Page 3 - Activitatea_1902_08_30

Nrul 30 ACTIVITATEA Pag. 3.

absolvat cele patru clase ale şcoalei civile. tru examenele publice, private, supletorii lectat într’o linişte sărbătorească cu scenele — M îh a i N icoara, lucuitor în Vul can
Se pot Insă primi şi eleve, cari au absolvat şi de emendare*, â 10 cruceri exemplarul. impresionate, representate în mod demn. şi neguţător de cămării, mergând noaptea la
cu calculi buni numai doue clase civile, dacă Dela direcţiune se poate primi pentru 2 cor. Adânca impresie, ce a tăcut-o asupra lui şatra lui, ca să o păzească, duşmani de a-i
au trecut de 15 ani şi sunt împedecate a şi «Monografia* şcoalei, în care pe lângă is­ piesa, se putea cunoaşte pe liniştea cea mare, lui l-a atăcat şi cu mai multe lovituri la cul­
absolva toate cele pitru clase civile. toricul institutului, se află descris edificiul ce domnia în sală*. «Beri. Tageblatt* scrie: cat la pământ.
înscrierile pentru anul şcolar 1902/1903 şcoalei şi al internatului, în toate amănuntele. „Diletanţii, toţi oameni din cercurile mici In urma larmei, căsenii l-a aflat plin de
se pot face din 1—6 Septemvrie st. n. 1902 Sibiiu, în August 1902. orăşeneşti, agează cu isteţime şi sigur. Ei sânge, fără simţiri, z ă c â n d în mijlocul dru­
Examenele de amendare, se ţin tn 2 Direcţiunea şcoalei. se contopesc în rolul lor şi îndeplinindu-’l mului ; eară făptuitorii luară tălpăşiţa. Ată-
*
l
Septemvrie st. n. 1902 la 8 ore a. m., cu cu un fel de evlavie bisericească, nu produc catul a cunoscut pe făptuitori şi aşa va suc­
elevele, cari s’au insinuat Ia direcţiune în impresiunea unui simplu joc de comedii, cede justiţiei a-i pune la răcoare.
terminul prescris. NOUTĂTI care ar fi nedemn de seriositatea obiectului11. —
In 3 Septemvrie st. n. 1902 la 8 ore Preţurile sunt reduse în modul următor: — N u fa vo r, ci îm p lin ire a dato-
a. m. se vor ţinea examenele de primire, o Lojă 4 fi. Cercle 1 fi. Locul I. 80 cr. Locul rin ţei. Judecătoria administrativă a enunţat
eară în 4 Septemvrie se vor începe prele­ — R egele rom ân Carol la Ischl. al II. 50 cr Parter 30 cr. Studenţii şi gar- acum de curând o hotărîre principală de
mare însemnătate. Anume, un contribuent
gerile regulate. Luni a sosit Regele Carol la Ischl, unde nisoana în parter 20 cr. Galerie, 20 cr. Reco­
a înaintat unei direcţiuni financiare o scri­
Didactrul e 4 cor. pe lună, şi pentru visită pe Majestatea Sa F. I. I. Visitei i-să mandăm publicului representaţia, care promite soare prin care solicita resolvirea unei cause
elevele, ce se înscriu prima-datâ la aceasta dă o însemnătate politică, întrucât prin aceea a fi foarte interesantă. a Iui. Scrisoarea fiind netimbrată, a fost
şcoală, o taxă de înmatriculare de 4 cor., să confirmă tot mai tare aderarea României repertată, pe motiv că solicitând ea resol­
solvită odată pentru totdeauna. Acelaşi di- la tripla alianţă, care are de scop susţinerea — Obuzele aflate p e locul de tir. virea unei cause, ea se considera ca «peti-
ţiune cerătoare de favor*, ear’ acestea nu
dactru e şi pentru elevele din cursul com­ păcii Europene. La Berlin s'a privit cu bu­ Ministrul de interne a dat circular tuturor
sunt scutite de timbru. Apelată causa la
plementar. curie aceeasta întâmplare, dovadă simpatiile autorităţilor îndrumându-le să aducă la cu­ judecătoria administrativă, aceasta a cassat
Elevele, cari voiesc s£ fie primite în in­ anticipate deja de presă. noştinţa publicului, că cei cari află pe câmp repartarea enunţând, că cetăţenii sunt în drept
ternat, fie eleve ale şcoalei civile, sau ale obuze [gloanţe de tunuri], să nu se atingă să pretindă resolvirea căuşelor lor supuse
— Un com ite su prem m orbos de deliberării autorităţilor. Resolvirea nu e favor,
şcoalei elementare a Reuniunii femeilor ro­ de ele, ci să se lase acolo şi să tacă imediat
nervositate. Ca întregire a ştirei sale pu­ ci datorinţă oficială, deci solicitarea resolvirii
mâne, au sfi fie insinuate de timpuriu la di­ înştiinţare la cea mai de aproape autoritate
blică „Peşti Napl<5“, că corniţele suprem a nu poate fi cvalificată ca cerere de oare-care
recţiunea şcoalei, înainte de începutul anului militară, ear’ dacă în apropiere nu ar fi ase­ favor.
şcolar, pentru-ca să se poată face disposiţiunile comitatului Torontal GrofNiculau Bethlen, menea autoritate, atunci să înştiinţeze la gen-
fost până de curând comite al comitatului
necesare. darmerie, ori la autoritatea civilă. Autori­
nostru, a fost chemat în 26 1. c. la ministrul
Taxa internatului e 400 cor. pe an, tăţile civile, în scopul evitării nenorocirilor L U C R U R I V E C H I .
de interne, unde fu solicitat să-’şi dee demisia.
pl ăt i t ă î n a i n t e î n d o u ă s a u cel mult ce pot urma când oamenii nepricepători se
Numitul comite va fi concediat pe timp mai
în patru rate. Spesele pentru cărţile tre­ ating de asemenea obuze, sunt obligate să Alba-Iulia, la 23 Martie 1617.
îndelungat, pentru de a-şi căuta de sănătate la
buincioase, pentru materialul de scris, de de­ oare-care sanatoriu. Deja cu prilejul insta­ facă imediat arătare la cea mai de aproape Principele Bethlen Gâbor dă revers dela
semn şi lucru de mână, nu sunt cuprinse în comandă de artilerie. Cel care află vr’un mâna sa proprie, că a primit dela pri­
taxa amintită. Acestea se poartă separat lării sale s’a observat, că deşi era orator isteţ, obuz şi face despre aceasta înştiinţarea cu­ marul şi juraţii din Orăştie 4000 flo-
numai cu greu da expresiune cuvintelor sale
de părinţi, precum şi cheltuelile pentru îm­ venită, capătă premiu câte 1 coroană de fie­ reni ungureşti drept sumă de rescum-
de mulţumită la vorbirile de giatulaţie. La
brăcăminte şi încălţăminte, pentru instruc­ care obuz. p6rare pentru comunele scaunale zălo-
o şed nţă ţinută la 11 1. c. s’a dovedit, că
ţiune în forte-piano şi in limba franceză. gite Cugi r şi Vi nerea.
vorbele lui nu aveau legătura cuvenită şi că
Taxele pentru instrucţiune în forte-piano — Cavaler bătut. Am înţeles, că un
trăserea la auzul vorbirilor mai glăsuitoare.
sunt de 2 categorii : cavaler din Orăştie, care în anul trecut Principele Mihail Apafi demândă
De atunci încoace să agravă starea lui tot
a] dacă o elevă voieşte să iee orele în spre rău. S'a constatat mai cu seamă umbla în ruptul capului din Orăştie cu datul Also-Komana, 25 Maiu 1688
singură, se compută la 2 ore pe săptămână nervositatea lui atunci, când demandă ares­ până la Bistriţa să-’şi repareze onoarea magistratului din O r ă ş t i e a pune la
taxa de 18 cor.*] pe lună ; dacă 2 eleve iau tarea unei societăţi de masă in Becskerek. atacată, a păţit-o în zilele aceste. disposiţia deregătorului lui de curte 10
împreună instrucţiune în aceeaşi oră, taxa se Contele Nicolau Bethlea nu are avere cară cu boii din scaunul Orăşt i ei ,
compută la 2 ore pe săptămână cu 9 cor. proprie, s’a căsătorit însă cu o soţie avută. In fudulia lui şi umflat în pene, a cu cari să-’i ducă 10 buţ i de vin
de elevă; sau El a fost comite în Deva şi deja acolo să dat cu piciorul în un Domn din pro­ dela Hunedoara la Alba-Iulia. De­
b] dacă o elevă voeşte să iee orele iviseră primele simptoame a morbului său vincie, nu numai, fără l-a ameninţat că-’i mândă să se dispuie aceasta neamâ­
singură, se compută la 2 ore pe săptămână de nervositate. Cu greu a putut fi capacitat măsură şi palme. nat şi pentru lipsa sa privată.
taxa de 12 cor.*] pe lună ; dacă se întrunesc la primirea postului de comite al To- Siriacul cavaler, îşi află omul în
2 eleve in aceeaşi oră, taxa se compută la rontalului. [După „Budapester Tagblatt"].
provincialistul nostru, căci pe când era La anul 1550 Ianuar 5 cu datul
2 ore pe săptămână cu 6 cor. pe lună de Szăkely-Vâsârhely, Franz Kendi şi Georg
gata a-i măsura palma, acesta îl dete
elevă. — L u cru ri slabe. Din comuna în­ Macskâsi să deobligă universităţii săseşti,
Instrucţiunea din limba franceză, câte de vatră, ca pe o broască, şi dă-’i la
vecinată Spini, odinioară grăniţeri, s’a în­ în urma tocmeli avute cu representanţii
2 ore pe săptămână se compută pe lună cu bufnite, cât cu mâna, cât cu piciorul,
făţoşat nişte locuitori năcăj ţi, cari să plâng acesteia, că vor libera comuna V a i d e i
2 cor. de elevă. că bărbaţi şi femei, cari după starea lor după metoda unui sătean. din zălogire, dacă li-să va plăti 1000
T o a t e taxel e se pl ă t e s c direc­ socială ar fi să servească de pildă ţăranilor Se zice, că prietinii cavalerului o fl. în ziua de Martie.
ţ i u n i i şcolare. de acolo, să folosesc de nepriceperea tine­ luară care încătrău, eară ceilalţi ai pro­ La 16 Decemvrie 1550 cu datul
Edificiul internatului este situat în mij­ retului şi în loc de a-i desmânta dela lu­ vincialistului nu răsbeau a-1 ridica de pe Nagy-Sajo, Franz Kendy îşi recunoaşte
locul unei grădini frumoase în nemijlocita cruri netrebnice: beţii, bătăi şi alte fărădelegi, cel, care striga: »luaţi-T de pe mine primirea sumei de zălogire, pentru co­
apropiere a parcului orăşenesc şi e pro- îi mai şi îndeamnă şi aţîţă Ia ură, pizmă şi muna V a i d e i u, şi declară toate drep­
văzut cu apaduct, baie proprie, lumină elec­ bătăi, fără pic de ruşine, ajutând neînţelegerile că-’l omor*. turile avute, pentru aceasta comună
trică, etc. încât ofere cele mai bune condiţii şi întru cei crescuţi şi nutrind duşmănie sta­ Acum după o sfântă de bătaie dela r e g e l e I o a n , de şterse.
higienice. tornică întră locuitorii acestei comune mici, sătească, eară-şi poate cerca onoarea
Elevele din internat, afară de şcoală, cari ar trebui să trăiască ca o familie; căci tăvălită pe popicăria din str. Morii. Cu datul Făgăraş, 27 Maiu 1689
au în fie-care zi anumite ore de conversaţiune doară o soarte avură, când frăţeşte apârară Noi îi zicem: »Wărst nicht aufi demândă principele Mihail Apafi ma­
în limba franceză, maghiară şi germână după ţara cu ar ma în mână, ca g r ă n i ţ e r i ai gstiegen, wărst nicht obi gfallen«. gistratului din Or ă ş t i e a duce 26
trebuinţă. Pe lângă aceea ele se prepară şi reg. I. român. grinzi groase la podul cetăţii din Hu­
învaţă lecţiunile sub conducerea şi cu aju­ Acum odată rătăcem numele acelora, nedoara.
torul directoarei, al profesoarelor şi guver­ cari vîră zizanie şi gâlceavă în popor, — Cum se în va ţă în p re p a ra n d ia
nantelor. înţelegere bună, frăţească şi apărarea inte­ dela A rad. Primim următoarea scrisoare
reselor lor în multe alte treburi, cari dorm dela un p r e p a r â n d absolut din Timişoara, Momentele din nrmă, a unor oameni mari.
Elevele, cari voesc să fie primite în in­
spre pagubă tuturor, recomandăm noi spi-
ternat, au să aducă cu sine: o saltea, un co- cu datul 30 Iulie 1902.
n e ni 1 o r !
vorel la pat, 2 perini, 4 feţe de perini, o
Onor. D-le Redactori T as sa luptându-se cu moartea
plapomă sau ţol de coperit, 4 ciarşafuri [lin-
— Comun.: Vulcan, Coroieşdi, Paroşeni, Lu- dechiară, că i-ar plăcea să-’şi ardă toate
ţoluri, lepedee], 6 ştergare, 6 şervete, apoi Am absolvat p r e p a r a n d i a din
peni, Uricanii, Bărbătenii-de-sus şi Câmpul-lui- opurile şi mai vîrtos: «Ierusalimul
perie de dinţi, săpun şi 2 peptene, cari toate Arad şi sunt dator să laud pe D - z e u,
Neag, sub numirea Vulcan formează acum no­ eliberat«.
rămân proprietatea elevei. Afară de acestea
tariat cercua'. Dorinţa unora este a să împărţi că am scăpat de conducerea g e n d a r -
schimburile de trup sau albiturile, câte 1/2
acest notariat în două cu reşedinţa în Lupeni. m ă r e a s c ă a directorului grozav Cio- F r i d e r i c cel mar e privind în
duzină din fiecare, ciorapi şi fuste de coloare
Oamenii noştri conducători din acelea rogariu. momentele din urmă la soare zise su-
închisă şi batiste [marămi] câte 1 duzină, 1
părţi sunt datori a îngriji de timpuriu de in­ rizind: «Peste puţin voiu fi mai aproape
parapleu [cort] şi încălţămintea trebuincioasă. Din p r e p a r a n d i a A r a d a n ă i e s
teresele locuitorilor băştinaşi, de oare-ce ei de tine«.
Cât pentru toaletele noue, sfătuim părinţii şi şi numai ei avevor să tragă urmările îngreu- absolvenţii fără a se şti r u g a, de aceea
tutorii să nu facă copilelor, căci pentru uni­ pricep de minune aşa numitul joc de
nătoare, pentru-că sarcinile ce să vor pune
formitatea îmbrăcămintei elevelor interne, D e L a g n y zăcend pe patul
vor avea să le supoarte, ear’ cei-ce doresc cărţ i »Ferbli«.
acele toalete să fac aici cu preţuri moderate, morţii un amic voi să se convingă de
împărţirea ca mâne-poimâne nu vor mai fi In loc de studii, au cele 32 în
prin îngrijirea internatului. Strîns de uni­ este încă putere în el şi de aceea îl
pe acolo ! fiţi cu luare aminte de pe acum loc de o c t o i c — doză.
formă se ţîn: o haină, 2 şurţe în forma unei întreabă, care e a doua potinţâ dela
şi nu după-ce se va decide, mai de multe
haine, o pălărie de vară şi una de earnă, Tinerii aspiranţi de învăţători sunt 12? »144« îi răspunse el trăgend de
ori, fără ştirea representanţilor comunali.
cari necondiţionat au să se facă aici şi cari torturaţi cu a l g e b r a şi ce s’ar cuveni moarte.
preste tot vor costa cam 30—40 cor. nu li-se propune.
— R epresen taţie teatrală. Sâmbătă
Dela direcţiunea şcoalei se poate primi şi Duminecă se vor da în sala otelului „Trans- Ca nt u l este de tot negligat. Au Ma l e h s e r b e s roagă în minu­
prin postă: «Statutul de organisare* şi «Re­ sy!vania“ jocuri pasionale [Passionspiele] prin profesori tot oameni pensionaţi. tele de pe urmă pe veghetorul său să
gulamentul intern* al şcoalei, Regulamentul fie atent la erorile gramaticale şi când
societatea d-lui Allesch. Ele oferă scene din Amar de zilele celor cari ajung
pentru cursul complementar*, «Planul de preotul, căruia îi mărturisi păcatele, îi
vieaţa lui Christos şi sunt o specialitate ba­
învăţământ* şi Regulamentul ministerial pen­ sub directoratul şi profesorii de acum vorbi despre vieaţa vecinică, zise; «Taci,
vareză. Rapoartele foilor despre aceste re-
la preparandia şi teologia din Arad!! rogu-te, căci de cumva vor vorbi şi în
presentaţiuni sunt pline de elogii. «Schwâ-
*) Din care sumă 2 cor. se contează pe lună vieaţa de veci aşa cu erori, nici că
institutului, pentru susţinerea fortepianelor în stare bischer Mercur* scrie între altele: «Publicul /. C. voiesc să cuget la ea«.
bună. aparţinător celor mai bune cercuri s’a de­