăvoiului. De altcum
A. P. Barcianu nyomdâja Arad. întreb acum şi şarlatan şi imoral ca Vasile Mangra. în sămănâturi şi grădini nu s’a causat nici, — N en o ro cirea lu i M enotti G ari-
pe acest domn Barcianu, care prin părţile A devărul. o pagubă. baldi. Din Roma să vesteşte, că fiul lui
Orăştiei se dă de bun Român, admite d-sa Bine ar fi, ca d-nii preoţi să înveţe po­ Garibaldi, eroului dela Caprera, care este ge­
ca sub o mişelie ca cea debitată de »T. P.* porul că : fulgerul loveşte mai ales lucrurile neral in armata italiană, a cercetat pe moşia
să se pună şi numele d-sale fie şi numai ca NOUTĂTI înalte, turnuri, b i s e r i c i , arbori mari, sa Caranoi o fântână şi ameţind, a căzut în
tipograf? t precum şi lucruri cari se află în mişcare; adâncimea aceleia de 12 metri, în care apa
Ţine d-sa de compatibil cu demnitatea în timpul furtunei să nu ne adăpostim dar’ era de 2 metri. Oamenilor, cari în urma stri­
ori-cărui inteligent român, ca să-’i figureze — Ştiri personale. In. Prea S. Sa subt arbori [copaci]; dacă umblăm călare ori gătelor se adunară împrejur, Ie succeasă a-1
numele sub toate infamiile. Ea ştiu, că d-sa archiepiscopul şi metropolitul Io an în căruţă, să stăm pe loc, să nu alergăm, scoate din fântână, însă vulnerat în mod foarte
nu e nici tipograf, nici zeiţar de profesie şi M e ţ i a n s’a dus la Marienbad pentru ci să aşteptăm trecerea furtunei. Văcarul simţitor şi periculos. Acum zace morbos şi
tocmai de-aceea îi stă foarte rău, ca să se căutarea sănătăţii. Dorim din inimă care păzeşte vitele, să nu se pue în timpul are ferbinţeli de 40 grade.
compromită şi în cercurile maghiare, cari ce­ reîntoarcere cu sănătate deplin restau­ furtunei în mijlocul ciurzei, ci să stea la o Toată Italia compătimeşte pe generalul
tind infamia »T. P.« redactată azi şi în limba rată! parte, căci aburii cari se suie în sus dela Menotti Garibaldi şi însuşi regele cere infor­
maghiară, ceteşte şi numele lui A. P. Barcianu. vitele îndesuite una lângă alta, atrag fulgerul. maţii telegrafice continue despre starea mor-
Părinţii, moşii şi peste tot rudeniile d-lui — Alegere de preot în B r a d . Si­ Credinţa deşartă, că b ă 1 a u r i i poartă bosului,
A. P. Barcianu au făcut din numele Barcianu nodul parochial a ales cu t o t a l i t a t e a tempestâţile, cuvinese-să fie dată uitării.
un nume respectat azi de Români. Dl A. P. voturilor la postul al doilea de preot Replica cerşitorului. O fecioară
Barcianu nu detragă din acel respect, ori apoi în Br ad pe diaconul ceremoneal P e­ — Destituit. Luni, în 7 1. c. a bătrână cum să cade, vestită pentru sgâr-
sub toile volante din tiparniţa »T. P.* iscă- tru Rimbaş, contabil la institutul
fost destituit din postul de protopop şi cenia ei, nu dete nici un ban unui cer-
lească-să: Barcsay Papfi Akos. »Crişana«.
paroch gr.-or. al Oşorheiului de pe şitor. Acesta îi zise cu supărare: »Ce
* Alegerea a decurs pe lângă o în­
Mureş, dl N i c o l a e Măne guţ , în bine era să fi fost d-ta Ev a* !.
Vasile Mangra, căruia broşura din 1899 sufleţire vădită. Dorim vechiului nos­ urma cercetărilor făcute de câtră con-
»Din cuina »Tribunei Poporului* i-s’a zis, că tru amic încă multe zile senine, să sistorul archid. din Sibiiu. Destituirea Dar’ de ce, calicule ? îl întreabă ea,
•vagabundează dintr’nn colţ de ţeară într’altul*, poată împlini acel loc spre mulţumirea au efeptuit-o dl prot. din Dej, Teodor *Pentru-că d-ta*, replică el, »ai fi
că »în România caterizeşte pe Metropolitul alegătorilor săi! Herman, şi fiscalul cons. dl I. A. de mâncat singură dm pomul cunoştinţei
Ghenadie pentru mii de franci; acasă bate Preda, ca comisari consistoriali. Suntem şi nai mai fi dat şi lui Adam.«
satele, se ospătează se îmbracă şi pe deasupra — Tem pestâţi şi f u r t u n i. Vineri curioşi la motivele destituirii.
cerşeşte, colectează, — tot în scopuri naţio­ în 11 c. st. n. să iviră nişte nori grei
nale, — că îi trebuiesc cavalerului nopţii pa­ negri din spre Deva, cari între orele 1/i3 —1ja4
rale*, căruia în aceeaşi broşură i-s’a zis, că e după ameazi prevesteau o ploaie torenţială. — Abzicerea d-lui Dr. Cornel
trântor bisericesc şi naţional şi luptător şar­ Fulgerele şi trăsnetele se perondau cu inter­ Diaconowich. Dumineca trecută s’a
latan al causei naţionale, care e incapabil vale mici, cărora a urmat o ploaie închegată, luat la desbatere în comitetul Asocia-
pentru muncă cinstită şi serioasă*, i-a trăsn't de cugetai că varsă cu ciubărul, ajutată de ţiunii abzicerea^d-lui Dr. C. Diaconowich Qăfoă oP. (L. cztifaii!
acum prin cap să intenteze procese de presă un vânt orcanic. dela postul de primsecretar al »Aso-
celui care a suferit pentru «T. P.« După-ce Doamna p r e o t e a s ă din Spini, comu­ ciaţiunii.« Multele sale ocupaţiuni a A p ro p iin d u -se în cep u tu l sem es­
i-s’au uscat epitetele de şarlatan, acum s’a nă grăniţerească în apropiere de 6 chm. fost motivul abzicerii. tru lu i a l 11.-lea al a n u lu i 1 9 0 2 n e
trezit să-’şi repareze »onoarea*, de care, aşa de Orăştie, ne informează că: văzând crâz- lu ă m voie a r u g a cu stim ă p e toţi
se vede, încă are un pic de lipsă la ajunge­ nicul Io n Şina, Aron Ginea şi Georg Ciona on. cetitori a i n o strii se grăbească
— M a n da t atăcat. Oamenii lui Rethi
rea în scaunul vlădicesc. Dar’ Mangra s’a pă­ apropierea furtunei, au alergat dela câmp Ia cu a ch ita rea a bon a m en telo r restante,
L. au atăcat mandatul lui grof Toroczk.ty
călit rău şi azi îşi poate cânta: >Unde dai şi casa parochului şi au cerut cheile, ca să tra­ p re c u m şi cu în o irea a bonam entelor
Miklds, ales în Deva. Pertractarea cererii
unde sună, săracă nebună < I gă clopotele. Din întâmplare numai cu o p e n t r u viitor.
date ctra abuselor săvîrşite la aceasta alegere
Drept răspuns şi apărare în cele două întârziere de câteva minute a aflat servi­
de deputat, precum şi ctra preşedintelui Dr. Qpz&lui aScnamcnl'uiui :
procese de calumnie ale lui Mangra, autorul toarea cheile şi li-le-a dat. Intr’aceea a
Farkas Băla, curia a pus-o pe 9 Septemvrie
P e u n sem estru, 6* l u n i ..................... ,y cor<
n. a. c.
lui, poate chiar ghicea pe iubita-i. Şi earăşi poetul în poesiile în cari vorbeşte în proză — P en tru p lu g a ri-ţe ra n i p e O lu n i 2 cor.
Se zice, că Farkas a procedat violent. P e n tru lio m â n ia şi streinătate . 8 fra n c i.
dl Gherea a luat’o — vorba Românului — nu în poesie — nu în figuri.
Acel Farkas, care înainte ani păşind însuşi U n n u m e r co s tă ..................................... 1 2 bani.
pe alăturea cu drumul, In cele din urmă,
La paris în lupanare de cinisme şi de lene, de candidat în cercul Hunedoara, făcea reclam
direcţia apucată de dl Gherea a fost cu totul Cu femeile-i perdute şi’n orgiile-i obscene, înaintea alegătorilor români ţărani pe sate A d m in istra ţiu n ea .
contrarie aceleia lui Eminescu. Acolo v’aţi pus averea, tinereţele Pa stors;
Ce a scos din voi apusul, când nimic nu e de scos ? prin aceea, că zicea «Tatăl nostru* româ­
Nu tăgăduim, că dintre Românii buni Ne-aţi venit apoi drept minte o sticluţă de pomidă, neşte şi îngenunchi cu o smerenie, ca şi un
Cu monoclu’n ochi drept armă beţişor de promenadă,
au fost unii cari au trecut’o cruciş, au văzu- Vestejiţi fără de vreme; dar cu creeri de copil, grecoteiu din famar. Ei de eil
t’o la răspântie. Intre alţii mult regretatul Drept ştiinţă, având în minte vre-un vals de Bal-Mabil POSTA REDACŢII.
Iar în schimb cu-averea toată vr’un papuc de curtezană
Ştefan Pop a percurs’o cam pe jumătate. O te-admir, progenitură de origină romană!
Dela un
— Eacplodare d e căxan.
Marele bărbat de stat I. C. Brătianu de multe stimat abonent al nostru primim informaţie • Ticălos Măria Tal Articlul e scris cu
ori a apucat văgaşul ce ducea la ulicioară. Despre femeie e vorba aci ? La ea se verbală, că Marţi în 8 c. la fabrica de fier deplină cunoştinţă de causă. Suntem taman
aşa deprinşi în toate ale noastre. Gură mare,
Dar repede era scos din acea potecă de acei referă aceste rînduri din sat. a III ? Ei bine, erarială din Hunedoara a explodat un căzan nici o ispravă. Noi am sulevat dtschis, fără*
ce îl încunjurau. Ilustrul financiar Gh. tot la aceşti bărbaţi se referă şi acele epitete nou, aplicat la nou construitul cuptor pentru şovăite şi resoluţi cestiunea de activitate.
Cantacuzino, care nimerise drept în ulicioară, admirabile din partea ultimă a sat. IV, pre­ Dovadă steagul, care l’am desfăşurat, dela
a preferat să moară în ea decât să cedeze cum şi acele din Dalila. topirea bădicului. Detunătură, ce* a urmat începutul apariţii noastre. Noi n’am mâimuţat
acelora ce voiau să-’l facă să devieze. Da, miserabile bărbat român [?]. Tu eşti la 1/a3 ore după ameazi, a fost zguduitoare pe nime. Convingeri proprii ne-a determinat la
DalilaI Tul Numai tu eşti capabil să-ţi vinzi şi toţi locuitorii oraşului erau cuprinşi de ţinuta, care am urmărit până încă afacerea
In sfîrşit să vă spun cine e femeia. Ea spaimă, amintindu-şi unii chiar caşul din era actuală. Acum am ciontat desăvîrsit cu
naţia, să-ţi vinzi femeia I Şi să nu mai în-
este... tot copila. Tot sărmana copilă ! Căci Martinuique. Ferestrile din apropierea fa- aceasta temă, deoare-ce mă i muţ e dea-
drăsneşti să zici o vorbă contra femeii ro­
în capul ei se sparg toate. Şi aţi văzut că p r o a p e şi mai depar t e nc-a luat pe di­
mâne, care tot matroană a rămas. Să nu bricei au fost sparte. Pe un biet băieţan-
prin copilă Eminescu înţelege naţia româ­ nainte, ca nu cumva eventuala învingere să
îndrâsneşti a mai cârti contra aceleia ce tot dru de 14 ani, aplicat la acel loc, l-a aruncat se răstoarne pe partea noastră. Noi suntem
nească şi naţia noastră e formată în primul 200 metri departe, sfîrticându-1 în bucăţi.
urmaşa mumei lui Ştefan cel Mare este. Ca deocamdată cu luare aminte.
rînd de noi bărbaţii sau cel puţin e condusă Jumătate din inimă i-s’a aflat numai a doua
şi în secolul al XV acest model de femeie Vom prinde la timpul său taurul earăşi
în primul rînd de bărbaţi şi numai în al zi. Un alt muncitor, care era în preajma de coarne şi nu de coadă.
a zis fiului său trimiţându-1 la Pl evna: Să
doilea rînd de femeie. Căsătoriei, asemenea a fost dărăburit. Au
te reîntorci victorios, căci în cas contrar nu Caută ţinuta noastră actuală şi te ru­
Deci rugăm pe femeia română să ia mai fost vulneraţi încă 6 muncitori. găm a ne scrie în cestiuni de bine obstesc.
vei mai fi fiiul meu şi eu nu-ţi voiu mai fi
tot ce a scris Eminescu şi trântindu-ni-1 în Tot acel căzan a dat în aceeaşi zi, îna­ Pentru-că te c unoa ş t e m de b ă r b a t
mamă.
cap să ne zică: poftiţi I voi bărbaţii sunteţi inte de ameazi, două detunături, însă nu a cinstit, primeşte salutările noastre pline
(Va urma). / S . O R D E A N . de stimă, şi nu fi supărat, că nu-’ţi publicăm
ceea-ce descrie acel geniu, iar nu noi femeile. explodat. Un lucrător mai în etate a făcut vederile plansibile.
Şi trebue să-i dăm dreptate, căci iată ce zice atent pe inginerul conducător, că subver-