Page 2 - Activitatea_1902_08_30

Pag. 2. ACTI VI TATEA Nrul 30

tenţele ideale sunt cele mai eficace po- jocurile copiilor. In multe oraşe române mător pe copii cu moravuri rele, că ei este nemărginită. Nu trece zi şi săp
tenţe reale, virtuţile cetăţenilor, liberta­ s’a şi îndeplinit această cerinţă. astăzi puterea părinţilor este mai mare, tămână în care aceea să nu fie atacat;
tea, dreptatea, morala în vieaţa publică: Exploatarea copiilor pentru cerşe­ că ei pot aplica chiar închisoarea; că şi ameninţată din partea duşmană. Pri
aceste potenţe ideale sunt acele potenţe torie este la noi mai rară decât în altă tot Codul Calimach a prescris la art. mejdia de-a putea fi ciungărită este toc
reale, cari întemeiază şi garantează pros- parte, precum este rară şi simularea de 232, că dacă tatăl se va vesti ca un mai în timpul de faţă mai eminentă c;
perarea, gloria şi înflorirea statelor şi a infirmităţi la copii pentru a stoarce desfrînat; sau pentru o vinovăţie se va ori şi când.
popoarelor, ear’ demoralisarea distruge elemosinâ. osândi la închisoare mai mult decât un Dacă socotim greutăţile înaintaşi
organismul lor şi duce spre prăpastie O lacună în organisaţiunea noas­ an, cade stăpânirea părintească; şi la lor noştri şi a celor puţini bărbaţi eru
state şi popoare. art. 333, că părinţii cari nici cum nu diţi clericali şi mireni, cari mai sun
tră o constitue lipsa protecţiunii copii­
Vedem deci, că preţuitul realism lor, a căror educaţiune este neglijată se îngrijesc pentru hrană şi buna creş­ încă în vieaţă, dacă cumpănim ostene
este un pseudo-realism, şi, că adevăratul de părinţii lor, sau cari sunt expuşi la tere a copiilor perd puterea părintească; lele creatorului constituţiei, a marelt
realism nu este altceva, decât: adevă­ maltratarea din partea părinţilor vicioşi. că legislatorul modern este însă foarte Andreiu, ,pe care cu toate prilejuri!
ratul idealism«. InFrancia direcţiunea asistenţei publice a indulgent faţă cu părinţii cari speculează îl preamărim pentru energia sa, cu car
Eată deci, cum eruditul nostru organisat în anul 1880 un serviciu pen­ asupra inocenţei copiilor, că bătaia în­ a adus trebile bisericii cuvântătoare 1
bărbat ca fiu devotat al bisericii sale tru creşterea copiilor moraliceşte pără­ tră în prevederea dreptului comun pe­ bun sfîrşit, lăsându-o de moştenire ne
şi ca un stîlp puternic al poporului nos­ siţi şi în anul 1889 guvernul francez a nal. A. Nicolau observă, că la noi legis­ peritoare: apoi vai! cu câtă uşurinţ
tru, ne dă răspunsul clar la întrebarea promulgat legea asupra protecţiunei co­ latorul (codul civil) nu a organisat un subsapâ unii nesocotiţi la aceasta insti
pusă de noi în frunte, şi care răspuns piilor maltrataţi şi moraliceşte părăsiţi. sistem de protecţiune legală a minori­ tuţie, totdeauna pe motive particulari
să reasumează pe scurt în aceea, că: In Prusia a întrat în vigoare în anul lor legitimi sau naturali contra abusu- pline de interese proprii şi nici câni
»trăim într’un period de transiţiune. 1901 „Fursorge-Erziehungsgesetz11, noua lui autorităţii părinţilor, că codul civil de bine obştesc.
Două direcţiuni ale vieţii, diametral o- lege pentru educarea obligătoare din determină drepturile şi datoriile părin­ Nu prin articli de ziaristică şi nit
puse: idealismul şi pseudo-realismul ţilor către copii, dar’ nu prescrie nici prin broşure-almanachuri de aceste s
partea Statului a copiilor până la 18
stau în luptă crâncenă, ear’ noi ne gă­ o sancţiune pentru a asigura observa­ pot sana eventualele pedeci în admi
ani, ai căror părinţi abusează de pute­
sim în mijlocul acestei lupte gigantice. rea părintească, comit fapte imorale, rea lor, astfel, că dacă părinţii nu-şi în­ nistraţia bisericii, ci folosindu-se de re
Acesta este motivul neînţălegerii deplinesc sarcinile lor faţă de copii, sau mediile prescrise în statutul organic ţ
desonorătoare; a copiilor cari au comis
noastre şi al nemulţumirii noastre. Acei delicte, pentru cari nu pot fi pedepsiţi dacă abusează de autoritatea lor asu­ în faţa forurilor competente, în mo
bărbaţi de-ai nostrii, cari, ca şi dl A. din causa etăţii lor; în general, când pra copiilor, Justiţia nu poate interveni vrednic şi cinstit, după cum adecă s
Mocsonyi vor şti să cuprindă concep- acţiunea educătoare a părinţilor este pentru a-i priva de drepturile lor, sau cere tocmai dela organele eclestiastici
ţiunea idealismului, şi vor avea voinţa insuficientă, spre a opri corumperea cel puţin pentru a le restrânge. cărora »Archiereul« le este, şi trebu
şi tăria de a să manifesta şi a lucra completă a copilului. In Prusia Statul Dar’ pentru copii moraliceşte pă­ să le fie, o persoană, în care datoi
neobosit în direcţiunea de a eşl învin­ ia măsuri preventive în caşurile, când răsiţi, fără părinţi, fără familie precum sunt a avea deplină încredere.
gător, cât mai în grabă: adevăratul spi­ creşterea copiilor nu este astfel condusă şi pentru cei negligeaţi de familia lor, Apucăturile stângace a-le multe
rit al moralităţii, acei bărbaţi vor fi de părinţi, ca se garanteze un succes. până astăzi nu s’a înfiinţat la noi nici organe parochiale şi a-le altor factoi
bine meritaţi de neam şi de biserică, In Austria Statul intervine numai atunci, o tutelă. In anul 1896, Gr. I. Dianu, conducători în a-le bisericii şi şcoalelo
pentru-că bunaînţălegere va fi fructul când copilul a venit deja in conflict cu director general al închisorilor, a pro­ sunt primejdioase şi compromiţând fc
ostenelelor lor, din care vor răsări toate legea penală. Ungaria are 14 internate pus înfiinţarea de colonii agricole, pen­ rurile mai înalte, vor trage după sin
cele bune. pentru educaţia copiilor moraliceşte ne­ tru îndreptarea copiilor vagabunzi şi amestecul duşmanului, care pândeşte dup
V. cerşitori, cari încep vieaţa prin aresturile astfel de prilegiuri şi încurcături. Resultc
glijaţi. In Anglia Workhouses, institutele
preventive şi sfîrşesc cu munca silnică. tul... Amestec în detrimentul nostru
pentru munca obligătoare a cerşetorilor
La casa de corecţiune pentru minorii tuturor.
şi a vagabunzilor şi pentru întreţinerea
Protecţiunea copiilor. criminali Mislea, populată de 215 minori, O dorinţă avem! Archiereii şi cor
săracilor, au secţiuni pentru copii; copii
(Copiii dela trei ani în sus). în etate de 12— 21 ani, s’a şi înfiinţat sistoarele să purceadă în toate... da
cu educaţiunea neglijată se mai aşează
în anul 1901— 1902 o colonie agricolă în toate afacerile bisericeşti-şcolare c
în Anglia, cu plată din partea1 adminis-
a minorilor condamnaţi. una şi aceeaşi energie, nisuindu-se
Copii găsiţi şi orfani în vîrstă de traţiunii locale, în familii şi merg la şcoală, Pentru a preveni recidiva acestor stîrpl şi nimici încă în embremiu, acţii
şcolaritate sunt crescuţi şi în orfelinate. sau sunt crescuţi în Poor-Law-Schools, nenorociţi după liberarea lor, pentru a nile resvrătitorilor, cari în mod uşuraţi
Statul creşte copii găsiţi şi orfani în şcoala cu internate pentru săraci. Mai îndrepta pe cerşitorii şi vagabunzii mi­ se fac denunţătorii căuşelor noastre d
orfelinatul de băieţi din Focşani, care există în Anglia asociaţiuni private bo­ nori, deprinzendu-’i cu munca onestă, bun obştesc, de cari avem destui î
are şi o secţiune de surdo-muţi şi alta gate: Dr. Bernardos Homes, cari între­ ne lipseşte un organ, care există în sinul nostru 1
de orbi şi în «Asilul Elena Doamna« ţin internate pentru îndreptarea copiilor alte state: Societăţile de patronare a X.
pentru fete. In anul 1897, M. Sa Regele rău nărăviţi din causa imoralităţii ori minorilor moraliceşte părăsiţi. Legea din
a fondat pe moşia Slobozia-Zorleni, din negligenţei părinţilor.
anul 1894 asupra regimului închisorilor
judeţul Tutova, Orfelinatul agricol »Fer- A. Nicolau, magistrat român, a pu­ Condiţiuni de primire
prevede, că pe lângă fiecare închisoare
dinand« pentru 30 băieţi. blicat în anul 1898 o scriere asupra a- în şcoala civilă de fete a »Asociaţiunii* di
se vor înfiinţa comisiuni de priveghiere
In interesul igienei copiilor este cestei chestiuni [Protecţiunea copiilor S i bi i u şi în internatul aceleia.
şi se vor putea admite ori-ce societăţi
necesar, ca primăriile urbane să înfiin­ maltrataţi şi moralmente părăsiţi, Bucu­
de patronare libere, ce se vor presinta
ţeze în interiorul oraşelor, în centrele reşti 1898], în care zice, că Codul Ca- In clasa I a şcoalei civile de fete s
spre a lucra la reformarea morală a
populate, grădini publice, »square«, lo­ limach, art. 190, a permis părinţilor a primesc eleve :
condamnaţilor (Gr. I. Dianu, Istoria în­ a] cari dovedesc prin atestat de bote
curi plantate fără praf, destinate pentru pedepsi într’un mod cuviincios şi vătă-
chisorilor din România, ediţ. III. Bucu­ că au împlinit cel puţin vârsta de 9 ani;
b] cari dovedesc prin atestat şcolar, <
reşti, 1901): Până astăzi nu s’a înfiinţat
vedit, că comisia compusă din atâtea cele­ până-ce va veni o zi, în care se va goli au absolvat cu succes IV clase elementa'
la noi asemenea societate de patronare;
brităţi [? I] a fost de o crasă ignoranţă, de o sacul economiilor vechi, vom perde şi creditul...* [poporale sau primare], ori apoi dovede:
ignoranţă ne mai pomenită. Aţi văzut cum »Acum ni se pune întrebarea că oare-ce dar’ în anul 1900, Gr. I. Dianu şi de pe basa unui examen de primire, că sui
ştiu jidanii să prostească un întreg Minister? este de tăcut ? Să ne mărginim poftele şi să cutând şi d. Stelian Popescu, judecător bine orientate în materialul de învăţămâ
Funcţionăraşul a fost regretatul St. Pop. cheltuim mai puţin, ori să ne încordăm pu­ de instrucţiune, au propus, ca să se prescris pentru clasa a IV-a elementară.
Vom cita acum câte-va pasagii dintr'un terile ca să producem mai mult? Eu cred creeze, în fine, şi la noi societăţi de In celelalte clase ale şcoalei civile c
studiu făcut de St. Pop. Dela 1871—1876 că trebue să facem şi una şi alta..,. Numai fete se primesc eleve, cari dovedesc pr
patronare a minorilor moraliceşte pără­
adică înainte de Convenţia comercială cu aceia să cumpărăm dela străini ce n'am putea atestat şcolar, că au absolvat cu succes vre
Austro-Ungaria, România a vândut şi cum­ produce în ţară,... şi înainte de toate să ne siţi, cerşitori, vagabunzi şi criminali, şi clasă premergătoare dela altă şcoală de c
părat mărfuri dela străini în valoare de: fabricăm manufacturile de cari avem tre­ Gr. I. Dianu pregăteşte deja constitui­
tegoria şcoalei civile.
Export total 874 milioane; import total buinţă*. rea lor. In lipsa unui astfel de atestat, sau j
555 milioane, »de unde urmează, că înainte (Va urma). / S. O R D E AN . („7. 5. C. A“) Dr. 1. Felix. lângă atestat de pe clasa V şi VI dela şcoa
de convenţie pe fie-care an întrau în ţară cu elementară-poporală, primirea în ori-care cla
aproape 58 mii. lei mai mult decât eşiau*. ce nu pctf a şcoalei civile, ce corespunde vîrstei elevi
Pe timpul convenţiei : O altă părere se poate face numai pe basa unui examt
Export total aproximativ 2000 mili­ A h ! de ce n’avui puterea• de primire, depus cu succes înaintea co
oane. Import total 3000 milioane. Ca s i v i opresc în loc, la pului profesoral al şcoalei, în sensul orc
»De aci se vede, că în timp de 10 ani Zile bune şi senine, destituirea lui Maneguţiu. naţiunii ministeriului regesc-ungar de cui
cât a durat convenţia, ţara noastră a plătit Zile scumpe de noroc P şi instrucţie publică, dto 11 August 188
Nr. 29000. Examenul de primire este scui
străinilor un tribut de 897 milioane sau
D up’ aţâţa ani de jele, de taxă.
aproape câte 90 milioane lei pe fie-care an.
Suferinţe şi nevoi, Condamn pe autorul cărţii »Alma- Elevele, cari se înmatriculează penti
Va să zică, cu atâta consumăm sau cheltuim
A zi şi mâne, totdeauna prima dată la şcoala noastră, au să produ'
mai mult decât câştigăm sau producem*. nachul sf. Nicolae« şi aprob disposiţia
Sboarâ gândul meu la voi: atestat şcolar, atestat de botez şi certific
».... pe câtă vreme aurul nu se pro­ Consistoriului, emanată din punct de ve­
de revaccinare.
duce în ţară, ci se aduce din străinătate pe Căci în voi mi-e îngropată dere disciplinar canonic. In cursul complementar [supletor], îr
o poartă şi cealaltă îl scoatem în cantităţi Inima cu dor cu tot Ştim cu toţii cât de cu greu s’a
mai mari, este evident, că mergem îndărăt Pentru veci, zile iubite preunat cu şcoala civilă de fete a »Asoci
eluptat frumoasa constituţie a bisericii ţiunii, în sensul §-lui 6 din statutul de c
sau cu alte cuvinte consumăm din econo- S i v i ’ntorc de ce nu pot P
- miile ce au făcut întrecut, sau facem datorii S. gr.-or. faţă de care jalusia autagonilor ganisare al şcoalei, se primesc eleve, cari f