Page 3 - Activitatea_1902_07_28
P. 3

Nrul  28                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag-  3.


          nu-’l  cunoaştem,  îns£  declarăm  aci,  că                                          comunicau  numai  pe  pipăite.  Mai  toate  lo­ sunt  un  bun  material  pentru  foc,  vom  recu­
          pentru  lucruri  concrete,  cari  la  cas  de        NOUTĂTI                         curile  de  pe  şesul  Cernei  erau  sub  apă.  noaşte  cu  toţii,  că  sămănarea  acestei  plante
          lipsă  le  poate  şi dovedi,  atât  d sale  cât                                     Grâne,  cucuruze  şi  fânaţe  au  fost  în mare  merită  toată  atenţiunea.  Floarea  soarelui
                                                                                               parte  nămolite.  Pagubele causate  sunt foarte  nu  cere  nici  lucru  mult,  nici  pământ  pregă­
         şi  altora,  ziarul  nostru  le  stă  la  dispo-
                                                      —    D in   diecesa  Lugojului.   La  între-  însemnate.                           tit  şi  îngrijire  deosebită.  Să  o  sămănăm
          siţie, pentru-că  interesul public  aşa  pre­
                                                    venirea  Ilustrităţii  Sale  Dr.  Demetriu  Radu,   Cătră  10  ore  seara  a  sosit  norii  grei  deci  cu  totdeadinsul  prin  grădini,  pe  lângă
         tinde, că faptele unui candidat de episcop   înaltul  ministeriu  de  culte  a  votat  în  sarcina  pe  la  Orăştie,  unde  asemenea  a  ploat  puter­ garduri,  pe  câmp,  pe  marginea  holdelor,  pe
         să  fie  supuse  celor  mai  severe  critice,  budgetului  fondului  religionar  pe anii  1903/4,  nic.  Pagubă  însă  nu  a  pricinuit.   Fulgerele  lângă  cărări  şi  drumuri,  cu  deosebire  pe
         însă  acusele  produse  să  fie  drepte.   41.500  cor.  pentru  lărgirea reşedinţei  episco-  şi  bubuiturile  straşnice  a  ţinut  până  târziu.  locuri  umede  şi  mocirloase.
                                                    peşti.  Noul  edificiu se va ridica  pe  locul  unde  Străzile  oraşului  erau  o  apă,  din păreţi  până
               Noi  suntem  convinşi,  că  unii  D ni
                                                    se  află  astăzi  cancelăria  diecesană  şi  va  cu­ în  păreţi.                       — Oameni m ai rei decât dobitoacele.

         cari au votat  pentru  Mangra,  dacă  ar  fi   prinde  în  etaj:  capela,  locuinţa  secretarului,   Acest  orcan  teribil  s’a  tras  tot  spre  In  B u d a p e s t a   s’a  descoperit  zilele  acestea
         cunoscut  păţăniile  acestui  Domn,  apoi  sala penttu  şedinţele consistoriale şi biblioteca,  răsărit  şi  în  aceeaşi  noapte  a  sosit  şi  la  Vi­  nişte  fapte  din  cele  mai  ruşinoase.  Nişte băr­
                                                                                                                                         baţi şi femei  desbrăcaţi  de  ori-ce  ruşine  ade­
         nu  se  lăsau  să  fie seduşi  la  o  astfel de  ear’  în  partere,  3 chilii  pentru  cancelăria  die-  nerea,  trăsnind  deodată  în  două  şuri  vecine,   meneau  fetiţe  în  etate  de  6—8  ani  şi  după-
         greşală;  pentru-că  nu  să  poate  admite,   ecesană,  archive,  2  chilii  pentru  cassa  cen­ în  una  o  vacă  şi  în  cealaltă  un  june.  Şurile   ce  le  îmbătatu cu  beutură dulce şi  ameţitoare,
                                                    trală diecesană, sala pentru şedinţele capitulare şi  nu  s’au  aprins.              apoi le dădeaul pe mânile unor oameni ticăloşi,
         că  şi  numai  după,  caşul  cu  Baros s,  să
                                                    chilia  servitorului.  In  decursul  celor  5  ani  de                               cari  abusau  de  ele.  In  timpul  din  urmă  au
         fie  Mangra în  acelaşi oraş episcop,  unde                                                                                     ajuns  pe  mânile  acestor  femei  o  copilă  a
                                                    când  păstoreşte  această  diecesă  Ilustritatea   —    F id an ţaţi:    Amabila   domnişoară
         mai  nainte l-a scupiat  în  barbă  —  fără   Sa,  s’au  ridicat  deja  la  întrevenirea  Sa  40  Val eri a  Lampe,   din  Orăştie  cu  Domnul   croitorului  Anton  Mazur  şi  a  măturătorului
                                                                                                                                         de  stradă  Carol  Flas.  Intorcându-se  acasă,
         nici  o  satisfacţie!                      edificii  (biserici,  şcoli  şi case  parochiale), ear’  Al e x a n d r u  Ureche,  funcţionar  de  postă   fetele  erau  îmbolnăvite  de boale  lumeşti.  Ne­
                                                    acest  nou  edificiu  e  deja  al  41-lea.  şi  telegraf  în Budapesta.  Sinceri  le  n o a s ­ norociţii  părinţi  s’au  jeluit  la  poliţie,  care  a
              Ceea-ce  s’a  întâmplat  cu  un  Man­
                                                                                                     l
                                                                                              tre  fe icitării                           pornit  cercetare  şi  a  descoperit  până  acuma
         gra,  nu-’i  iertat  sd  obvină  în  trecutul                                                                                   pe  Horvâth  Lajos,  chelner,  cu  nevastâ-sa,  pe
                                                      —    M inistru  de  ju stiţie   a  dat  tuturor
         unui  Archiereu  Român /                   judecătoriilor  şi  magistratelor  orăşeneşti  un   —    A vis şcolastic.  (Internatul  «Pavelian»   ciobotarul  Megyeri  Sândor  şi  pe  servitoarea
                                                    ordin  de  cuprinsul,  că  economii  şi  lucrătorii  din  Beiuş).  Părinţii,  cari  doresc,  ca  copii  lor   Horvâth  Mari.  Pentru  asemenea  fiinţe  mise-
              Măglaş I?  încât  ştim  noi de  „T. P.“                                                                                    rabile  închisoarea  pe  vieaţâ,  credem,  că  ar
                                                    de  câmp  condamnaţi  pentru  transgresiuni  şi  pe  anul  şcolar  1902/903  să  fie  aşezaţi  în  in­ fi  o  prea  mică  pedeapsă.
         acum  urgisitul  Măglaş  a  scris  destule
                                                    delicte  mai  mici,  numai  după  terminarea  lu­  ternatul  «Pavelian*  de băieţi  gr.-cat. de lângă
         în acea foaie,  a suferit  chiar  şi  pedepse
                                                    crului  la  câmp  să  fie  provocaţi  să-’şi  facă   gimnasiul  superior  gr.-cat.  din  Beiuş,  sunt   Mulţumită  publică.
         aspre  din  partea  justiţiei pentru  celea   osânda.  La  darea  acestui  ordin  ministrul  a   avisaţi,  că  cel  mult  până  la  20 August  st.  n.
         scrise  acolo,  în  calitate  de ceva  respon­ avut  în  vedere  principiul  uman,  ca  familiile   a.  c.  să-’şi  trimită  petiţiile  la  rectoratul  ace­  •
         sabil.  Dl  Măglaş cunoaşte  mai  bine  de­ de  economi  şi  lucrători  să  nu  fie  lipsite  de  lui  internat.  Taxa  de  întreţinere la an e:  240   Onorată  Redacţiune!
         cât  ori-şi-cine  altul  putina  infectă  a   susţinătorul  lor  chiar  pe  timpul  lucrului  la  cor.,  pentru  uniformă  64 cor..  Taxele  să  plă­  Cu  deplină  satisfacţiune  sufletească  am
                                                    câmp,  când  economii  au  cea  mai mare  hpsă   tesc  în  două  rate  anticipative:  la  1  Septem­ onoare  a  aduce  la  cunoştinţa  on. Redacţiuni,
         politicei  »T.  P.«,
                                                    de  braţe  muncitoare.                    vrie  şi  1  Februarie.                    că  cu  ocasiunea  sfinţirei  bisericii  din  mica
              Murdăriile  şi bălăcăriturile  (ipsis-                                               Intormaţiuni mai în detaiu se dau  de că­ comună Delgea  [filia apart. la parochia  gr.-or.,
         sima scripta) ziaristicei  noastre  cine  le-a   —    Un  llom ăn   distins.   Din  Graefen-   tră  Rectoratul internatului „Pavelian“ de băeţi. protopresb.  Haţeg],  întâmplată la 8 Iunie a. c.
         importat  de  peste  munţi  încoace?  dacă   berg  să  scrie,  că  comisiunea  administratoare                                  la  îndemnul  subscrisului,  s’a pus basa şi  unui
                                                    a  băii  «Freiwaldau-Grăfenberg*  a  ridicat  un   — Ecaterina Russ şi Petru P. Banciu   fond parochial, exclusiv pentru această comună
         nu  chiar  directorul  acelei  fot,  cu  nu­
                                                    monument  cu  inscripţiunea  »Hosan-Quellen«  fidanţaţi.  Orăştie,  12 Iulie  n.  1902.  bisericească.
         mele  vilâgosi  Russ  Jdnosl  ajutat  de                                                                                             Spre  scopul  acesta  au  contribuit  mai
                                                    în  onoarea  d-lui  Dr.  Ioan  Hosan,  care  timp
         caterisâtorul  Celibidache / /             de  un  pătrar  de  veac  a  lost  medic  balnear                                    jos  consemnaţii  binefăcători,  atât din loc,  cât
                                                                                                —    Congres pentru cultura galiţelor.   şi  din  comunele  vecine,  cari  au  fost  presenţi
              Romanitatea noastră,  cari nici când   în  Graefenberg.  Monumentul  se  va  desvăli   Reuniunea  regnicolară  pentru  cultura  ga­
                                                    in  săptămâna  viitoare.  Meritata  distincţiune                                     a  această  frumoasă  sărbare,  şi  anume:
         nu  am  şovăit  şi  nu  am  umblat  cu  doi                                          liţelor  va  ţinea  congresul  seu din  anul  acesta
                                                    de  care  s’a  împărtăşit  dl  Dr.  Ioan  Hosan  ne   la  14  Septemvrie  în  Poşon.  In  programa  a-   Din  Pet r oş e ni :   Petru  Iacob,  oficial
         bani  în  trei  pungi,  nu  este  competent                                                                                     la  minele  de  cărbuni  4  cor.,  Avram  Stanca,
                                                    înveseleşte  inima.                       cestui  congres  sunt  prevăzute  şi  următoarele
         a  o  trage  la  îndoială şi  a o  judeca  oa­                                                                                  paroch  2 cor.,  Ioana  Stanca, preoteasă  1  cor.,
                                                                                              diseitaţiuni:  1.  Directiva  ce  este  a  se  da
         menii,  cari  chiar  şchiopătând,  ca  şi  în   —    U niversitate  catolică  în   Alba-  culturei  galiţelor;  2.  Instrucţiune  populară   Elisaveta  şi  Elena  Stanca  1  cor.,  Constantin
                                                                                                                                         şi  Donimic  Stanca  1  cor.,  Raveca  Stanciu  1.
         politică,  au  alergat  după  ministrul  de  lu lia .   «Pol. Ert.«  anunţă  următoarele:  Con­ asupra  cunoştinţelor  referitoare la cultura  ga­
                                                                                                                                         Laurenţ  2 cor.,  Ioan Florea cu  soţia  sa  Ioana
         odinioară  Hieronimy,  când  venise  în    siliul  de  direcţiune  al  statutului  rom -catolic  liţelor;   3  D esp re  m o d alitatea  d e  a  se  da
                                                    ardelean  a  adus  o  hotărîre  Însemnată  în  şe­  avânt  valorării produselor dela galiţe;  4.  Des­  2  cor.,  Nicolae  Mucenic  1  cor.,  Maria  Baluca
         Ardeal  să  pipăie  pulsul  Românilor,  a-
                                                    dinţa  sa  ţinută  în  Iulie.  A  decis,  ca din  fun-   pre  exportul  şi  comerciul  nostru  de  galiţe;   1.  Petru  1  cor.,  Dumitru  Buza  1.  Dan  1  cor.
         tunci  cănd  toţi  cei  de  bună  credinţă                                                                                           Din  Livezeni:  Maria Spoia I. Dumitru
                                                    daţiunea  fostului episcop  Fogarassy de 2  mii.,   5.  Rolul  econoamei  ungare în cultura galiţelor.
         se  fereau  de el ca de  ciumă!  Alergarea   să  înfiinţeze  în  Alba-Iulia  o  u n i v e r s i t a t e  Sigur,  că  ar  fi  bine  se  avem  represen-   2  cor.,  Salomia  1.  Dumitru  2  cor.,  Ileana
         lui  Russu  Şirianul  şi  convoxbirile  lui  şi   catolică.  Şedinţa a fost presidată de  episcopul   tanţi  şi  la  acest  congres.  Fleţan  1.  Constantin  2  cor.,  Susana  Calota
         atunci  şi  acum  sunt  încă  tot  suspecte   conte  Mailath.                                                                   2  cor.,  Eva  Prodan  1.  Ion  2  cor.,  Ilina  Rus
                                                                                                                                         2  cor.,  Dochia  Dasiu  1. Nicolae  1  cor.  40 fii.,
         şi  va  rămânea  o enigmă  politică  până-i                                            —    Taoca  pentru  paşapoarte.   La  mi-   Vosia  Cic  1.  Ion  1  cor.,  Ioan  Fleţan  1. Iacob
         hăul!                                           —  Artileriştii  români.  Sub  con­ nisteriul  internelor  au  întră/  multe  plângeri,   1  coroană.
                                                    ducerea  a  doi  căpitani,  18  oficeri  de  că  paşapoartele pentru străinătate sunt  foarte
              Că  ce  fel  de  Români  suntem  noi                                                                                            Din  Delgea:  Din  discul  Ocasional  4
                                                    artilerie  din  România au luat  în  privire  costisitoare, fiind-că notarii comunali din multe
                                                                                                                                         cor.,  Ianoş Săcelean  1 cor., Ianoş Chean  1 cor.,
         ceşti  dela  »Activitatea«  să vede  apriat.  în  zilele  aceste valea  Jiului de cătră noi.  locuri  incassează dela  părţi taxe enorme  pen­
                                                                                                                                         Iancu  Corlan  1  cor.,  George  Burlec,  cantor
         Ţinuta  noastră  apucată  la  început  au  Oaspeţii  au fost pretutindenea  bine pri­ tru  paşapoarte.  In  consecvenţă  a  lansat  dl
                                                                                                                                         1  cor.,  George  Brendeu  1  cor.,  Ianoş  Neagoe
         aflat  imitatori,  şi  însuşi  »T.  P.«  cu  or-   miţi  şi  încărcaţi  cu  previniri.  Toţi  au  Szell,  ca  ministru  al  internelor,  o  ordonanţă   1  coroană.  S u m a 41 cor. 40 fii.,  care  sumă
         taca  sa  »Libertatea«,  de  aici,  ne  măi-   descălecat  în  P e t r o ş e n i   în  otelul  lui  severă, în care i nt erzi ce  s t r i c t  n ot a r i l or  până  la  altă  disposiţiune  din  partea  comit,
                                                    Wagner  şi  la  depărtarea  lor  ’şi-au  ex­  comunali  de  a  percepe  taxe  dela  părţi  pen­
         muţeşte,  jaluse  poate  ambele  de  even­                                                                                      parochial  s’a  şi  predat  epitropului  George
                                                    primat  mulţumire  şi  recunoştinţa  faţă  tru  instruirea  documentelor  necesare  la  libe­
         tualele  resultate,  ceea-ce am  mai  enun­                                                                                     Burlec, cantor aci, spre administrare şi îngrijire.
                                                    de  bună  găzduire,  —  Aceste  le  scrie  rarea  paşapoartelor.
         ţat  odată.                                «Petroseny es Vidâke«.                                                                    Se  aduce,  deci,  şi  pe  această  cale,  sus
                                                                                                                                         numiţilor  binefăcători  mulţumită  şi  recunoş­
              Una  o  ştim,  că  la  faptele  aievea                                            —    Adunarea  a  47-a  a  stuparilor.   tinţă  din  partea  poporului  nostru  din  nu­
         româneşti,  cari  le-a  dovedit  în  atâtea   —    Abxtccrea  d-lu i  D r.  C. Diacono-   Stuparii  din  Ungaria,  Austria şi Germania vor   mita  filie.
         rânduri  amicul  nostru  personal  I.  V.   vich   din  postul  de  prim-secretar  al  «Aso-  ţinea  în Sept, a. c.  adunarea  gener.  ambulantă   Pentru  liniştirea  celor  interesaţi,  vă rog
                                                    ciaţiunii*,  presentată  în  şedinţa  de  Sâmbăta  [a  47-a]  în  Timişoara.  La această adunare va
         Barcian, dela Timişoara, abea vor ajunge                                                                                        dle  Redactor,  să  binevoiţi  a  publica  această
                                                    trecută  a  comitetului,  întrunit  sub  presidiul  participa  şi  Dr.  Ioan  Dzierzon,  părintele  stu­
         cei  dimprejurul  »T.  P.«  şi  a  »L.«  Că                                                                                     dare  de  seamă  în  coloanele  preţuitului
                                                    d-lui  Dr. Alexandru  Mocsonyi,  nu  s’a  primit;  parilor.  In  legătură  cu  această  adunare  vor
         de  faţă  are  alte  vederi,  îşi va avea  mo­  în  urmarea  acestei  decisiuni,  dl  Diaconovich  avea  loc  emulaţiuni  în  pregătirea  fagurilor   D-Voastră  ziar  «Activitatea*,  pe  lângă  care
         tivele  sale!  Cine  a  umblat  mai  mult  a  declarat,  că  Îşi  ţine  postul  şi  mai  departe. artificiali,  în  extragerea cearei  şi  mierei.  Pen­  sum  al  on.  D-Voastră
         după  înfrăţire,  ca  cei din jurul  »T.  P.«?!  Cam  cu  greu  s’ar  fi  şi  aflat  un  vrednic  tru  exposiţia  ce  se  va arangea,  cu  acea  oca-   cu  consensul  corn.  par.  respectiv
                                                    urmaş  în locul d-lui  Diaconovich,  care  se  ştie  siune  este  numit  un  comitet  compus  din  7   Petroşeni,  la  30  Iunie  1902.
              Zis-am şi  am  pretins  şi  dela  »T.«
                                                    împreuna  practicul  şi  folositorul  cu  bunul  şi  stupari  truntaşi  din  Ungaria.                      Stimâtor
         din  Sibiiu,  să  ne  nomineze  pe  Românii   frumosul,  despre  cari  însuşiri  de  gust,  a  dat   Este  în  interesul  stupăritului  nostru,  ca   A vram   Stanca,
         cei  buni.  Noi  încă  avem destule  la  do­ destule  dovezi.                        şi  stupari  români  se  participe  în  număr  cât                paroch.
         sar  despre  amici  de  ai  »T.  P.«                                                 de  mare  la  adunarea  din  chestiune  şi  cu
                                                          A dunare poporală  contra  dietei  deosebire să participe cei din părţile Bănatului.       SE N T IN Ţ E
                                                      —
              Am descreditat ziaristica! Cine ne-o   din   Budapesta.  Mai  multe  mii  de  mun­
         zice!  »T.  P.«  adecă  n-oa!  »zi-i  mamă  citori  s’au  întrunit  Duminecă  pe  piaţa  Garay   —    Floarea  soarelui.  Până  aci  ştiam,   Oamenii cei puternici nu caută nici­
         guşată,  să  nu-’ţi  zică  ea!             din  Budapesta  şi  au  votat o  moţiune,  în care  că  floarea  soarelui  este  o decorare  sau  frum-   odată  cunoştinţa  celor slabi,  decât  pen­
                                                    protestează  contra  modului  cum  terorisează  seţă  a  grădinilor  şi  câmpurilor  noastre  şi  că   tru  a  avea  complesanţi  şi  nimeni  nu
               »Scârbovenie»,  «josnicie»,  «imbe­
                                                    majoritatea  dietală  pe  singuraticii  deputaţi,  sămânţa  ei  ne  dă  nu  numai  un  nutremânt  poate  fi  complesant,  decât  linguşind
          cilităţi»,  »existinţe  catilinare«  sunt  tot
                                                    cari  nu-i sunt pe plac.  S’a  sulevat  şi  afacerea  bun  pentru  găini,  ci  şi  un  uleiu  foarte  gus­  pasiunile  bune  sau  rele  ale  altora,  mai
         atâtea  cuvinte scoase din glasul  »T. P.«
                                                    Pavlovics,  declarându-se  că  majoritatea  die­ tos  şi  sănătos.  Acum  s’a  mai  descoperit,  că  cu  seamă  a  acelora,  cari  sufer  de
         inventate  pe pustele Ungariei,  unde sunt  tală  n’are  voie  să  reglementeze  pe  deputat.  floarea  soarelui  este  şi  un  mijloc  foarte  bun  grandomanie.
          dedaţi  oamenii  a  se  apăra  de  ele  ca  Dacă  a  comis  o  faptă  punibilă,  să  se  extra-  de  desinfecţiune  [de curăţirea aerului].  _ Floa­
          de  vânturile  orcanice,  aruncându-se  cu   dee  judecătoriei  şi  păcătosul  să  fie  pedepsit  rea  soarelui,  plantată în câtăţimi  ,[măsură] mai   Vai  de  turma,  unde  cânii  sunt
          spatele  pe  uşe.                         in  virtutea  legii,  ear’  nu  prin  prepotenţa  de­ în  locuri  umede  şi  mocirloase,  face  să  dis­ ocupaţi  a  roade  oase.
                                                    putaţilor  din  majoritate.               pară  evaporările stricăcioase pentru totdeauna.
               Acum  odată  atâta.  Dacă  voiţi  şi                                           S’a  expeiat  şi  aceea,  că  unde  floarea  soa­  Interesul  vorbeşte  în toate  limbile.
          mai  mult!                                  —  Duminecă  după  amiaz  s’a  descărcat  o  relui  fu  sămănată  în  măsură  mai  mare,  fri­
                                                    ploaie  torenţială  în  munţii  Hunedorii,  um-  gurile  au  dispărut  aproape  cu  desevîrşire   In  bani  nu  te  îngâmfa.  Că  Dum­
                                                    Jlându-se  Cerna,  a  exundat  drumul  de  ţeară  dintre  oameni.  Dacă  mai  luăm  în  conside­ nezeu  dă  şi  ea.
                                                    pe  la Cristur  şi  Bârcia-mare,  încât  trăsurile rare,  că  tuleii  cei  groşi  ai  acestei  plante
   1   2   3   4