Page 3 - Activitatea_1902_07_29
P. 3
Nrul 28 ACTIVITATEA Pag- 3.
apă. Acolo melcii se deslipesc şi cad nate în rînd, ia întregul rînd dela un — Pentru „G ura Satului" —■ surata
la fund, şi tot aşa mai departe. capăt la altul şi tot se usucă. NOUTĂTI „Tribunii Poporului" — amândouă în
______________________ i______________
Alţii presară prin lese, ţepi mă întrucât mânâncă viermii, ea face Arad. Foaia de odinioară a lui Teica
— lubileul şcoalelor române din
runte de spice de orz, ori de grâu şi un bine; dar’ cu găurile, face pagube Ilie şi a lui Haralampie, făcâtorul de
Blaj. Cu bucurie luăm la cunoştinţă, că
trecând melcii peste ele, se acaţă de ei mult mai mari, decât folosul ce-ar a- minuni, mai apoi a lui M. B. Stănescu,
corpul profesoral din Blaj a luat decis să
şi moartea le e gata. duce. O putem prinde pândindu-o dimi sârbeze iubilenl de 150 ani al înfiinţării .şcoa este înverşunată pe noi, cei dela »A c-
De-asemenea, ca sâ scăpăm de ei, neaţa tare, când scoate ţărînă în mu- lelor române de acolo. tivitatea«. Cum nu, când este tovarâşe
mai avem şi alte mijloace, anume: ori şuroiu. Atunci observăm din care parte Mulţi sunt aceia, cari s’au folosit de a elicei, care a fondat »T . P .« ear’ a-
îi stropim dimineaţa cu apă de var, scoate şi ne apropiem binişor desculţaţi, binefacerile acelor scoale revărsătoare de lu ceasta i-a dat naştere ei, şi amândouâ
mină, cu cât mai vîrtos au ei datorinţa a
care îi prăpădeşte când îi atinge, sau sau încălţaţi în opinci şi cu un hârleţ sunt creaţiunea conventiculiştilor dela
contribui la înălţarea acelor sărbători.
sămănăm trifoi în apropiere de lese şi o scoatem cu pământ cu tot alară, căci Braşov— Orăştie— Arad şi pe urmă fău
Peste tot, poporul român este chemat
melcii mănâncă foile, cu atâta lăcomie, ea nu merge mai adânc prin pământ a-şi aduce aminte cu pietate de aniversarea ritori de episcopi.
încât mor. decât de vre-o zece degete. Băieţii mai aceasta însemnată, ear’ cei chemaţi ar îm Aceasta foaie, care ese la iveală
— Dar’ oare rîmele sâ facă stri ales, fac de minune trebşoara asta, căci plini o datorinţă sfântă, compunând istoricul când vrea ea şi nu când o aşteaptă a-
căciuni ? calcă mai uşurel şi ea nu-’i simte. neparţial al acestui templu al Muselor. bonenţii, dovedeşte »nexut causal«, care
— Ba bine că nu, cumătră Anică! O putem alunga din preajma le există între cei din Arad şi Orăştie.
— Petrecere de vară se va arangea în
Rîma e o gângănie tare şugubaţă, căci selor, turnând în găurelele ei păcură Şi »Gura Satului» ca şi «Tribuna
2 August n., în sala otelului «Central» din
găureşte locul pe la rădăcinile plante ori accid carbonic şi cum are un miros Dicio-S.-Mărtin. Venitul cinat este destinat Poporului« sunt cătrănite, că am pri
lor şi roade răsadurile tinere. Cel mai foarte delicat, tuge numai decât. pentru biserica edificândă din Tăureni şi pen mit corespondenţe în foaia noastră ctra
bun lucru, ca să scăpăm de ele, e să Ca să apărăm lesele şi mai bine tru biserica din Dicio-S.-Mărtin. Preţul de alesului lor, apoi ne fac coadă a „Controlei“.
dăm drumul găinilor în grădini primă de cârtiţe, facem în giurul lor câte un întrare: De persoană 2 cor., de familie 4 cor. Aşa credem, că le-am dovedit unele altele,
începutul la 7 ore seara. Suprasolvirile se
vara când arăm şi să vedeţi cum le mai şănţuleţ adânc de vre-o palmă, în care şi aceasta i-a durut. Nu avem ce le face,
vor cuita pe cale ziaristică pe lângă cea mai
strînge de pe brasde. Pe urmă ames îngropăm o frânghie muiată în păcură, noi nu am dat ansă. Ce sâ ţine de
mare mulţumită. Ofertele benevole sunt a să
tecăm pământul din lese cu funingine ori accid carbonic şi când ajunge cu trimite d-Iui cassar în Dicio-S.-Mărtin. modul redactării » Activităţii» lase-ne în
şi nu se mai vede nici urmă de rîmă. săpatul până la ea şi dă de miros, o P A T R O N I I : pace. E drept, că cu posaunele şi mă
Şi mai binee, dacă toamna, din loc şterge frumos în altă parte. Ilustr. Sa Dr. Vasile Hossu, canonic prelat. ririle unor oameni providenţiali (1 ?) au
în loc, săpăm nişte gropi prin grădină, După-cum vedeţi, eată o mulţime Alexandru Uilăcan, canonic. Nicolae Solo- încetat, noi însâ abea suntem la înce
largi şi adânci de câteva palme şi le de vrăşmaşi cu cari omul are de luptă; mon, protopop. Vasile Zehan, advocat. Pre putul descoperirilor scandaloase.
şedinte: Dr. Ştefan Lâday. Cassar: Laurenţiu
umplem cu gunoiu de cal. La căldura dar’ vorba ceea: » Dacă s’ar teme oynul Cine este autorul «Buchetului» din
Pascu. Vice-preşedinte: Eugen Bian. Contro
pe care o face gunoiul de cal, se adună de vrăbii, n’ar mai sămăna meiu«. Aşa «Gura Satului« o ştim bine, vom face
lor: Ioan Boer.
pe iarnă o sumedenie de rîme, viermi, şi aici, după-cum am pomenit, că înain Membrii comitetului arangiator: paşii de lipsă la direcţia inst. «Minerva»
coropişniţe şi câte altele, pe cari la în tea omului vrednic, toate n’au nici o Romul Boila, Alexandru Birtolon, Dr. Ioan sâ-’i cioante ghierăle, dacă va vrea, la
ceputul primăverii, când scoatem gu putere şi mai ales, că tot printre ani Bucur, Marcian Căluţiu, Iuliu Chirilă, Simion din contră vom ştii noi scărmăna şi în
noiul din gropi, le omorîm. male sunt multe care-’l ajută pe om să Ciuchină, Ioan Dorea, Ioan Fodorean, Vaier trebile acestui institut, a căruia condu
Gh<bu, Ioan Moldovan, Ionel Moldovan, Iuliu
Am pomenit de coropişniţe, aces stârpească pe cele rele. cere şi de altcum a întrat de mult în
Moldovan, Dionisiu Moldovan, Alexandru
tea pe unde se iscă fac mare rău gră Aşa sunt pasările cântătoare. Aces stare de vegetaţie.
Morariu, Iuliu Morariu, Dr. Tit Pertia, Dr.
dinilor, ba am auzit, că întâmplându se tea pe lângă, că înveselesc pe om cu S’a atins corespondentul »G. S.« şi
Nicolae Petra, Dr. Eugen Porea, Dr. Dionisiu
să muşte pe cineva, muşcătura lor e cântecele lor, curăţă şi legumele de o Roman, George Repede, Onoriu Sasu, Petru de institutul nostru » Dacia«. Asta-i asta!
toarte veninoasă. Scormolind prin lese şi sumedenie de viermi şi gândaci. In alte Sogan, Eugen Tilea. Ba, că vor pretinde, sâ ne dee,
zăpăciţii de ei! intuitive cu privire la
prin cuiburi, roade rădăcinele plantelor ţări, îngrijesc de aceste păsărele, ca de
— Necrolog. Cu inimă sdrobită de du desvoltarea trebilor acestui institut, care
şi lasă în urmă să între aerul şi să mare lucru, dându-le chiar hrană, celor
rere aducem la cunoştinţă, că buna şi ado le scoate ochii şi le mai pune şi beţe
usuce totul. Ca să le stârpim, turnăm cari rămân pe iarnă. Acolo să vedeţi rata noastră mamă, fiică, soră, mătuşă, cum în roate. Aceasta dorinţă sâ şi-o puie
prin găurile lor păcură subţiată cu gaz, mierlele şi graurii umblând prin grădină nată şi soacră: văd. H e r m i n a I g n a t n. în cuiu Pincescu şi tuti quanti, cei de
dar’ mai bine le urmărim drumul ce-’l şi în jurul casei, în tocmai ca vrăbiile. Bocşan după lungi şi grele suferinţe şi-a potrosul lui, de a cărora înţelepciune
fac prin pământ până le dăm de cuib Mare folos am avea şi noi când dat blândul şi nobilul său suflet în mâmle nu vom avea nici când lipsă.
Atotputernicului azi la 11 ore a. m. în vârstă
şi turnăm în el păcură, ori leşie clocotită. am îngriji de aceste păsărele cel puţin
de 48 ani. — Necrolog. Subscrisa direcţiune aduce
Ca să le prindem de cu iarnă, facem să stârpim pisicele acelea, care umblă la cunoştinţă, că membrul fundator si în di
Rămăşiţele pământeşti ale scumpei şi
cum am spus la rîme, cu gunoiu de cal. numai să mănânce pui de prin cuiburi recţiunea institutului „R a c o ţa n a“ IO A N
în veci neuitatei defuncte să vor da odihnei D O R D E A după un morb scurt dar greu,
Paserile de-asemenea, dela găini şi şi să nu lăsăm pe copii, să le prindă eterne Vineri în 25 I. c. st. n. la orele 5 d. şi-a dat sufletul în mânile ziditorului Joi, în
până la vrăbii, fac şi ele mari stricăciuni şi să le strice cuiburile. hCred, că moş m. după ritul bisericii gr.-or. 11/24 Iulie a. c. la 11 ore din noapte.
în grădină, mai cu seamă în timpul să- Pavel s’a credinţat de ajutorul cel mare, Beiuş, la 23 Iulie st. n. 1902. Dormi Rămăşiţele pământeşti ale defunctului
se vor aşeza spre vecinică odihnă, Sâmbătă
în pace suflet adorat 1 Sabin Aurel Ignat,
mănatului şi atunci când se coc sămân- ce-’l dau păsărelele acestea pentru stâr- în 13/26 Iulie a. c. la 4 ore d. a., în cimi-
când. adv. Viora Eugenie Ignat, m. Dr. Ciordaş,
ţele. Măcălendrii, sticleţii, cintezoii, toţi pirea omidelor şi a cărăbuşilor şi de terul din lor.
ca fii. M o i s e Bocş an, protopop, ca tată.
vin mereu prin grădini In această vreme; aceea, îi e plină livada de cuiburi de Ş e i c a - ma r e , la 12/25 Iulie 1902.
Rhea Silvia Ceontea, Aurelia Lazariu, Sil » l i a c o ţ a n a «,
dar’ mai obraznice sunt vrăbiile. Con pasări. via Abrudan, Iulia văd. T. Pinter, ca surori. institut de credit şi de economii,
tra tuturor acestora, acoperim primă Pe lângă, că ar trebui să le pu Septemiu Sever Bocşan, pretor, ca frate. societate pe acţii.
vara lesele cu nişte mărăcini; ear’ toamna nem ceva sămânţe de mâncare în tim Vasilie Paguba, jude reg. Teodor Ceontea,
profesor, George I. Lazariu, advocat, Şte — P e P a v e l Roşu din R om os
facem câte o momâe în chip de om şi pul iernei, ear’ primăvara, să Ie arun
fan Abrudan, jude reg, ca cumnaţi. Adelina l-a ajuns tempestatea pe câmp, adunând
dacă vedem, că vrăbiile se întrec me căm pene, ori destrămături de lână, ca
Muntean, n. Bocşan, ca cumnată. Hortense fenul, în apropiere de sat. O detu
reu, mai dăm şi cu puşca în ele. să-şi facă cuiburi Suciu, n. Paguba şi soţul Dr. Ioan Suciu, ad nătură groaznică şi R o ş u cade la
Găinile nu trebuesc lăsate de loc Câte omide şi viermi nu vor fi vocat, Virgil Paguba, când. adv., Emil, pământ. Oamenii din apropiere aleargă
prin grădină, căci scurmă şi strică totul. tăbârît pe grădinile noastre în urma Minerva şi Filicia Ceontea, Ovid şi Horaţ la el şi constată, că era atins de
De aceea se şi zice: că pe unde se prinderii şi trimiterii din ţară a atâtor Lazariu, Traian şi Lucia Pinter, Ionel fulger, afară de ori şi ce simţiri, însâ
plimbă găina, nu mai rodeşte grădina. mii de sticleţi şi scatii!.. Eugen Suciu ca nepoţi şi nepoate. Dr. Ioan la viaţă încă.
Ciordaş, când. adv. ca ginere. S’a dovedit mai târziu, că numitul
Şoarecii de câmp fac mari strică Cel puţin de acum înainte, a da
a fost lovit în cuţitul ce-1 avea la şerpar,
ciuni şi în grădinile de legume, mai ales Dumnezeu să lucrăm mai cu minte. — Concert a arangea un grup de ti care a şi tras la sine firul electric, apoi
iarna, căci mânâncă rădâcinile. Contra D’apoi, d-le învăţător, multe sunt, neri din seminalul «Andreian», la băile din urzoaiele (vîrfurile) dela opinci încă
lor trebue sâ luptăm cu toată hărnicia, pe care noi n’am avut parte să ni-le arate Călanul-mic (Kalân-ftlrdd), cu ocasiunea adu erau nimerite, cari asemenea vor fi
nării generale a » Asociaţiunii pentru literatura fost cusute cu ţinte de fier. P. R.
căci în scurt timp ne dau gata grădina. şi să ni-le desluşască cine-va, cel puţin să
şi cultura poporului român», despărţământul tată de familie, sâ află bolnav pe pat
Un doctor neamţ a descoperit un fel ştim cum să ne folosim, ori să ne păzim
Deva, Duminecă în 10 August [28 Iulie] 1902. şi după constatarea medicului, în urma
de doctorie, pe care cum o mânâncă de ele. S’au găsit unii şi sub cuvânt, că
începutul la orele 7 seara. Preţul de întrare: trăsnitului are batere de inimă. Sâ vede
şoacecii, mor pe un cap de tifus. Pe ne învaţă de bine, la multe rele ne-au
Locul I. 2 cor., locul II. 1 cor. 40 fii., locul că elementul puternic, care nu l-a atins,
unde însă se ivesc câte unul-doi, îl pu îndemnat. Numai să-’ţi dee Dumnezeu de stat 80 fileri. Venitul curat e destinat l-a sguduit.
tem prinde şi cu capcane, însă numai Sfântul sănătate, să ne mai învăţaţi şi pentru înfiinţarea unei biblioteci la şcoala Chiar ţâranii ar trebui instruiţi, că
decât. alte lucruri, că eu le spun cu durere confesională gr.-or. din Batiz. Suprasolvirile la vremi împreunate cu fulgere, ie bine
marinimoase se primesc cu mulţumită şi se sâ împlânte cuţit, coasă, sapă şi secere
— Dar’ noi cum am putea scăpa de inimă.
vor cuita ziaristice. în pământ, la oare-care distanţă, cari
de cârtiţe? Cele-ce ne-ai spus azi, am văzut
P R O G R A M : au însuşirea de a trage fulgerul la sine.
— Asta, Bădică Gheorghe, e şi de pe loc, că ne sunt de mare folos
1. « Marş» , de N. Popoviciu. 2. a] « Di n
mai vătămătoare, cu toate că ea nu şi ai să vezi cum avem să le folosim. d e p ă r t a r e » , de Vorobchieviciu; b) « Şt i i — Otrăviţi cu ciuperci. Economul
Petru Foldi din Zaggvaromân [lângă Salgd-
mânâncă deloc rădăcini, ori frunze; ci — Tocmai asta e şi bucuria mea mâ n d r o » , de T. Popoviciu. 3. « I nz adar » ,
de G. Dima. 4. a] « N o a p t e a » , de ***; b] tarjân în Ungaria] sâptâmâna trecută a cules
numai viermi, rîme şi gândaci. Umblând cea mai mare, moş Pavele, şi rămâneţi în pădure ciuperci şi Ie-a dus acasă. Seara
« H a i d e mâ n d r o » , de I. Mateiu. 5. a] «Eu
după aceştia prin pământ, ea sapă găuri sănătoşi. mă duc» , de b] « P ână când» , de I. a cinat din ele cu întreagă familia; a doua
zi însâ nu s’au mai sculat. Vecinilor fiindu-le
pe sub rădăcinile plantelor, rupându-le {„Albina"). N. 1. Moga. Mateiu. 6. « M o n o l o g » , predat de *%. 7. suspect că din casă nici pe la amiazi nu mai
« Ci sl a» , operetă comică de C. Porumbescu.
şi lăsând în urmă să între aerul şi să După producţiune, joc. iese nimeni, au spart uşa şi i-au aflat morţi
pe toţi: Foldi, soţie-sa, fiică-sa şi doi băieţi.
usuce totul. Adesea la legumele sămă-