Page 2 - Activitatea_1902_07_29
P. 2
ACTIVI TATEA Nrul 29
Pag. 2.
Voinţa de fer, care face minuni, Convocare.
răspândeşte în valuri în atelierul femeii
pictor sau sculptor, sau aruncă stră Dela reuniunea sodalilor rom. din Sibiiu. trebue să ne stăpânească pe toţi, şi a-
tunci ori-ce lucru, pare-se el ori cât de Despărţământul VIII. Deva al »Asocia-
lucirea ei pe fruntea palidă a femeii
greu, se va putea duce la îndeplinire ţiunii pentru lit. română şi cultura poporului
poet, plecată asupra mesei sale de
TiiSifi meseriaşii cu uşurinţă. român», îşi va ţinea adunarea sa generală în
lucru, ceasuri întregi din noapte, nu o corn. Batiz, la 10 August st. n. a. c., 8 ore
putem compara atunci cu lampa sanc Subsemnatul comitet, în îngrijirea Si b i i u , 12 Iulie st. n. 1902. a. m. cu următorul
tuarului şi să vedem în odaia pe care sa, de a face tot ce-’i stă în putinţă
Comitetul „Reuuiunei sod, rom. din Sibiiu11. Program:
o luminează, un Ioc cu adevărat sfânt, pentru ridicarea meseriaşului în toate 1. Deschiderea adunării prin directorul
un templu al gândirii, nişte gânduri privinţele, a luat hotărîre de a arangia Victor Tordăfianu, Iomi Apolzan, Despărţământului.
cari îşi găsesc expresiunea într’o formă în toamna acestui an o preşedinte- notar. 2. Raportul actuarului despre activitatea
frumoasă şi neperitoare în acelaşi timp? anuală.
Hamlet se dă pradă desnădejdei exposiţie industrială. 3. Exmiterea comisiunilor pentru cen-
Nr. 479— 1902. surarea raportului, conscrierea membrilor noi,
şi lumea se întunecă în ochii lui, din
Nu numai împrejurarea, că la acest colectarea taxelor şi referadele acelora.
momentul în care mama sa a perdut Concurs.
timp se împlineşte un deceniu (10 ani) 4. Alegerea a doi delegaţi la adunarea
aureola feminităţii adevărate şi pure; Pentru ocuparea unui post de învăţător generală a > Asociaţiuniw.
dela prima şi ultima exposiţie, arangiată
el ajunge să se îndoiască de el însuşi, (învăţătoare) ordinar Ia şcoala civilă de fete 5. Discutarea şi deliberarea eventuale
de Reuniunea noastră, ne-a servit drept
când vede întunecându-se şi îne- a »Asociaţiunii< se publică concurs cu ter- lor propuneri.
indemn la această hotărîre, ci şi pcn-
minu! până la 25 August st. n. a. c. 6. Cetirea disertaţiunilor anunţate.
grindu-se renumele bunei credinţe, care
tru-că ştiut este, că astfel de exposiţiuni Doritorii (doritoarele) de a ocupa acest 7. Fixarea locului adunării generale
pentru dînsul ar fi trebuit să fie idealul
sunt astăzi pretutindenea cunoscute de post să-’şi înainteze cererile până Ia terminul viitoare.
perfecţiunii. Nu e nici o preoteasă
cele mai bune (avantagioase) prilejuri indicat, comitetului »Asociaţiunii« în Sibiiu, 8. închiderea adunării prin director.
egală cu mama; dar’ nu-i o desiluziune (ocasiune): spre a ne cunoaşte unul pe Strada morii, Nr. 8, pe lângă următoarele Onoraţii membri şi toţi binevoitorii păr
mai amară pentru creerul unui muritor, documente: j tinitori a culturei poporului român sunt ru
altul, a învgţa um il dela altul, a ne
decât să vadă cum cade statua de pe 1. A'estat de botez. gaţi a lua parte la această adunare.
sili spre înaintare şi p rin asta la de-
piedestalul ei şi se sfarmă bucăţi; nu 2. Document despre cualificaţiunea ce Din şedinţa comitetului Desp. VIII. Deva,
sivîrşire (perfecţionare). Exposiţiile ne
există tortură mai dureroasă decât a rută prin legea statului pentru ocuparea pos ţinută la 16 Iulie st. n. 1902.
arată ceea-ce ştim şi ceea-ce nu ştim • turilor de învăţători ordinari la şcoalele civile
vedea căzănd vălul, care acoperea o
ele câştigă meseriaşului destoinic noi având preferinţă cei-ce au cualificaţiune spe Dr. Alexandru L. Hosszu, Dionisie Ardelean,
fire adevărat perversă şi acum expusă ; directorul Desp. actuar.
muşterii şi el îşi poate astfel croi un cială pentru limbi şi istorie [nyelv ăs tbrtânet
privirilor, în tot ce are fals, gol şi
viitor mai bun, tndomânyi szakcsoport],
nesincer. 3. Arătarea despre studiile pregătitoare
* înţelegând deci, D Voastre, însăm- Economie
* * şi ocupaţiunea de până acuma.
nătatea astorfel de exposiţii, mai cu
Soartea noastră nu e nici odată 4. Să dovedească, că posed perfect
seamă pentru noi, cari ne aflăm încă limba română în vorbire şi scriere.
crudă. Dacă une-ori ea apare astfel
ca începători pe terenul meseriilor şi Concurentul [concurenta] ales va avea Duşmanii grădinii de legume.
curajului nostru slăbit, e pur şi simplu
nu suntem aproape de loc cunoscuţi la să observe dispos ţiunile statutului de organi-
pentru-că am neglijat să-i pătrundem
publicul mare, credem, că fiecare, căruia sare al şcoalei.
rostul. Şi dacă-i pricepem în mod să învăţătorul ordinar, până când e pro-
îi place a se numi meseriaş bun, lăsând Sunt apoi viermii aceia lungi de
nătos misterul, cum am îndrăzni să ne visor, primeşte salar anual cor. 1400, solvit
ori-ce năcaz la o parte, se va însufleţi un deget, din cari ies apoi cărăbuşii.
plângem printr’un singur murmur, de în rate lunare anticipative şi cor. 300 bani
pentru ideea aceasta şi se va alătura de cuartii, solviţi in 4 rate trilunaie, ear' de Aceia strică foarte tare mai ales rădă
sarcina noastră, dacă ea nu face decât
la noi, pentru-ca împreună, cu puteri venind definitiv primeşte salar anual de cor. cinile căpşunelor de grădină şi a zar
să ne dovedească înalta noastră
unite, să lucrăm la întruparea ei. Buna 1800, bani de cuartir cor. 400, 5 cuicuenale â zavaturilor. Cum vedem că planta începe
vocaţiune? cor. 200 şi drept de pensiune dela stat, unde să se îngălbinească, să o săpăm la ră
reuşită a exposiţiei numai şi numai dela
Nu e mai bine să împrumutăm va solv) taxele prescrise, învăţătoarea provi-
nai- atîrnâ / Şi această bună reuşită dăcină şi vom da peste un oaspete de
puteri noue din mândria sentimentului soi icprimpşte ealar anual de cor. 800 şi întreagă
chem ată eete a ridica vaza şi bunul re aceştia. Stârpind necontenit cărăbuşii,
intim pe care-’l avem de a fi fost ju întreţinerea în internatul şcoalei, ear' cea defi
nume al nostru pe deoparte, ear’ de nitivă primeşte salar anual de cor. 1200, în vom scăpa şi de aceşti viermi. Cârtiţele
decate de Dumnezeu ca fiinţe demne
alta ea posibil ne face să dovedim, că treagă întreţinerea în internat, cuincuenale şi mai ales îi urmăresc cu mare înver
de binefacerile sale dela începutul lumii
suntem vrednici de spriginul, de care drept de pensiune, ca învăţătorul. Învăţătoa şunare.
până la finele timpurilor? Nu suntem rea locuind în internat, va avea să dee di
părtaşi ne fac toţi oamenii noştri de bine. Alţi musafiri nepoftiţi prin grădi
noi servitoarele sale alese, preotesele rectoarei mână de ajutor la agendele inter
Fiecare deci, şi măestru şi calfă, nile noastre, sunt şi melcii sau culbecii,
sale, ajutoarele templului său, Sibilele natului.
ba chiar şi elev (învăţăcel), cu capul cari dese-ori fac mari stricăciuni prin
cărora le-a relevat el arcanele des Cererile intrate după termin nu se vor
lesele de legume şi zarzavaturi, căci mă
ridicat să se presinte la exposiţie cu lua în considerare.
tinului, Vestalele cari întreţin flacăra nâncă frunzele şi lasă în acelaşi timp
ori-ce soiu de product al lucrărilor sale, Si bi i u, din şedinţa comitetului central
pe altar, purtătoarele de forţe, a căror
săvîrşite fie în atelierul propriu, fie în al »Asociaţiunii«, ţinută în 23 Iulie 1902. un suc cleios pe unde trec, de care
mână de apururi fermă ridică destul
al altuia şi astfel să arătăm, că nu am apoi o seamă de fluturi îşi acaţă ouăle.
de sus lumina, pentru-ca să se poată Iosif Sterca Şuluţiu, Dr. Beu, Voind să-’i stârpească, unii îi adună
stat şi nu stăm cu mânile în sin, ci am
propaga până la frontierele cele mai vice-preşedinte. secretar II. de prin lese, pe nişte beţe late, unse
muncit din greu şi neîncetat pentru bi
întunecoase ale pământului?
{* Albina*), nele neamului preste tot şi al nostru cu un fel de smoală şi după-ce s’au
prins câţiva, moaie băţul într’un vas cu
în deosebi.
ginea dela divul Traian, făcând mare gălăgie, Vă puteţi închipui ce impresiuni m’au
Ei bine, nu urmează de loc. Şi Scho-
crede dar’, că are în faţa sa o expresiune cuprins pe mine, biată Carte românească,
penhauer nu a avut şi nu a putut avea ab „CARTEA DE AUR“ văzând stările sufleteşti ce-am pricinuit. De o
solut nici o înrîurire asupra poetului nostru. a energiei bine simţite şi, că prin urmare fap
— MONOLOG — tele sunt în consonanţă cu vorbele. parte m’a copleşit mila, disgustul, de alta mă
Căci acesta nu era dintre persoanele ce sâ inunda dispreţul şi ruşinea. Eată pentru-ce
(Scena se petrece la judecătoria de instrucţie din Sibiiu). Ea nu ştie, că Românii, cari ţin atât de
se lase a fi condus de nas, a fi inspirat de nu ştiam şi nu ştiu nici acuma: să rid de
mult să fie consideraţi drept element de cul
ori-ce străin, fie fi fost acela cât de genial.
tură, fac atât de puţin pentru progresul lite prostia unora, ori să plâng de slăbiciunea
Pesimismul german va fi contribuit şi el la
Sunt aici aproape cu totul completă. Un raturii, pârghia cea mai puternică a culturii; altora.
lărgirea cunoştinţelor sociale ale poetului.
vrav mare. Nu mai lipsesc decât poate chiar Ceea-ce însă ştiu sigur este, că oamenii
că ei nu-’şi prea permit luxul să cumpere
Ca mare cunoscător al societăţei în ge exemplarele trimise peste Carpaţi. N ’au tre aceştia stau departe de V i r t u s r o m a n a
'cărţi; ear’ casinele româneşti n’au de loc bi-
nere Schopenhauer a arătat ppate lui Emi- cut nici două săptămâni şi s’au adunat toate. r ed i vi v a.
! blioteci.
nescu modul cum trebue să procedeze la Onorabila judecătorie de instrucţie s’a J Astfel cu toate că am fost gătită fru In sfîrşlt sunt earăşi în oraşul de unde
studiul societăţei române şi a naţiilor ce ne am plecat, deşi nu tot sub acoperişul acela.
ţnşelat grozav. Ea a gândit, că va avea mult mos şi mi-s’a dat numele »de aur«, — n’am
încunjură şi cari îşi au partea lor de influ de lucru, până să poată confisca toate, căci ■ Ori-cât de trist e momentul revederii,
avut mare trecere. Deci confiscarea mea n’a
enţă asupra românilor. — considerând importanţa lucrării — presu am totuşi şi o bucurie: toate fiicele împreună,
dat mult de lucru. Acum de sigur şi onora
Dar, ca şi în toate studiile lui, geniul punea, că aceea este foarte răspândită, că nu bila judecătorie de instrucţie îşi va schimba sunt earăşi completă.
nostru a lucrat cu desăvârşire independent. lipseşte din nici o familie cultă românească părerea privitoare la seriositatea zelului cultu Văzându-le pe toate, numai acum simt,
In mod direct nimeni, absolut nimeni, nu a şi, că toate casinele noastre îşi vor fi co ral românesc. cât de bun este publicul românesc. Ca să
avut influenţă şi nu a putut influenţa asupra mandat-o. nu-mi facă durere sfâşiindu-mă, cei mai mulţi
Cu ocasiunea confiscării însă am avut abonaţi nici nu le-au atins cu briceagul. Ast
pesimismului extrem de intensiv al lui Emi- Aşa fac alte naţiuni, cari pretind a şi unele impresiuni ciudate. Nu ştiu să rid
fel cea mai mare parte a exemplarelor a ră-
nescu. Indirect însă da. înainta. Ele spriginesc cu cea mai mare căldură sau să plâng? Judecaţi D-Voastre.
mus netăiată.
(Va urma). I, S. O R D E A N . literatura serioasă. Şi cu cât spriginul acesta Unii s’au speriat grozav, par’ră ar fi să- Dle Brediceanul Când se va judeca
este mai mare, cu atât se urcă mai sus şi
vîrşit nu ştiu ce crime comandând o carte procesul, nu uita să întrebi: cum poate să
gradul de cultură a lor.
neoprită; alţii se scusau, că ei nu m’au cerut producă agitaţie o carte, care nici nu e tăiată?!
Aşa a presupus şi despre obştea româ şi că editorul m’a trimis fără ştirea lor; alţii Ear’ noi să tragem conclusia: Eată cum
nească, pe care de atâtea-ori o aude bătându-şi publicau declaraţiuni prin gazetele maghiare, ceteşte publicul românesc!
pieptul, că-’i compete un loc în concertul po că ei n’au nici în clin nici în mânecă cu mine;
(„ Familia“). Iosif Vulcan,
poarelor civilisate. fost'au şi de-aceia, cari tot în gazetele acele
Se vede însă, că onorabila judecătorie denunţau pe cei-ce mă aveau, ca să-’i com
de instrucţie nu cunoaşte bine pe Români. promită în faţa şovinismului, care nici n’a în
Ii aude declamând, toastând, invocând ori târziat a-'i declara trădători de patrie.