Page 1 - Activitatea_1902_08_30
P. 1
Anul II. Orăştie, 7 August n. 1902. Nr. 30
ABONAMENT:
INSERTIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foart
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
M anuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna P entru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF -REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
j pe astfel de oameni să-’i pună la locul Şi azi e în postul seu! ba în cât festivă a instalării înalt Prea Sfinţitului
| lor de pocăinţă. ştim nici cercetare nu s’a pus în curgere Metropolit Ioan Meţianu, scrie des
i Aşa a făcut şi cu Maneguţiu. contra acestui aşa numit preot! — bag pre situaţiunea şi misiunea bisericii în
Batjocura lui Maneguţiu poate v’a seamă, acesta a avut protectori mai pu tre altele, aşa: «Gravitatea situaţiunii îşi
Almanachul sf. Nicolae!
provoca resens şi în sinodul sau con ternici la Consistor. află expresiunea în acel conflict profund,
gresul bisericii, pentru-că cei dela Arad Consistoriul şi I. P. S. Sa s£ fie care subversează între spiritul bisericii
Cartea lui Maneguţiu, a protopo se vor îngriji de aceasta. Până atunci dar’ nu numai energici, ci se fie egal şi spiritul modernei concepţiuni de viaţă.
pului destituit dela M.-Oşorheiu, atacă înse, noi condamnăm «Almanachul sf. energici, fără considerare la persoane — Ca şi o stâncă în mijlocul valuri
vehement procedura Consistoriului din Nicolae« dela Mureş-Oşorheiu, ca pe şi protectori. Protopopul Orăştiei şi lor furtunoase, aşa stă biserica astăzi,
Sibiiu în unele cause de interes public, un produs scrintit. Consistoriul ar trebui s6 ştie, că dacă isolată, în mijlocul curentelor duşmănoase
în cari şi fostul protopop a fost intere d-lui protopop Maneguţiu nu i-a fost ale acestei direcţiuni moderne, în con
sat în calitate de organ consistorial. Am publicat scrisoarea aceasta pri permis se taie în onoarea capului bise tra cărei influenţe nici statul, nici so
Protopopul precum se vede, din mită dela un prieten al ziarului nostru. ricii, apoi doar nici preotul loan Moţa cietatea nu s’a putut imunisa pe deplin«.
scrierea sa, n’a fost mulţumit de reso- Avem însă şi noi câteva observări. nu are privilegiul de-a călca în picioare «Concepţiune realisată a vieţii»:
luţiunile consistoriale aduse în anumite Recunoaştem, că dl Maneguţiu a onoarea aceluiaşi cap bisericesc — aşa se zice aceasta direcţiune. Realistă, căci
cause şi pentru aceasta s’a resolvit s6 călcat în picioare disciplina, ce este credem noi. potenţele ideale ale vieţii nu le primeşte
dee publicităţii indignaţiunea sa, criti postulatul suprem al ordinei la toate Ori: de potenţii reale, ci numai de nişte pre-
când aspru, ba chiar batjocorind şi in instituţiunile unde sunt atâtea organe Dacă preotul Ioan Moţa are acest judeţe şi ilusiuni ale spiritelor naive, şi
sultând persoane încărunţite şi set viciul mai înalte şi mai inferioare. privilegiu, apoi cu lot dreptul să poate prin urmare nu le atribue nici o va
bisericesc, din trecut şi din present, ne S’a presentat ca unul, care nu simte pretinde şi restituirea d-lui pretopop loare reală, sau numai într’atâta, încât
cruţând nici persoanele Metropoliţilor nici o stimă faţă de capul bisericii noas Maneguţiu în postul seu. ele pot fi utilisate de cătră «realiştii
Miron şi Meţianu, Atacă într’un mod tre, — deci: Asta-’i dreptatea obiectivă! practici» spre exploatarea «spiritelor
ne mai pomenit pe fiscul consistorial El singur s’a făcut ca organ supus naive«. Cam astfel se poate precisa spi
Preda, pe asesorul Z. Boiu, Moise Lazar capului bisericii, imposibil. ritul acestei moderne direcţiuni realiste».
şi pe repos. Dr. Olariu, ca şi când a- Cu tot dreptul a fost dară desti Pentru-ce nu ne putem «Pe lângă o astfel de concepţiune
ceştia singuratici ar representa Consis- tuit, cu atât mai mult, pentru că dînsul a vieţii, n’are s6 ne surprindă defel de-
toriul, care i-ar fi causat multele ne nici n a fost drept. înţelege ? valvarea generală a conceptelor şi prin
dreptăţi ce le înşiră. A vorbit în cartea sa despre lu cipiilor morale, ce o putem constata
Peste tot vorbind despre cartea cruri atribuite exclusiv aderenţilor I. P. pretutindenea«, etc,
lui Maneguţiu, putem spune hotărît, că Sale a d-lui Metropolit, — va sâ zică In preajma aşteptărilor noastre de Ei bine, continuă dl Mocsonyi, —
numai cinste nu-’i face. Ba îl presentează toate »desvălirile« (?) au caracter de a vedea în a-le cui mâni se v’a depune ridicarea slăbiciunilor de caracter la ran
pe autor ca pe un om pătimaş, vehe clicărie. soartea bisericilor noastre din Arad şi gul virtuţilor şi degradarea virtuţilor la
ment şi absolutistic, hibaş la o doagă, Nu înţelegem îns<5 rigoarea — alt Oradea-mare, şi în starea noastră actuală, nivoul unor articoli de comerciu: oare
tocmai ceea-ce dînsul vede în mai mic cum justă — faţă de dl Maneguţiu, când când dat ne este a constata cu durere, astfel de apariţiuni nu constituesc neîn-
grad la altul. nu demult în ziarul »Libertatea« din cum un protopop loveşte fără cruţare duioasele criterii ale decadenţei morale ?
Mai reiese încă şi aceea din cartea Orăştie redactat de un preot gr.-or. şi atacă cu expresiuni nedemne, per Vedem şi aici: doctrinele false co-
sa, că în clerul bisericii ortodoxe sunt cu numele Ioan Moţa, am cetit insulte soane, cari represintă autoritate mai rump moravurile bune ale popoarelor.
mai mai mulţi astfel de preoţi cum a grave la adresa I. P. S. Sale a d-lui înaltă bisericească, ne vine de sine a Căci, fals este realismul acela, care în
fost Maneguţiu, pedanţi, criticanţi, mai Metropolit. medita din nou asupra întrebării, de ordinea fisică a lucrurilor nu cunoaşte
mult ştiutori, înfumuraţi, vehemenţi şi Şi acestui preot, care tocmai acel altfel prea bine cunoscută, că: pentru-ce alte potenţe reale, decât: împins şi
nemulţumiţi cu nimenea din lume. păcat ’l-a comis din punct de vedere nu ne putem înţelege? presiune, ear’ în ordinea morală a vieţii,
Biserica ca instituţiune pentru în a disciplinei si a stimei faţă de Valorosul nostru bărbat, dl Alex. nu alte decât: principiul celui mai tare
dreptarea oamenilor, după legile sale capul bisericii ortodoxe, ca şi Maneguţiu: Mocsonyi, în scrisoarea sa remarcabilă şi ‘al egoismului. Istoria ne învaţă toc
canonice are datorinţă necondiţionată nu t-s’a întemplat nimic! adresată «Telegrafului Român« la ziua mai contrarul: în vieaţa popoarelor po-
toţi membrii ei avend posiţii sociale foarte Eminescu geniul, adîncul cunoscător al Vom începe cu naftalina. Pare că vă
FOIŞOAIM bune şi-au închipuit şi-’şi închipuesc chiar şi lucrurilor, Eminescu naţionalistul a simţit, că văd cum vă întoarceţi nasul. Ufl ce miros
astăzi, că toţi Românii şi prin urmare şi ţara el merge drept la ţintă şi că a nimerit uli neplăcut. Da, neplăcut sună la nas, dar
stă tot atât de bine ca şi d-lor. De aci op cioara cea adevărată. El voia se tragă şi mult mai neplăcut sună la pungă »ţaţa naf
timism pe toată linia, optimsm în vorbe, caracudele dela Junimea după sine. Dar cara talina» de oare-ce ea„ne costă câte-va mi
optimism în fapte. Resultatele? Fiasco pe cudele tot caracude. Au luat’o orbecând pe lioane lei. Un mic istoric. Se iveşte filoxera
Pesimismul lui Eminescu. toată linia. Nimeni aproape nu-i urmează. calea cosmopolitismului. Şi acea fost marea ne în Francia şi începe cu distrugerea viilor. Se
Şi resultatul final va fi, că toţi membrii op norocire a lui Eminescu. Poate nimic nu a iveşte şi la noi şi face acelaşi lucru. Fran
timişti ai Junimei sau ai «Convorb. Lit». vor contribuit atât de mult la înebunirea lui de cezii instituesc un premiu foarte mare — mi
deveni tot atât de pesimişti ca şi Eminescu. cât faptul, că nu a fost urmat de ai săi. De se pare 1,000,000 lei zi :un milion — pentru
S'a acuzat societatea junimea că a făcut De altfel putem asigura de pe acum pe dl câte-ori nu va fi exclamat în desperare poetul acel care va descoperi un remediu sigur
pe Eminescu pesimist. Membrii marcanţi ai Carp şi pe dl Maiorescu, că cu cât se vor întocmai ca şi regretatul G. Cantacuzino : contra filoxerei. Câţi-va jidani voind să în
acestei societăţi s’au ocupat mult cu ideile opune mai mult ideilor propagate de Emi »dacă ai mei se opun ideilor mele, atunci şele statul român dau svonul, că s’a găsit
lui Schopenhauer. Unii au tradus parte din nescu, cu atât mai mult vor fi influenţaţi de ce vor face vrăşmaşii?». remediul. Şi noi fără să ne gândim la ma
scrierile Iui şi i-au propagat ideile la noi. ele. Şi cu cât vor propaga optimismul, cu Şi suferinţele morale provenite din rele premiu — busola filoxericâ — am cum
Dar mă rog. Dl Maiorescu e schopenhaueris^ atât vor deveni mai pesimişti tocmai spre
dl Carp, de asemeni. Acum poftiţi de îmi sfîrşitul carierei. Decepţiunea le va fi mare, aceaştă causă au contribuit mult, foarte mult părat cu toptanul naftalina, acest rest ne
arătaţi două persoane mai optimiste decât mai cu seamă când vor vedea că aproape: la înebunirea unuia şi moartea celuialalt. trebnic al unor fabrici străine, şi am împrăş-
aceşti doi leaderi ai Junimei. Şi dacă Scho »în lume vieţuit’au în zadar» şi »simţi că In resumat : Optimismul »Junimei« a tiat’o în viile noastre. Iar unde s’a pus naf
talină a pierit şi viţă şi buruieni. încât des
penhauer nu a putut face pesimişti pe doi nimica nu eşti». Vor simţi şi d-nii: Carp şi fost fatal lui Eminescu. pre filoxeră, ea a trecut în alte părţi unde
mari adoratori ai lui, cum putea face pe Maiorescu ca şi demonul lui Eminescu, că Şi acum rugăm pe on. cetitori să ne găsea viţe de hrană. Şi în toată România
Eminescu prin intermediul lor ? Dacă însăşi pentru ţară au vieţuit aproape înzădar şi că urmeze şi pe drumul fad, neplăcut, neatră s’a găsit un singur român, un simplu func-
Junimea nu era pesimistă cum putea să-’l nimica nu sunt şi aproape nimic bun nu au gător al pesimismului marelui nostru econo ţionăraş al Ministerului de Domenii, care a
facă pe Eminnscu ? Aşa dar e absurd să ne tăcut. Se va împăca oare în cele din urmă mist. Cât despre gingaşelele cetitoare, sunt protestat contra acestui procediu barbar,
închipuim, că Junimea ar fi avut cea mai mică îngerul cu Demonul? Se vor împăca ei cu aproape sigur, că ne vor părăsi. Şi cu toate
contra acestei incalificabile prostii. El a pre
influenţă directă asupra pesimismului poeţilor ea? Să sperăm. Spre fericirea acestei ţări astea aţi văzut cu câtă căldură le-am luat
sentat Ministrului un raport contra aducerei
noştri în general. să sperăm, că d-nii Carp şi Maiorescu vor noi apărarea. In schimb ce le cerem? Nimic
naftalinei. Şi ştiţi ce a spus comisiunea în
Indirect însă Junimea a agravat, a mărit vedea realitatea lucrurilor, şi vor apuca dru mai mult decât să ne urmeze şi la cetitul
sărcinată cu studierea chestiunei? >11 cu
pesimismul nostru. Şi iată cum: Direcţia mul pesimist a lui Eminescu, drum migălos, cifrelor ce vom cita, cum ne-au urmat la ce
noaştem noi pe acest domn ; el e un nebun!»
societăţii acesteia era prea optimistă. Mai dar singur adevărat. titul admirabilelor strofe şi poesii citate. Viitorul ’i-a dat lui dreptate şi a do-
