Page 2 - Activitatea_1902_08_31
P. 2

Pag-  2.                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  31


              »Ce  naşte  din  pisică, şoareci mânâncâ«,  tăţi  pentru  unele  afirmaţiuni,  —   ci  din  purcedem  şi  noi  şi  aşa  trebue  sg  pur­ au  fost  presentate  conform  adevgrului
              ce  naşte  din familie stricată,  stricat este.  cea  mai  curată  iubire  de  biserică,  îm­ ceadă  mai  ales  cei-ce  din  încrederea  nu  ţi  faţă   de  acelea,  cari  s’au  retăcut
              Părinţii  trebue  aşa  dar  sg  se  ferească,  preunată  cu  înălţătoarea  dorinţă  de  a  obştei  şi  a  mai  marilor  sunt  puşi  în  ori  nu  s’au  comunicat  adunării  gene­
              cel  puţin  în ochii copiilor,  de  a  se certa,  salva  vaza  şi  reputaţiunea  preoţimei,  pe  înalte  şi  foarte  onorifice  oficii  eclesias-  rale  cu claritatea  recerută.   Din  contră
              de  a-şi  arunca  insulte  sau  vorbe  ne­ cari  eu  hotărît  că  le-am  jignit  foarte  tice.  Mai  ales  dela  aceştia  sg  cere  ca  absolutorul  dat  pentru  un  bilanţ  real
              demne  unul  altuia.                      adînc  şi  pe  nedreptul,  însă  fără  voie.  spre  exemplu  sg  arate  celor  subalterni,  şi  decisul,  prin  care  s’a  aprobat  alte
                   Ce  copil  poate fi acela care  a  fugit                                        că  îşi  iubesc  biserica  nu  numai  cu  vorba  acte  reale  ale  organelor  societăţii  o
                                                             Că  aceasta  e  aşa  şi  nu  e  alt­
              de  atâtea-ori  de  urgia  tatălui  seu!  De                                         şi  cu  scrierea,  ci  primo-loco  cu  fapta  altă  adunare  generală  nu  le  mai  poate
                                                        cum,  o  poate  judeca  ori-ce  om  serios
              acel  tată  tiran  care,  venind  ameţit, tur­                                       sau  cu  purtarea.                        revoca  şi  pe  membrii  comitetului  de
                                                        şi  prin  urmare  înzestrat  cu  putinţă  de
              mentat  dela  cârciumă, începe  sg  înjure,                                               Mi-am  exprimat  părerea  de  mai  supraveghere  absolvaţi  odată  în  pri­
                                                        a  şti  şi  vedea,  că  »T.  R.«  şi  Consistoriul
              să  trântească  totul  prin casă,  sg-’şi bată                                       sus  nu  pentru-că  aşi  fi  om  de  fire  că-  vinţa  aceasta,  societatea  nu-i  mai  poate
                                                        nu  au  absolut  nici  un  folos  şi  nici  un
             joc  de  sfinţi  şi  de  Dumnezeu,  ba  chiar                                         ciulătoare  şi  linguşitoare,  sau  pentru-că  face  responzabili.
                                                        interes  de  a  »terfeli«  şi  de  a  trage  pe
              sg  ameţească  în  palme  pe  scumpa  lui                                            aşi  suferi  de  închipuirea,  că  biserica  are
                                                        cineva  la  dare  de  seamă  pentru  cause
              mamă!                                                                                lipsă  de  apărarea  mea,  ci  am  scris  fiind­
                                                        sau  motive  personale.   Fiind că  asta  e
                   Nenorocită  este  o  asemenea  fa­                                              că  aşa  gândesc  şi  simţesc.   Că  mior
                                                        aşa  şi  nu  e  altcum,  atacul  pe  care  dl
              milie!   Urgisit  este  din  causa  aceasta                                          crede  sau  nu  m’or  crede,  când  eu  o     Minciuni istorice şi întortochieri.
                                                        protopop  Maneguţiu  îl  comite  vorbind
              blgstămatul  alcool  care  aduce  atâtea                                             zic  asta,  aceea  pe  mine  deloc  nu  mă         >           ___
                                                        despre  articlii  mei  referitori  la  chestia
              şi-atâtea  nenorociri!       (Va  urma.)                                             impoartă.
                                                        decretării  «căsătoriei  preoţilor  de  mir«,
                                                                                                                                                  In  zilele  trecute  eram  des  de  dimi­
                                                        —   e  un  atac  nebasat,  nemotivat  şi  ne­   Simeria,  în  9  Aug.  n.  1902.
                                                                                                                                             neaţă în călătorie  pe  trenul  Teiuş— Arad.
                                                        drept,  în  termenii  cei  mai  moderaţi
                                                                                                                        M a n a s ie I a r,  Din  cupeu  auzeam cum doi  inşi  tractau
                      încă  o  părere                   vorbind.                                                             preot gr.-or.   în  ambitul  vagonului  datele  istoricului
                                                             Autorul  «Almanachului#  prin  un
               la „Almanach# protop. Maneguţiu.         asemenea  atac  personal,  cum  şi  prin                                             ţinut  dintre  Sântimbru  şi Câmpul-Pânii.
                                                                                                                                             Adecă  un  tiner    semit  da   explicări
                                                        alte  atacuri  iară  personale,  cuprinse  şi
                                                                                                             Responsabilitatea               unui  călgtor  strgin,  care  şi  el  ştia  ceva
                                                        ele  în  »Almanach«,  a  vrut  se  curme
                   Fiind  în  ziua  de  Sânziene  a  anului                                         direcţiunii  şi  comitetului  de  supraveghiere  despre  acest  ţinut.
                                                        repeţirea  nedreptăţilor  şi  neajunsurilor
             curgător  la  Orăştie,  pentru  a  participa                                                      după A.  Kormos.                   La  Sântimbru  i-a  arătat  biserica
                                                        ce  afirmative  s’au  ivit  în  organismul
             la  înfiinţarea  reuniunii  pentru  asigura­                                                                                    lui  I.  H un ia d e  şi  îi  da  desluşiri, cum
                                                        bisericii  noastre?  Sau  a  vrut  se-şi  sa­
             rea  vitelor,  mi-au  spus  mai  mulţi  inşi,                                                                                   acest  erou  cu  armata  sa  maghiară,  sg-
                                                        tisfacă  poftei  fără  îudoială  josnice  de  a
             că  protopopul  Maneguţiu  în  o  carte  a                                                 Responsabilitatea  direcţiunii  şi  a  cuiască  şi  săsească  a învins  pe  Tur c i ,
                                                        se  răsbuna,  îmbinată  cu  pofta  de  a  pro­
             sa  intitulată  »Almanachul  Sf.  Nicolae«,                                          comitetului  de  supraveghere  înceată,    de   R o m â n i  ni c i  p o m a n ă .    La
                                                        duce  sensaţiune  şi  reclam ?   Răspunsul
             se  exprimă  favorabil  despre  articlii  mei,                                       dar  numai faţă  de societate, pentru toate  Alba-Iulia  descrie  oraşul,  că  are  lo­
                                                        pe  deplin  liniştitor  la  aceste  prea  juste
             referitori  »la  căsătoria  preoţilor  de  mir«,                                     acele  acte  şi  socoteli,  pe  cari  adunarea  cuitori  Maghiari  şi  puţini  Saşi.   Este
                                                        întrebări,  pentru  mine  e  un  lucru  din­
             pe  cari  în  anul  trecut  i-am  fost  publicat                                     generală  le-a  aprobat,    resp.  pentru  un  emporiu  comercial  însemnat.  Zice,
                                                        tre  cele  mai  ascunse,  sau  una  dintre
             în  preţuita  noastră  foaie  »Activitatea«.                                         cari  adunarea  gen.  a  dat  direcţiunii  şi  că  pe  vremea  Romanilor  a  fost  numit
                                                        cele  mai  mari  taine.  Nu-’i  pentru  mine
                  Iute  am  trimis  după  »Almanach«                                              comitetului de  supraveghere  absolutor.   A p u l u m .    Tot  cu acest prilej enumără
                                                        taină  aceea,  că  dl  protop.  Maneguţiu,
             în  credinţa  şi  speranţa,  că  acolo,  dacă                                              Relevăm  însg  la  acest  loc,  că  ab-  numirile  unor  centre  romane.   Aşa  de
                                                        ca  om  altcum  deştept,  cu  vastă  expe­
             nu  argumente,  cari  şi  ele  pledează  pen­                                        solutorul  dat  de  adunarea  generală  cu  pildă  Clujul  a  fost  Claudiopolis(?!)  şi
                                                        rienţă,  cu  bogate  cunoştinţe  şi  cu  în­
             tru  decretarea  «căsătoriei  preoţilor  de                                          privire  la  bilanţ,  să  dă  numai  cu  re-  alte  întortocheri  şi  sucituri,  după-cum
                                                        tinse  legături,  sigur,  că  ar fi  putut  pune
             mir«,  —   apoi  cel  puţin voiu  afla  o  oare­                                     servă,  că  bilanţul  de  fa p t  reoglindează  adecă  tinerul  istoric  le  auzise  mai  eri
                                                        stavilă nedreptăţilor  şi  neajunsurilor,  cari
             care  comentare  a  argumentelor  produse                                            fidel  situaţiunea  societăţii.            alaltăeri  pe  băncile  şcoalei.   Strginul
                                                        s’ar  fi  comis  în  organismul  nostru  bi­
             de  mine.                                                                                 Reserva  aceasta  are  valoare  chiar  mai  în  etate  toate  aceste  le  asculta  cu
                                                        sericesc,  fără  de  a  murdări  aşa  de  gro­
                  M’am  înşelat  grozav,  fiind  că  în  lo­                                      şi  atunci,  când  nu  sg  cuprinde  expres  luare  aminte.                     J   '
                                                        zav  şi  la  vederea  lumei  persoane,  cari
             cul  unei  nouă  argumentaţiuni,  sau  în                                            în  decisul  adunării  generale;  de  aceea     Sosiţi  la  Vinţul-de jos,  spune,  că
                                                        primo-loco  au  representat,  respective
             locul  unei  obiective  comentări  am  aflat                                         dacă  ulterior  sg  dovedeşte,  că  bilanţul  acest  sătuleţ  a  fost  odinioară  reşedinţa
                                                        represintâ  biserica  noastră  mult cercată
             o  scurtă  şi  simplă  aprobare,  însoţită  de                                       este  întreg  ori  în  parte  fals,  atunci  principilor  Ardealului.
                                                        şi  şi  altcum  foarte  expusă.
             nebasate  şi  nemotivate  expresiuni  de                                             absolutorul  votat  este  nul  şi  societatea   In   apropierea  de  Câmpul-Pânei
             compătimire  referitoare  la  mine,  şi  —      Sigur,  că  nu  numai  în  funcţiona­ îndreptăţită  a  trage  organele  adminis­ face  istoricul  bătăliei,  unde  Maghiarii,
             ceea-ce  e  foarte  dureros  şi  scandalos,   rea  organismului  nostru  bisericesc,  ci  trative  (ale  băncii)  ţi  de  control  la rgs-  Sgcuii  şi  Saşii  (de  R o m â n i  ni ci  po ­
             —   însoţită  de  un  grozav  atac  personal,   şi  în  a  ori  şi  cărui  organism  să  ivesc  pundere.   Acelaşi  principiu  este  nor­ mană)   au  înfrânt  Turcii  cu  ajutorul
             îndreptat  absolut  pe  nedreptul  contra   nedreptăţi  şi  neajunsuri,  pentru  curma­ mativ  şi  pentru  validitatea  deciselor  armatei  maghiare,  adusă  de  K i n i z s i
             capului  bisericii  noastre.               rea  cărora  hotărît,  că  fiecare  om  cu  aprobătoare  ale  adunării  generale,  cu   din  Ungaria(!?)   Era  cât  pe  aci  să
                  Spre  stabilirea  adevărului  opinez   mintea  şi  cu  inima  la  loc,  trebue  să  privire  la  diferitele rapoarte  presentate  învit  pe  acei  Domni  la  statua lui P a u 1
             şi  constat,  că  eu  nu  din  fariseism  am   purceadă  cu  respectarea  cardinalelor  de  organele  societăţii,  cu  alte  cuvinte  C h i n e z u l ,   care  este  la  câţi-va  metri
             fost  »terfelit«  în  «Telegraful  Român«,   interese  generale  ale  corporaţiunii,  în  prin  decisul  aprobător  al adunării  gen.  dela  staţie,  sg  le dovedesc  a d  o c u 1 o s
             şi  nu  din  răutate  am  fost  tras  la  răs­  serviciul  căreia  e  respectivul  organism. responsabilitatea  organelor  societăţii  în­ minciuna,  însg  trenul  abea  poposeşte
             pundere  din  partea  superioarei  autori­      Aşa  purced  străinii,  aşa  trebue  să ceată  numai  faţă  de  acele  acte,  cari o  minută  şi  aşa  am  abstat  dela  acest


                                                             Şi  St.  Pop  era  unul  din  cei  mai  mari  ropa  nu  munceşte  atât  de  mult  şi  de  gteu  fiind  îmbrăcat  în  mătasă  luxoasă  străină
                    F O I Ş O A R A                    pesimişti,  deşi  nu  făcea  filosofie  schopenhau-  ca  cel  românesc.  Din  nenorocire,  munca  decât  când  port  ştofă  călugărească  de  lână?
                                                       eriană.   De  altfel  după  cele  arătate  mai  sus  noastră  este  brută,  este  muncă  animalică.  Şi  dacă  fiecare  Român  şi-ar  face  în  parte
                                                       avea  deplină  dreptate  să  fie  pesimist.  Muncim  cu  puterea  trupului,  nu  cu  mintea,   socoteala  banilor cheltuiţi  pe haine  şi  obiecte
                                                             Dar  în  ce  mă  priveşte,  nu  am  făcut   şi  această  muncă  nu  este  remuneratoare,  nu   străine,  fâră  valoare  reală,  ar  găsi  o  sumă
                Pesimismul  lui  Eminescu.             studii  speciale  de  Filosofie.  Abia  doar  am   dă  roade  bune.  Are  o  valoare  neînsemnată   colosală,  un  tribut  enorm.  Statul  ne  ei  ca
                                                       cetit  cu  atenţiune  deplină  scrierile  unui  alt   în  raport  cu  munca  străină.  Câtă  sudoare   imposit  5  lei  de  cap,  străinul  ori  mai  bine
                                                       geniu  al  nostru,  regretatul  V.  Conta,  încolo   nu  pune,  câtă  oboseală  nu  îndură  Românul   zis  jidanul,  ne  ia  500  lei.  Cu  un  ceasornic
                  Aţi  observat  de  unde  vine  mizeria,  să­                                    până  să  producă  o  chilă  de  grâu.  Pe  urmă
                                                       câte  ceva  din  Kant,  Schopenhauer  etc.  şi  ce                                    de  nichel,  de  ex.  mă  pot  servi  întocmai  ca
             răcia  noastră?  De  aceia  cu  drept  spune  St.   am  putut  prinde  Ia  biblioteca  Liceului  din  câţi  bani  nu  dă  el  pentru  câţi-va  pesmeţi,   şi  cu  unul  de  aur.  Tot  astfel  mă  pot  lipsi
             Pop  de  epoca  de  înaintea  încheerei  conven-   Craiova  fiind  zilnic  în  contact  cu  distinsul  făcuţi  de  altfel  din  grâul  românesc,  cărora   de  un  inel,  cu  a  cărui  valoare  aşi  putea
             ţiunei  cu  Austro-Ungaria  că :  »Aceia  a  fost   profesor  şi  pot  zice  distins  filosof  dl  M.  străinul  le-a  dat  o  valoare  mare,  transfor-   cumpăra  o  acţiune  a  unei  societăţi  pentru
             era  galbinilor  austriaci,  cari  se  găseau  cu   Străjanu.  Dl  Strâjanu  a  fost  şi  a  rămas  un  mând-i  cu  o  muncă  mică.   Se  poate  oare   înfiinţarea  unei  fabrici,  care  să  dea  ocupaţie
             mulţimea  în  ţară  la  noi«.             sincer  membru  al  Societăţei  Junimea.   A  compara  munca-jucărie  a  construirei  unui   multor  Români  în  timpul  ernei.
                  Această  epocă  a  fost  înainte  de  con­  cetit  şi  rescetit  pe  Schopenhauer.  Adese  ceasornic  cu  munca  silnică  a  prăşitului  şi
             venţie.  Vom  reproduce  acum  numai  con-  ori  l’am  comentat  împreună.  Şi  totuşi  dl  seceratului ?  Şi  preţul  celui  dintâiu  cu  a   Resumând,  găsim  că  numai  unul  din
             clusiile  scoase  din  unele  tablouri  făcute  de   Strâjanu  a  rămas  optimist  convins  şi  înfocat  celor  din  urmă  se aseamănă?  Românul mun­  factorii  productivi  ai  României  funcţionează
             St.  Pop  ca  să  vedem  ce  s'a  întâmplat  după  propagator  al  optimismului.  Iar  din  modes­  ceşte  la  câmp în timpul verei adese-ori  14— 16  în  mod  normal.  Doi,  putem  zice  că  sunt
             convenţie.  Cităm  »715  mil.oane  lei  este  tri­  tele-mi  scrieri  se  poate  constata  pesimismul  ore  pe  zi  şi  în  arşiţa  soarelui.   Străinii  abia  bolnavi.  Astfel  este  evident  că  forţele  noas­
             butul  pe  care  l’a  plătit  România  Austro-Un-   nostru,  până  acum  însă  nu  a  ajuns  la  dis­  lucrează  8—9  ore, şi acele  la  umbră, în  fabrici.  tre  producătoare  sunt  inferioare  celor  stră­
             gariei  în  timp  de  10  ani,  în  urma  convenţiei  perare  după-cum  se  pare  că  era  pesimismul   Capitalul,  al  treilea  factor  productiv.de  ine.  Dispunând  de  aceste  slabe  puteri,  noi
             comerciale,  ceia-ce  face  mai  bine  de  71 Va  lui  Eminescu.  Vom  cita  şi  dela  noi  câte  asemenea  nu  ne-a  lipsit.  Am  încassat  bani  ca  şi  Italia,  Rusia,  Spania  etc.  nu  putem
             milioane  pe  fie-care  an !«.            ceva.  Vorbind  despre  cei  trei  factori  de  mulţi  din  mănosul  pământ  românesc.  Din  resista  forţelor  economice  franceze,  germane,
                  Tributul  ce-’l  dam  noi  Turcilor  nu  se  producţiune,  cari  se  ştie  că  sunt  natura  sau  nefericire  nu  ştim  să  întrebuinţăm  capitalu­  engleze.  Şi  dacă  nu  vom  lua  măsuri  de
             ridica  nici  la  o  jumătate  milion.    pământul,  munca  şi  capitalul, iată  ce ziceam : rile  încassate  dela  străini.  In  loc  să  des­  apărare,  vom  fi  cutropiţi  mai  curând  ori  mai
                  »Iată  efectul  convenţiei  cu  Austro-Un­  • România  posedă  pe  una  din  cele  trei  chidem  noi  isvoare  de  câştig,  noi  am  chel­ târziu  de  acele  ţări.  Atunci,  cum  de  nu am
             garia,  în  raport  cu  timpul  în  care  nu  aveam  forţe  în  grad  mai  mare  decât  ori-care  altă  tuit  avutul  la  băile  străine  şi  pe  luxuri  ne­  fost  cuceriţi  deja  şi  înghiţiţi  de  străini  eco-
             convenţie,  atunci  ne  dedea  ea  nouă  câte  ţară  a  Europei.  România  are  pământul  cel  trebnice,  adecă  am  înapdiat  străinilor  banii.  nomiceşte?  Şi  iarăşi  :   dacă  agiul  este  un
             18,145  milioane,  acum  îi  dăm   noi  câte  mai  productiv.;  Ne  lipseşte  munca  rodnică şi  Atât  cocoana boerului  cât  şi ţăranca,  după-ce  mare  apărător  contra  forţelor  productive
             71,537  milioane,  va  să  zică  diferenţa  în  fa­  capitalul  însemnat,  ori  mai  bine  zis  nu  ne  pune  mâna  pe  bani,  aleargă  la  prăvălie  spre  străine,  pentru  ce  nu-’l  avem  astăzi ?  Vom
             vorul  ei  şi  în  detrimentul  nostru  este  mai  lipsesc  aceşti  doi  factori,  ci  nu-i  ştim  între­  a-i  da  jidanului  în  schimbul  unor  stofe,  unor  arăta  motivele.  Trebue  însă  să  amintim  că
             mare  de  89Va  milioane  pe  an«,        buinţa  cu  folos.  Căci  nici un  popor din  Eu-  sdrenţe  ovreeşti.  Şi  valorez  eu  mai  mult agiul  în  curând  va  reapare  în  ţară.
   1   2   3   4