Page 2 - Activitatea_1902_07_28
P. 2

Pag.  2.                                                               A C T I V I T A T E A                                                               Nrul  28


               posiţie  atentivă,  se  inspiră  îşi  începe  de  comun  să  fie  ajutat  de  a doua  per­  2.  Dacă  concurentul  a  întrerupt  stu­  si fie cualificaţia principală a unui preot,
               cu  mai  mare  foc...                     soană.  In  Sibiiu  sarcina  asta  căzu  la   diile,  atunci  are  să  producă  şi  atestat  oficios   apoi  la  moment  şi-ar  depune  oficiul  o-
                                                                                                    despre  ocupaţiunea  sa,  întru  timp  şi  despre
                    »Străvoiu...  Străvoiu...*  exclamă  început  pe  teologul  Medrea  din  Strenţ.                                          norific,  ce  poartă azi,  şi  nici  nar  fi  ier­
                                                                                                    purtarea  sa  morală  pe  acest  timp.
              deodată  Metropolitul,  atingând  pe  ora­      Odată  Metropolitul  oficia  în  bise­                                          tat  si  viseze  de  Episcopie!
                                                                                                         3.  Fie  care  concurent  are  să  arete  în
              tor  cu  degetul:  »şti  de  unde-ţi  vine  rică.  Lângă  el  ca  ajutor  să  afla  acum                                             Ceea-ce a  scris  »Activitatea«, a fost
                                                                                                    petiţiunea  sa  specialitatea  la  care,  şi  locul
               numeleP  de la  Strava*!                  alt  teolog.                               unde  voeşte  a  continua  studiile,  precum  şi  o  corespondenţă  din  Arad,  se  vede,  că
                    Străvoiu  îşi  întrerupse  cuvântarea.    »Cum  te  chiamă,  fiule,  întrebă  aceea,  dacă  are  şi  alt  stipendiu.      colportorii  lui  Mangra  ştiu,  că  cine-’i
               Deputaţiunea  îşi  ocupă  loc  pe  scaune  Metropolitul.«                                 4.  Cei-ce  voesc  să  studieze  în  străină­ autorul.
              se încinge o discuţie cu totul  indiferentă     »Popescu,  Excelenţă«.               tate,  au  să  arete  necesitatea  de  a  face  studii   Şi  totuşi  piticii  foaiei  arădane  să
               de  causa  procesului.  Resultat,  ca  în'     »De  unde  eşti« ?...                 în  străinătate,  ca  în  caşul  dacă  li se  va  vota   ocupă  şi  cu  alte  persoane,  cari  până
              palmă.  Deputăţia  se  reîntoarce  cu  bu­      »Din  Stremţ«..                      stipendiul,  să  se  poată  îndată  exopera  con­  aci  n’a contribuit  nimica la descoperirile
                                                                                                   cesiunea  ministerială  prescrisă.
              zele  umflate!                                  »Hm...  dar’  cum  te  chiamă«?                                                 scandaloase  mangriste.
                                                                                                         5.  Cu  privire  Ia concurenţii  pentru do­
                   II.  O  altă  dovadă  spirituală.  Era     »Popescu«...                                                                         E  bine  Domnilor,  dacă  D-Voastră
                                                                                                   bândirea  de  stipendii  spre  absolvarea  şcoa-
              sâ  se  sfinţească  şcoala  din  Avrig.  Me­    »De  unde  eşti« ?                   lelor  militare  de  cădeţi,  se  observă,  că  sti­ pe  lângă  păcătoşia ce-aţi  dovedit  cu  a-
              tropolitul  încă  a  fost învitat.  Mai  întâiu   »Din  Stremţ...  din Stremţ..  şi  cum  pendiile  acestea  pe  lângă documentarea  con-  poteosele  lui  Mangra,  mai  aveţi  şi  cu­
              se  ţinuse  serviciul  D-zeesc  în  biserică,   te  chiamă«?                         diţiunilor  staverite  în  acest  concurs  [p.  1.  a.   tezanţa  de  a fi  şi  guralivi,  apoi  chiar în
              de  unde  eşind  trecură cu  toţii pe lângă     »Popescu«.                           c.  2,  3,  6.  8  şi  9]  numai  atunci  se  vor  ex­  bun  moment  o  faceţi.
              mormântul  lui  George  Lazar,  unde  se        »Nu  eşti  frate  cu  Medrea«?       trăda  comandei  şcoalelor  militare,  dacă  con­  Anume:
                                                                                                   curentul  va  documenta,  că  este  primit  de
              opriră  puţin,  ţineţi  bine  minte  la  mor­   Alegerea  de  patriarch  sârbesc  a   elev  regulat  la  respectiva  şcoală  de  cădeţi.  Tocmai  acuma  ne-a  venit  la  cu­
              mântul  lui  George Lazar,  cu  metropolit   Metropolitului  a  fost  întimpinată,  prin   6.  Petiţiunile  instruate  cu documentele  noştinţă, că  Prea Cuvioşia Sa*  azi cum îl
              cu  tot  şi  cetiră,  earăşi  cu  metropolitul  urmare,  cu  bucurie  în  întreagă  archi-   necesare  sunt  a  se  adresa  la  Representanţa  numesc  aspiranţii  lui  la  oala  cu  carne:
              împreună, şi inscripţia de pe piatra  mor-   diecesa.                                fundaţiunei  lui  Gozsdu,  Budapest  VII.  holld   „Iluştritratea  Sa (!?)  D l  Vasile Mangra
              mântală.  De  aici  merseră  la  şcoală.                                             utcza  8  sz.  până  la  5  August  st.  n.  a.  c.  a fost  scuplat  în  faţă  de  un  domn  cu
                                                                                                        7.  Totodată  se  provoacă  toţi  stipen-
                   După  terminarea actului de sfinţire                                                                                       numele  Baross, şi  martor secular  a fost
                                                           Nr.  345/1902  F.  G.                   diştii  actuali,  prin  urmare  şi  cei  absolvenţi,
              se  întinde în sala şcoalei o masă  la care                                          cari  cer  ajutoare  pentru  depunerea  rigoroa-   la  acest  scandal  un  domn  vrednic  de
              ia  parte un  public  numâros.  Aici  se  ri­            Concurs                     selor  şi  câştigarea  gradului  de  doctor,  că   toată  încrederea  Laczay,  şeful  băncii
              dicară  mai  multe  toaste.  Metropolitul,                                           până  la  terminul  sus  indicat,  şi  pe  lângă ob­ austro-maghiare  din  Arad.
              se  înţelege,  solito  more,  încă  era  obli­                                       servarea  p.  3.  din  acest  concurs,  să  arete   Dl  director  Laczay  a  fost,  care pe
                                                              Spre  scopul  conferirei  de  stipendii  din   resultatul  studiilor  din  anul  şcolar  1901/2
              gat  sâ  ţină  toast  şi  sâ  dee  avânt  înal­                                                                                 »Ilustritatea  Sa«  [sîc]  Mangra,  cu  auto­
                                                         » F u n d a ţ i u n e a  lui  G o z s d i u   pe  anul   căci  altcum  li-se  va  sista  stipendiul,  respec­
              tului  seu spirit.  Publicul  ascultă cu gura   şcolar  1902/3  pentru şcoalele medii,  facultăţi,   tive  nu  vor  căpăta  ajutorul.  ritatea  sa  personală  l-a  scăpat,  să  nu
              căscată  când  începu  dînsul.             universităţi  şi  şcoalele  de  cădeţi  militari  la   8.  Petiţiunile,  cari  nu  sunt  instruate   fie  şi  altcum  insultat
                   Scurte  erau  aceste toaste,  dar’  cu-  armata  comună  şi  honvezi  —  se  scrie  con­  cu  documentele  sus  amintite  sau sosite  după   Acesta-’i  un  cas  concret ■  şi  venin-
              prizitoare,  după  cum  zicea  fiertatul   curs  pe  lângă  următoarele  condiţiuni:  terminul  escris,  nu  se  vor  lua în  considerare. du-ne  la  cunoştinţă,  în  interesul  biseri­
              Diamandi.                                       1.       Concurenţii  să documenteze  cu  do­  9.  în  interesul  expedării  regulate,  fie   cei  noastre,  preafireşte,  că  cu  datul  de
                                                         cumente  originale  sau  atenticate  de  notari
                   »Si  trăiască  dl  M.«  începu  me­                                             care  concurent  să  indice  în  petiţiune  locul   astăzi,  se  aduce la  cunoştinţă  domnului
                                                         publici:                                  şi  poşta  ultimă,  unde  este  a  i-se  trimite  re-
              tropolitul  şi  dând  cu  ochii  de  alt  me-                                                                                   Ministru-Preşedinte.
                                                              a]  că  sunt  fii  de  cetăţeni  ungari  şi   soluţiunea  Representanţei.
              sean:  »şi  dl  P.«,  apoi  văzând  pe  altul  aparţin  bisericei  ortodoxe  orientale  române,                                      O  publicăm  aceasta,  ca  si  nu  se
                                                                                                        Din  şedinţa  comitetului  fundaţiunei  lui
              (în  unul şi acelaşi  toast)  »şi  dl  Preda*,  spre  care  scop  se  recere  extrasul  din  matri­  Gozsdu  ţinută  în  24  Iunie  n.  1902.  poată  afirma,  că  noi  am  denunţat pe
              care este născut în comuna  aceasta, unde   cola  botezaţilor,  provăzut  cu  clausula  paro-                  C o m i t e t u l .  furiş  pe  Mangra  înaintea  guvernului.
                                                         chului  competent,  că  şi  de  present  aparţin
              după  cum  îmi  aduc aminte  este  înmor­                                                                                            Credeam,  că  aventurierii  arădani
                                                         la  b serica  greco-orientală  română;
              mântat  şi  George  Lazar.  Drept  este r                                                                                       vor  fi  încântaţi,  de sinceritatea  noastră,
                                                              b]  că  studiază  cu  succes  bun  la  vre­
              aici  e  înmormântat Lazar P  »Aici«  răs­  un  institut  public  din  patrie,  spre  care  scop   Turbaţii  dela  Arad.        cu  care-’i  surprindem.
              punseră  cei  presenţi.                    au  să  subştearnă  studenţii  dela şcoalele medii       t                                Ştim  noi  bine,  că  episcopia  lui
                   Tot  cu  acest  prilej  a  ţinut  Metro­ atestatul  despre anul  şcolar  1901/2,  ear’  cei                                Mangra  e  chestie  de existenţă,  nu  pen­
              politul  şi  o  altă  cuvântare  foarte  edili-   dela  facultăţi  şi  universităţi  indicele  despre   S6  ştie,  că  toată  presa  a  fost  luat  tru  diecesa  Aradului,  ci  —  pentru  zia­
                                                         toate  cursurile  ascultate  şi  respective  docu­
              cătoare  pentru  popor...  »daţi- Vi  copii                                          posiţie  contra  alegerii  lui  Mangra  de  rul  arădan  şi  aventurierii  lui;  şi  price­
                                                         mentul  despre  progresul  făcut;
              la  şcoală,  dragii mei«,  a  zis între altele,                                      episcop.                                   pem,  că  fiind  vorbă  de  un  sutenagiu
                                                              c]  că  nici  averea  proprie,  nici  a  pă­
              »cei mai cuminţi se vor face domni mari,   rinţilor nu  ajunge să  acopere toate  trebuinţele   S’a  ventilat  lucruri  foarte  scanda­ bănesc ce  aşteaptă  această clică  dela el,
              advocaţi,  doctori...  pe  cei  mai proşti  a-  pentru  creşterea  concurentului, spre care  scop  loase,  din cari dacă  numai a zecea parte  apoi  ei  trebue să se folosească de  toate
              duceţi-i  la  mine,  COL  m-i fac  popil“ e  a  se  produce  atestatul  diregătoriei  politice  sunt  drepte,  apoi  Mangra  nici diurnist  mijloacele  spre  a  spăla  harapul  —  să
                   încă  o  nostimă  de a Metropolitului   competente.  Atestatul  să  cuprindă  şi  date   n’ar putea  si fie  la  consistor!  fie  alb....
                                                         positive  despre  această  avere  şi  trebue  să
              Ivacicovici  cu  privire  la  memoria  lui                                                Ba  dacă  un  singur  scandal  din         Doar’  dl  Mangra,  ar trebui să  ştie,
                                                         fie  subscris  şi  de  preotul  locului,  ear  dacă
              zăpăcită.                                  n’ar  fi  acolo  preot  ori  ar  fi  înrudit  cu  con­  cele  multe,  e  adevărat,  apoi  Mangra  că  dacă  îl spală  astfel  de  oameni,  apoi
                   III.  Metropolitul pătimea de  un pi­  curentul,  trebue  să  fie  subscris  din  partea   dacă  ar  cinsti  reverenda  preoţească  şi  şi  mai  mult  —  îl  mângesc...
              cior.  Din  causa  aceasta  la  mers  trebuia protopopului  concernent.              are  noţiune  de  puritanismul,  că  trebue     Noi  pe dl  Măglaş  în  persoană  nici


                     FOIŞOARA                           niştri  ce  fac  avansările  şi  numirile  în  slujbe   Vezi un rege ce’mpânzeşte globu’n planuri pe un veac,   vorba  aceea:  au  fost  trimisejuninci  cinstite
                                                              Dar  oare  români  neaoşi  sunt  acei  mi­
                                                                                                     Când  la  ziua  cea  de  mâne  abea  cuget’un  sărac  —
                                                                                                                                             şi  ne  au  venit  vaci  demoralizate.  «L’am
                                                        pe  basa  scrisorilor  venite  dela  femei?  Deşi  trepte  osebite  le-au  eşit  din  urna  sorţii,  trimis  bou  şi  a  venit  vacă*.  Astfel  stând
                                                                                                     De opotrivă-i  stăpâneşte  raza  ta  şi  geniul  morţii.
                      Ura  lui  Eminescu.                    Şi  mai  departe.                                                               lucrurile te rugăm şi-ţi vom zice:  Iartă-le poete
                                                                                                    Şi  pe  toţi  ce’n  astă  lume sunt supuşi  puterei sorţii,
                                                                                                    De  o  potrivă-i  stăpâneşte raza  ta  şi  geniul  morţii!  căderea  lor  —  de  altfel  cădere  de  neertat
                                                          Azi  adese  ori  femeea,  ca  şi  lumea  e  o  şcoală
                   Şi  victorios  s’a  întors  dela  răsboiu  Ro­                                                                            —  după-cum  poate  şi  soţii  lor  le  vor  fi
                                                          Unde  ’nveţi numai  durere,  înjosire  şi  spoială:
              mânul.  Şi,  ca  şi  strămoşii  săi,  a  pus  lumea   La  aceste  academii  de  ştiinţi  a  zinei  Vineri   Da  poete,  toate  sunt  stăpânite  de  rasa  ertat,  ne  avend ce mai  face.   Şi  poate  inima
                                                          Tot mai  des  se perindează şi din tineri  în mai tineri,
              în  uimire  prin  bravura  sa.                                                       pătrunzătoare  a  ochiului  tău.          bună  a  poetului  le  va  erta.
                                                          Tu  le  vezi  primind  elevii  cei  imberbi  în  a lor clas
                   Ear  acei  ce  au  profitat  din  răsboiu  nu   Până  când  din  şcoala  toată  o  ruină  a  rămas.
                                                                                                        Şi  dacă  am  cunoaşte  şcoala,  şi  în  caz   Dar I  Dar  nu  ştim,  dacă  le  va  erta
              au  fost  români  adevăraţi,  Acei-ce  au  furat                                     că  nu  ne  înşelăm  şi  iarăşi  în  caz  că  am  cu­ ţara.  Da,  ţara  atât  de  primitoare,  ţârei  ce
                                                             Care  şcoală  dragă  poete ?  Ce  şcoală  e
              gloanţele  şi  praful  de  puşcă,  cu  care trebuia                                  noaşte  şi  noi  femeile  biciuite  de  satira  ta  şi  le-a ridicat  din  noroiu la  cele  mai înalte  dem­
                                                        aceea  dela  care  tu  şi  ţeara  aţi  aşteptat  atât(,
              să  meargă  Românul  în  răsboiu,  erau  acele                                       că  tu  nu  faci  de  loc  teorie  generală,  ci  pu­ nităţi,  îi  va  fi  ei  permis să  le  ierte ?  Şi  mai
                                                        de  mult?  Ce  şcoală  e  aceea  în  care  v’aţi
              »producte  de  baltă <  cum  le  zicea  genialul                                     nând  punctul  pe  i vizezi şcoli speciale,  atunci  pe  sus  de  toate,  fiii  acelei  scoale  ruinate
              poet  tntr’un  articol  intitulat  »Pătura  su­  pus  toată  speranţa  regenerărei  acestei  orop­  un  lucru  te  rugăm :  Se  nu  generalizezi  ca­ vor  putea  ei  trece  cu  vederea  crima  comisă
             perpusă*.  *)                              site  ţări,  ce  a  devenit  aproape numai  o  «ex­  şul  şi  se  nu  arunci  veninul  acelei  Satire  de  aceea-ce  trebuia  se  caute  a  contribui  la
                                                        presie  geografică*  după-cum  prea  bine  o
                  Dar  ni  se  va  cita  parte  din Sat.  a  Il-a.                                 asupra  femeei  române.  Nu,  nici  odată  fe­ moralizarea,  la  înălţarea,  iar  nu  la  demorali­
                                                        botează  nemuritorul  Eminescu ?  Cine  era
             Aşa  este.  Aveţi  dreptate.  Decât  să  vedem                                        meia, română  nu  a  sacrificat  cinstea  familiei  zarea,  la  ruina  acelei  inocente  şcoli?  Ţara
                                                        aceia,  căreia  ni-e  ruşine  să-i  zicem  femee,
             dacă  femeile  vizate  sunt  românce  adevărate,                                      pentru  Satisfacerea  unei  patime  oarbe.  Cu  şi  aceşti  fii  pribegi,  aceşti  oameni  fără  că-
                                                        şi  la  care  se  prindeau  din  tineri  în  mai  ti­
              «născute  iar  nu  făcute*.  Să  vedem.                                              atât  mai  puţin  va  fi  ea  capabilă  se  sacrifice  pătâiu  se  vor  ridica  odată  şi punând  mânele
                                                        neri  şi  primiau  elevii  cei imberbi  «până  când
               Noi  avem în veacul  nostru acel soiu ciudat dc  barzi,                             o  şcoală.  Matroana  română  demnă  urmaş  a  cruce,  cu  ochii  înălţaţi  spre  cer,  vor  cere
               Care  ’ncearcă prin poeme  se  devie  cumularzi;   din  şcoala  toată  o  ruină  a  rămas*.  Lucreţiei  mai  de  grabă  îşi  va  înfige  —  ca  răsplătire  celui  prea  drept  şi  nemărginit  de
               Închinând  ale  lor  versuri  la  puternici,  la  cucoane,   A 1  Dar  ni  se  pare  că  o  cunoaştem
               Sunt căutaţi  în  cafenele  şi  fac  sgomot  în  saloane;                           şi  aceasta  —  cuţitul  în  inimă,  decât  se  per­ bun,  11  vor  implora  să  trimită  urgia  cerului
               Iar  cărările vieţei  fiind  grele  şi  înguste,  bine  şi  noi  pe  acea  şcoală.  Ori  poate  aşa
               Ei  încearcă  să  le  treacă  prin  protecţie  de  fuste,   cred  eu?               mită  ca  trupul  ei  se  fie  pângărit şi  onoarea-i  asupra  aceleia-ce  în  schimbul  unei  pofte
               Dedicând  broşuri  la  dame  a căror bărbaţi  ei  speră                             profanată.                                animalice  a  distrus  o  şcoală,  a  distrus  poate
               C'ajungând  când-va miniştri le-a deschide-o  carieră.   Ei  bine  ochiu  genial I  Nu  a  rămas                              viitorul  de  aur  al  unei  ţări.
               De  ce  nu voiu pentru nume, pentru  glorie să scriu ?                                   De  aceea  caută-le  origina  şi  vei  vedea,
               Oare  glorie  să  fie  a  vorbi  într’un  pustiu ?  nimic  nepătruns  de  puterea-ţi  fermecătoare?
                                                        Şi  acolo  ai  străbătut?  Ori  eşti  tu  singur   că  alt  sânge  decât  cel  românesc  a  circulat     /.  S.  ORDEAN.
                   Dar  românce  sunt  oare  acele  ce  cu                                         şi  circulă  prin  vinele  femeei  vizate  de  tine.
                                                        «luna*  dela  începutul  Sat.  I-a?
             fustele  au  ridicat persoane incapabile la funcţii                                   Nu  sânge  românesc,  ci  venin  sălbatec  e con­
             înalte  de  şefi  de  servicii  prin  Ministere?  **]  Lună  tu,  stăpâna  mărei,  pe  a  lumii  boltă  luneci   centrat  in  inima  ei,  căci  nu  piept românesc,
                                                          Şi gândirilor  dând vieaţă,  suferinţele  întuneci;
                  *)  Vezi  M.  Eminescu,  1880  şi  1881.  Edi­  Câte  ţermuri  înflorite,  ce  palate  şi  cetăţi   ci  lapte  păgânesc,  respective  viclean  a  supt
             ţia  a  IlI-a.     -                         Străbătute  de-al  teu  farmec  ţie  singură’ţi  arăţi!   ea.  Cercetează-le  şcoala  lor  şi  vei  vedea, că
                  **)  Vezi  Industria  berei,  1895  de  I.  S.   Şi  în  câte  mii  de  case  lin  pătruns’ai  prin  fereşti,
             Ordeanu.                                     Câte  frunţi, pline de gânduri, gânditoare le priveşti! e  tot  aceea  a  «lupanarelor*  Parisului,  unde
   1   2   3   4