Page 1 - Activitatea_1902_08_31
P. 1

Anul  II                                                 Or ăst ie,  14  August  n.  1902.                                                               Nr.  31




             INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
                                                                                                                                                      Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
       se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                 reduse.
                                                                                                                                                      Pentru  plugari— ţărani  pe an
                                                                                                                                                              4  coroane.
       Manuscriptele sunt a se adresa..
       redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru  România  şi  străinătate:
                 poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                       Un  număr  costă  12  bani.
       Epistole nefrancate nu se primesc.


          EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF REDACTOR:                                                                                                    REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                       A p a r e     în    fiecare        Joi.
            Dr.  Aurel  Muntean                                                                                                                 L aurian      B ercian


                                                       Dacă  ocârmuirea  nu  ne  dă  mână  pierdere  naţională  prin  asasinarea  luptă­
           Daţi Românului pământ                  de  ajutor  în  această  direcţie,  cu  atât  torului  lor  înflăcărat  St.  Mihăileanu.   Rolul familiei şi al şeoalei m
                                                  mai  vîrtos  datori  sunt  cei-ce  stau  în  Iarba  de  pe  mormântul  marelui  patriot
                                                                                                                                                  creşterea  copiilor.
                                                  fruntea  atâtor  institute  economice  ro­ ar  trebui  se  crească  udată  de  şiroaiele
                     de muncit.                   mâne  să  mediteze  asupra  acestor  îm­ lacrămilor  isvorîte  din  ochii  Armânilor,
                                                  prejurări  impuse,  cari  tind  la  bună­ se  jurăm  cu  toţii  aci  la  mormântul  lui,
                                                  starea  poporului  agricol.                că  vom  duce  înainte  lupta  începută  de    Oameni buni!    Dacă deschid astăzi
                                                       Apreţiarea  acestei  teme  o  reco­ dînsul  şi  că  mai  bine  ar  fi  să  descin-   vorba  prin  această  preţioasă  revistă,  o
            Ziaristica  română  a  combătut  aşa  mandăm  din  toată  inima  delegaţiunii  dem  cu  toţii  în  mormântul  lui  glorios,   fac  numai  cu  gândul  că  veţi  culege
       zicând  în  continuitate  multe  viţuri  de  băncilor,  promiţând  că  vom  reveni  şi  decât  să  renunţăm  la  lupta  de  indepen­  ceva  bun  din  cele  sămănate  de  mine
       ale  poporului  nostru,  cari  contribue  la  asupra  modului  de   procedură   încă  denţă  a  neamului  nostru«.              şi  poate  chiar  la  mulţi vă  voiu schimba
       sărăcirea  lui  şi  perderea  moşiei  moşte­ destul  de  timpuriu,  încheind  tot  cu  zi­  Urmează  apoi  dl  loan  Poppa,  har­  felul  de  a  gândi  şi  lucra  asupra  creş­
       nită  dela  părinţi  şi  moşii  lui.  Am  sbi-  cerea,   daţi   Românului   pământ  de  nicul  şi  devotatul  secretar  al  societăţii   terii  copiilor  d-v.  şi pentru luminâtoarea
       ciuit  mai  totdeauna,  prin  foi  şi  cu  toate  muncit«!                            »Macedo-Române«,  care  într’o  foarte    minţii  lor  —   şcoala.
       prilegiurile,  multele  scăderi  păgubitoare,                                         caldă cuvântare  spune  cam  următoarele:
                                                                                                                                            Cu  credinţa aceasta să  luaţi  aminte
       cu  scop  de  a-1  abate  dela  acele  şi  a                                               «Moartea  lui  Mihăileanu  lasă  prin­
                                                                                                                                            Fiinţa  omenească  este  compusă
       contribui,  prin  luminarea  lui,  a-i  face                                          tre  Români  un  gol  simţit,  dar’  nu  şi
                                                                                                                                       din  două  părţi: corp  şi suflet sau  spirit.
       vieaţa  mai  ticnită,  a-1  lega  de  pământul   SCRISOARE DIN BUCUREŞTI              ireparabil.   Mai  curând  sau  mai  târziu
       moştenit,  şi  de  cel  puţin  agonisit,  cu                                          acest  gol  trebuia  să  se  facă,  căci  om,   Spiritul  are  la  rîndu-i  iarăşi  două
                                                                                                                                       părţi:  inimă,  sau  puterea  de  simţire  şi
        mari  sudori,  ştie  D-zeu  cum.                                                     Mihăileanu  trebuia  să  se  supună  legilor
                                                                                                                                       minte  sau  puterea  de judecată  (gândire).
             Cu  atâta  însă  nici  pe  departe  nu                                          fireşti  ale  obştei.  Dar’  el  a  avut  o  moarte
                                                            Bucureşti,  21  Iulie  [3 Aug.]  1902.                                          Mai  adese  ori  auzim:   Ce  inimă
       ne-am  împlinit  multele  datorinţe,  ce  le                                          glorioasă,  căci  a  murit  martir  al  ideii,
                                                                                                                                       real   Ce  inimă  de  câne!   Inimă  bună,
        avem  faţă  de  acel  popor,  la  care  în     Un  grup  de  tineri  macedoneni,  en-   care  i  a  încălzit  vieaţa.   Asasinarea  lui   de  ex.  —   ar  fi suma  tuturor  calităţilor
        toate  ale  noastre  treburi  ne  provocăm.  tusiaşti  închinători  ai  cultului,  datoriţi   ne-a  deşteptat  însă  un  nou  pericol  şi
                                                                                                                                       de  dreptate,  de  iubire, de  bună-voinţă...
        Mai  toate  institutele  de  bani  au  pus   celor  ce  îşi  jertfesc  vieaţa  pentru  ţeară   ne-a  făcut  să  ne  stringem  rîndurile  gata   ce  le  are  un  om.
        în   fruntea   statutelor  lor  principiul:  şi  binele  neamului  lor,  a  organisat  pen­  de  luptă  pentru  apărarea  intereselor
                                                                                                                                            Inima  se cunoaşte în  purtarea  omu­
       „de-a  înlesni  plugarilor  lipsiţi,  împru­  tru  astăzi  Duminecă,  21  Iulie  [3  Aug.]   noastre  naţionale«.               lui  faţă  de  semenii  săi,  ear  mintea  în
        muturi  ejtine",  şi  alte  prospecte  pro­ a.  c.,  un  pios  pelerinajiu  la  mormântul   In numele  „Ligei Culturale Române“,
                                                                                                                                       lucrările,  în  întreprinderile  lui.
        miţătoare.  Vorbe  frumoase,  resultatele  care  păstrează  de  2  ani  de  zile  rămă­  vorbeşte  de  toţi  simpatisatul  ei  secretar:   Inima  se  formează  mai  întâiu  în
        din  an  în  an  dovedesc  contrarul.     şiţele  pământeşti  ale  unui  martir  al   dl  Septimiu  B.  Muressanu,  care  printr’un   familie,  ear  mintea  mai  pe  urmă  în
             Este  timpul  suprem,  ca  bărbaţii  românismului:  Ş t e f a n  M i h ă i l e a n u ,  frumos  şi  magistral  discurs  patriotic,  pe   şcoală,  prin  cunoştinţele  ce  copilul  le
        conducători  ai  societăţilor  economice,   asasinat  prin  mâna  mişelească  a  unui   care  nu-’l  putem  reproduce  din  memo­  capătă  din  cărţile  de  studiu.
        să  se  mai  cugete  şi  la  alte  soiuri  de  om  simbriaş  al  Bulgarilor  Sarafofişti,   rie  şi,  care  rostit  cu  multă  vervă  şi  ta­  Familia   deci  e   primul  loc  de
        întreprinderi,  prin  cari  aievea  pot  re­ cari  inspiraţi  de  lăcomia  banilor  ruseşti   lent,  stoarce  lacrămile  asistenţei,  —   apo-   creştere.
                                                                                             teosând  pe  martirul  Mihăileanu,  care
        vărsa  binefaceri  asupra  poporului  tân-  şi  a  manoperilor  lor  pentru  înjghebarea                                            Părinţii  au  cea  dintâiu  şi  cea  mai
        gitor  după  munca  pământului,  unicul  unui  imperiu  al  tuturor  Slavilor  în  lipsa   prin  botezul  sângelui,  a  consfinţit  cre­  de  aproape  chemare  pentru  creşterea
        seu  isvor  de  traiu,  care-’l  ştie  şi  la  care  altor  arme  civilisate  îşi  urmăresc  idea­  dinţa  ce  o  avea  în  isbânda,  mai  depăr­  copiilor  lor.   Dumnezeu,  când  le-a  dat
        cu  drag  se  îndeletniceşte  cu  mic,  cu  lul  cu  toporul  şi  cuţitul.           tată,  a  bunei  lupte,  pe  care  dintre  Ma­  prunci,  le-a  sădit  totodată  în  inimă  şi
                                                                                             cedoneni  el  a  pornit-o  şi  răspândit-o,
        mare,  cu  bărbaţi,  prunci,  femei  şi  fete.
                                                       Deşi  încă  de  ^dimineaţă  puterea                                             acel  simţ  divin  ce-i  îndeamnă  neîn­
                                                                                             cu  mai  multă  inimă  şi  putere,  inspirat
             Chemarea  principală  a  institutelor  soarelui  dogoritor  de  Iulie  se  simţea                                         trerupt  de  a  se  îngriji  şi  a  se  sacrifica
                                                                                             fiind  de  concepţiunea  înaltă,  a  unui  cu­
        noastre  economice  ar  fi  să  îngrijască,   foarte  bine,  cu  toate  acestea  pe  la  orele                                 chiar,  pentru  fericirea  fiilor  lor.
                                                                                             rat  şi  luminat  ideal  naţional.
        unde  şi  când  se  dă  prilej,  a  acuira  moşii  9,  Strada-Nouă,  în  care  îşi  are  sediul                                     Putem  zice  că  familia,  sau  casa
                                                                                                  Dl  /,  Ghiurculescu  vorbeşte  în  nu­
        mai  mărişoare  şi  a  le  împărţi între  clien­  seu  Societatea  de  cultură  «Macedo-Ro-                                    părintească,  e  pentru  creşterea copilului,
                                                                                             mele  «Asociaţiei  Universitare»,  compa­
        tela  sa  mai  cu  seamă,  dacă  lipsa  de   mână«,  era  tixită  de  lume.  Mai  multe                                        tot  aceea-ce  este  pentru creşterea  plan­
                                                                                             rând  Macedonia  cu  o  fecioară  vecinie
        pământ  este  dovedită.                   societăţi  erau  representate  oficial  cu                                           telor  stratul  cald  în  care s’au  sămănat.
                                                                                             tristă,  ale  cărei  suspine  sunt  ca  un  apel
             Am  tot  aşteptat,  că  doară  repre-  steagul  lor,   aşa:  »Macedo-Română«,                                                  După-cum  planta  mutată  din  pă­
                                                                                             sfâşietor  îndreptat  cătră  depărtata  ei
        sentanţii  băncilor  se  vor  ocupa  cu  a-  »Liga  Culturală«,  «Asociaţia  Studenţi­                                         mântul  ei  ocrotitor se  ofileşte  şi  adese­
                                                                                             patrie.  Pentru  salvarea  acestei  mândre
        ceastă  temă  atât  de  salutară,  care  mai  lor»,  al  «Societăţii  mişcărilor  meseriaşi­                                   ori  se  pierde,  tot  astfel  se  ofileşte,  se
                                                                                             Cosinzene,  Mihăileanu  începuse  o  luptă
        este  împreunată  şi  cu  diferite  câştiguri  lor  români«,   «Societatea  Centrală  a                                        împetreşte  şi  inima  copilului  înstreinat
                                                                                             sfântă;  o  armă  ucigaşă  ’i-a  pus  însă  pe
        materiale,  dar’  mai  cu  seamă  morale.  Funcţionarilor»  etc.                                                               de  dulcele  sin  al  mamei  sale.
                                                                                             frunte  cununa  martirală,  D-sa  termină
        Prin  acuirări  de  moşii,  şi  câte  nu  sunt                                                                                      Prin  îngrijirea  şi  ocrotirea binevoi­
                                                       Cortegiul  impunător  a  plecat  din   zicând:  «A   noastră  va  fi  isbânda,  căci
        acele  cari  se  îmbiu  de  vînzare!  apoi                                                                                     toare  a  părinţilor  şi  a  celor  din  casa
                                                  str.  Nouă  percurgând  străzile:  Victoria,   glasul  istoriei  patriei  va  fi  cu  mult  mai
        prin  parcelarea  lor,  între  oameni  mun­                                                                                    părintească  se  deşteaptă în  copil  iubire,
                                                  Carol,  Rahovei,  11  Iunie,  Filaret,  până   puternic  decât  acela  al  asasinilor«.
        citori  să  dă  prilej  la  o  muncă  intensivă                                                                                 pietate,  ascultare,  supunere...  cari  sunt
                                                  la  cimiterul  Belu.  In  faţa  mormântului     Dl  N uţi  Tulliu,  publicist  romano-
        deoparte,  ear’  de  alta  se  stîrneşte  zelul                                                                                tot  atâtea  începuturi  pentru  cultura  şi
                                                  neuitatului  patriot  Mihăileanu,  la  ora  11   macedonean  rosteşte  o  odă  dedicată
        de  economie  şi  iubirea  de  ţară,  împe-                                                                                     deci  fericirea  lui  viitoare.
                                                  archiereul  Şoffronie  Vulpescu  îmbrăcat   memoriei  lui  Mihăileanu,  care  e  ascul­
        decând  emigrările  cu  duiumul  în  ţări                                                                                            Părinţii  influenţează asupra copiilor
                                                  în  odăjdii  de  zile  mari,  cu  mitra  pe   tată  cu  atenţiune.
        străine.                                                                                                                       prin  exemplele,  prin  purtan a  lor;  de
                                                  cap  oficiază  un  serviciu  religios  în  asis­  Mai  vorbesc  apoi  d-nii:  Bălăceanu,
             Folosul  celor  peste  80  de  bănci                                                                                      aci  vine  că  precum  sunt părinţii  în luc­
                                                  tenţa  a  4  preoţi.  Pe  mormânt  se  depun   din  partea  «Societăţii  Studenţilor»,  în
        române  s’ar  potenţa,  ear’  pe  lângă  ve­                                                                                   rările  şi  vieţuirea  lor,  aşa  vor  deveni
                                                  o  mulţime  de  coroane  de  flori  artificiale   ştiinţe  de Stat  şi  N.  Furcă,  un  fost  elev
        nitul  de  1,360.984  cor.  anual,  cu  mult                                                                                   în  urmă  şi  copiii  cari  imitează  în  toate
                                                  şi  naturale,  printre  cari  amintim  a  So­  a  lui  Mihăileanu,  după  care  pioasa  asis­
        mai  mare  ar  fi  câştigul  acelor  familii,                                                                                  pe  cei  din  juru-le.
                                                  cietăţii  de  cultură  »Macedo-Română«,    tenţă  părăseşte  mormântul  regretatului
        cărora  li-s’a  dat  ocasiune  de  a  munci                                                                                          Deci  însuşirile  frumoase  şi  nobile
                                                  a  comitetului  «Asociaţiunii Studenţeşti«,   martir al  causei  macedonene.
        pământul  lor  propriu,  nisuindu-se  a  a-                                                                                    ce  voim  sâ  şi-le  câştige  copilul  pentru
                                                  a  »Ligei«,  etc.  etc.
        mortisa  preţul  de  cumpărare  pe  lângă                                                             D,  I,  Eliescu  Eesceanu,   viaţă,  trebue  se  existe  la  părinţii  lui,
                                                       Terminându-se parastasul dl  Covata,                     stud.  în  ştiinţele  de  Stat.
        condiţiuni  suportabile.  Câtimea  moşte­                                                                                       căci  este  peste  putinţă  ca copilul  trăind
                                                  un  entusiast  student  macedonean  ia  cu­
        nirilor  s’ar  înmulţi  şi  am  ajunge  —                                                                                      într’o  familie  rea,  stricată,  fără  rîn-
        încetul,  cu  încetul  —   la  acel  principiu   vântul  în  numele  Comitet,  organisător:                                     dueală,  fără  Dumnezeu,  sâ  iasă  totuşi
        adevărat,  că  »« cui e pământul,  a aceluia    «Doi  ani  sunt,  zice  D-sa,  de  când                                         cu  o  inimă  curată,  religioasă  şi  fără
        e  ţi  ţara«.                             Românii  macedoneni  au  suferit  o  mare                                             ori-ce  apucături  rele.   Vorba  veche:
   1   2   3   4