Page 3 - Activitatea_1902_08_31
P. 3

Nrul  31                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.


           propus,  ascultând  retras  şi  mai departe  mul  nostru,  prin  «A.  K.*  declară,  că  nu  s’a  o  carte,  care  trebue  se  revolteze  pe  fiecare   —   M o n u m e n t   n o u   în  cimiterul
           istoriile patriotice.   La  cantoniera Be n-   confiscat,  ear’  şarlatanul  Russu,  care se  zice,  Maghiar.  Mai  mare  scandal  e  că  Păcăţianu  gr.-or.  din  Orăştie  s’a  aşezat  în  săptă­
                                                     că-’i  Român,  tot  rnai  insistă  cu  denunţarea,  e  redactorul  foaiei metropolitului Ioan Mefianu,  mâna  trecută  în  memoria  defunctei
           c z e n c z   streinul  face etimologia  cuvân­
                                                     căreia  îi  face  apoi  iarăşi  loc  în  ziarele  anga­ omul  lui  Hamsea.  Iată  falşii  patrioţi  cum  a-  Anastasia  Petraşcu,  soţie  de  căpitan  ces.
           tului  greoiu  Ben-czentz  şi o atribuie (?!)
                                                     jate,  ca  d.  p.  «Magyar  Sz6«  [crezută  foaie  gită  contra  statului 1  «Şi  aşa  mai  departe*.  reg.  f  1  August  1873.
           nesăbăitei  limbi române!?.   Sâracul  eti-   şovinistă  a  lui  —   Bânffy],  în  decăzuta  «Peşti   In  perfidia  lor  condeele  simbriaşe  ale   Monumentul  e  de  marmoră  fru­
           molog!                                     Hirlap*  şi  eo  ipso  şi  în  cele  trei  surate  ale  lui  Mangra  au  retăcut  faptul,  că  opul  »C.  de  moasă  sculptat  cu  cruce  şi  inscripţie
                Despre  G e o a g i u  afirmă  că  l-a  lui  Ma n g r a   din  Oradea,  în  «Nagyvârad*,  A.«  n’a  fost  tipărit  la  «Tipografia  archidiece-  aurită  deasupra;  la  marginea  din  jos
           chemat  odată  D i o d   în  ungureşte,  din   «Nagyvâradi  Napld*  şi  «Szabadsâg*.  sană*  din  Sibiiu,  ci  la  tipografia  «Tribunei*;  stă  scris:   «Trecătoriule,  dă  o  lacrimă
                                                           Aceleaşi  foi  au  publicat  ştirea  cu  con­  au  retăcut  faptul,  că  «Telegraful  Român*  nu  la  mormântul  mamei  mele,  gândindu-te
           care  Românii  apoi  au  făcut  Geoagiu(?!).
                                                     fiscarea  cărţii  dela  dl  Hamsea,  aceleaşi  foi  e  organul  personal  al  I.  P.  S.  Sale  dlui  I.  la  a  ta«.
                Câte  notoţenii  va  fi  mai  ascultat
                                                      apoi  n’au  vrut  să  publice  desminţirea,  venită  Meţianu,  ci  e  oigan  s e m i o f i c i o s   al  Con­  Duminecă,  la  28  Iulie  a.  c.  a  fost
           strâinul dela  istoricul  tinerel,  nu ştiu,  că   dela  autorităţile  judecătoreşti,  că  nu  s’a  con­ sistorului  din  Sibiiu  şi  au  retăcut  şi  faptul,  stropit  cu  apă  sfinţită  acest  monument,
           eu  m’am  dat  jos  şi  i-am  lăsat  în  nu­  fiscat  nimic.  Aceleaşi  foi  au  tăbărît  pe  II.  Sa  că  dl  Păcăţianu,  pentru  plata  ce  o  trage  nu  prin  părintele  protopresbiter  local,  cu
           mele lui...Hundsdorfer, mare istoric,  dela  dl  I.  Gali  [care la  alegerea  de episcop  a  fost  dela  I.  P. S.  Sa  Metropolitul  şi  nici  dela Con-  care  ocasiune  s’a  făcut  şi  rugăciunea
           care  va  fi  învăţat  tinerul  istorie..  pe  lângă  Hamsea]  şi  aceleaşi  foi,  zise  ungu­ sistor,  ci  dela  direcţiunea  «Tipografiei  archi-   celor  răposaţi  în  memoria  scumpei  de­
                                                      reşti,  n’au  vrut  se  publice  desminţirea  cate­ diecesane*,  care  l-a  şi  angajat,   nu  scrie  functe  la însărcinarea  d-şoarei  directoară
                                                      gorică  a  lui  Gali,  care  arăta  cu  degetul  şi  «Cărţi  de  Aur*,  ci  articoli  în ziarul  la  care se  a  internatului  —   Elena  P e t r a ş c u ,   din
             Herostraţii arădani.                     asupra  ticăloşilor,  cari  se  ocupă  cu  astfel  de  află  şi  cari  articoli  din  «Telegraf«,  se  ştie,  Sibiiu,  care  aşa  de  frumos  a  ştiut  eter-
                                                      denunţări.  Şi  n’au  publicat  fiind-că  tristul  nu-ş>jţin  în  tonul  articolilor  lui  Russu  de
                                                                                                                                           nisa  memoria  mamei  sale,  împodobind,
                                                      cuartet:  Solymosi,  comic  la  teatrul  poporal  pe  vremea  când  martiragiul  se plătea  cu câte   încă  cu  unul,  monumentele  cimiterului
                                      —  3/VIlI.  1902.  din  Pesta,  Alexics,  proclamat  «trădător*  pe  500  fr.  la  câte  o  lună  de  lene  şi  de  dolce  nostru.
                                                     vieaţă  de  cătră  însuşi  clicaşii  Aradului,  Sas  faruiente  în  temniţele  Seghedinului  şi  ale
                In  interesantul  monolog  al  >Cărţii  de
                                                     Ede, neo-maghiardin Oradea  şi  Russu-Şirianul  Vaţului.                                —   P etrecere  cu  dans  se  va  aranja
           Aur»,  publicat  în  nrul  trecut  al  »Activităţii*,
                                                      aveau  interes,  ca pe  d-nii  Hamsea şi  Gali  sâ-’i   Herostrat  se  poate  ascunde  cu  ruşine  de  cătră  «Reuniunea  femeilor  române gr.-cat.
           dau  cu  ochii  şi  de  următoarea  jelanie:
                                                     scoată trădători  de  patrie.  Şi aceleaşi condeeau  dinaintea  herostraţilor  din  Arad.   Bătrânul  din  Zl at na*,   în  15/28  August  1902  [în
                »Fost-au  şi  de  aceia,  cari  tot  în  gaze­  îngheţat cu  negreală cu  tot, când  s’a  aflat,  că  Herostrat  a  dat  toc la un  templu,  Herostraţii  ziua  de  S â n t ă - M a r i a - m a r e ]  la  x/a 9  ore
           tele  maghiare  denunţau  pe  cei-ce  mă  aveau,   şi la  dl  Dr.  N.  Oncu, omul lui  Mangra [alterego  din  Arad  au  pârjolit  vaza  şi  cinstea  Români­
           ca  să-’i  compromită în  faţa  şovinismului,  care                                                                             seara  în  pavilonul  ospătăriei  comunale  din
                                                      d-lui  Oncu]  s’a  confiscat  »C.  de  A.«,  fără  ca  lor,  între  cari,  până  la Şirianu şi  Chelbidache  loc,  fiind  tot  odată  în  aceeaşi  zi  şi  patroana
           nici  n’a  întârziat  a-i  declara  trădători  de
           patrie*.                                   una  din  foile  neîmbătate de banca  „Victoria11  încă  nu  s’a  găsit  un  individ,  care  se  denunţe  Reuniunii.  Preţul  de  intrare:  de  persoană:
                Jelania  »C.  de  A.*,  recte  a  d lui  Iosif  se  fi  cerut  să-’l  tragă  în  ţapă  pe  mangristul  pe  un  colectant  de  documente  istorice, încă  1  coroană  50  bani.  Bilete  se  pot  procura
           Vulcan,  membrul  «Academiei  române*,  nu  e  incorigibil.                          nu  s’a  găsit  Român  prăpădit,  care să causeze  la  presidenta  Reuniunei  D-na  Elena  Albini
           neîntemeiată,  căci  dl  Vulcan  a fost  în  posiţie   Cartea  confiscată  e  o  colecţie  de  docu­  o  aşa  de  mare  pagubă  materială  chiar  unui  şi  seara  la  cassă.  Venitul  curat  este  des­
           să  cunoască  şi  dînsul  metehnele,  cari  s’au pus  mente  istorice.  Colectantul  a  făcut  o  introdu­ ziarist,  care  D-zeu  ştie,  s’o  fi  încurcat  şi  în  tinat  pentru  fondul  Reuniunii.   Suprasolviri
           la  cale  contra  celor  ce  aveau  »C.  de  A.«.  cere  şi  din  această  întioducere  bezevenchii  datorii, în nădejdea că  le  va replăti  din  abona­  să  primesc  cu  mulţumită  şi  se  vor  cuita  pe
                Chestiunea  fiind  de  cea  mai  mare  im­ naţionalişti (?)  din  cunoscuta  clică  au  tradus  mente.  Herostrot  n'a umblat  cu  arătări  ano­  cale  ziaristică.
           portanţă  trebue  s’o  pipăim  mai  deaproape.  pasagii  întregi pe cari  le-au  publicat  apoi prin  nime,  pe  când  herostraţii  arădani  după-ce   P r o g r a m :
                Dl  T.  Păcăţianu,  autorul  »C.  de  A.*  a  ziarele  străine  angajate,  ca astfel  cu  atât  mai  s’au  folosit  de  meseria  lor  cu  epistolele  ano­  I.   In  15/28  August, înainte  de  amiazi,
           trimis  un  exemplar  şi  redacţiei  «Tribunii Po­ evidentă  să  fie  crima  trădării  de  patrie,  pe  nime  au  dat  alarma  prin  foile  din  Oradie  asistarea  la  celebrarea  sf.  Liturgii  în  biserica
           porului*,  pentru-ca  aceasta să-’i  facă  reclamă.   care  ar  fi  săvîrşit-o  hamzeiştii  prin  sprijinirea  şi  Pesta  şi  numai  după  aceea  în  murdarul  gr.-cat.  din  loc.  II.  Dansuri  poporale  în
           Pasul  greşit  al  d-lui  Păcăţianu  l-a folosit  şar­  cărţii,  pe  care  unii  nici  n’au  comandat-o  ci  4  atât  de  slăbănogeşte  redactatul  lor  organ  « Co a s t a  O p r i t ă *   dela  1  oră  până  la  7
           latanul  redactor  al  »T.  P.*,  aşa,  după  cum  li-s’au  trimis,  în  firma  speranţă,  ca  sprijinitori  »T.  P.«,  ca  astfel— orbii— să  nu  vadă  cusă­ ore  p.  m.  III.  Petrecere  cu  dans  în  pavi­
           lui  şi  lui  Mangra  i-a  venit  la  socoteală.  Când  a  tot  ce-’i  bun  fiind,  vor  trimite  costul.  tura  cu  aţa  cea  albă.  lonul  ospătăriei comunale  dela  1/a9  ore  seara.
           s’a  presentat  adecă  un  trimis  de  al  procura-   Opul  »C.  de  A.*  fiind  o  colecţie  de   Scriitorul  acestor  rînduri  s'a  martirisat  IV.  In  16/29  August  escursiuni:  1]  în  ţi­
           turei ca  să confişteşi  exemplarul  dela  »T.  P.«.  documente  publicate  di ja,  cel  ce  îl  primeşte  pe  sine  şi  a  urmărit  cu  atenţie  denunţările  nutul  romantic  pe  drumul  Almaşului;  2]  la
           indus  în  lista  aflată  şi  confiscată  dela  autor,  în  casă  nu  săvîrşeşte  trădare  de  patrie,  fie,  clicaşilor  arădani   Cetind  fiţuicele  lor  şi  ce­  şteampurile  [sistem  de  California],  pe  cum  si
           redactorul  acesteia  a  oblicit  lista  acelor  ară­  că  l-a  comandat,  fie,  că  i-s’a  trimis  necerut.  tind  acum  şi  observarea  nimerită  a  d-lui  la  funicularul  minelor  de  aur  ale  societăţii
           dani,  la  cari  se  căuta  numita  carte.  Iute  s’a   Motiv  legal  de  a  urmări  pe  colectant  Vulcan,  a  trebuit  să  vin  şi  să  pun  punctul  din Boteş ;  3.] la » D e t u n a t a «;  4.]  la  > P i a-
           pus  deci  şi  a  relatat  caşul  Schreib Monezi­  deasemenea  nu este,  fiind-că  documentele cele  pe  i.                     tra  c apr ii*  ;  5.]  la  topitoarele  de  aur  din
           lor  din  Oradea,  cari,  spre  deplina  indignare  mai  «primejdioase* (?)  au  fost  publicate  şi   <   La  întrebarea :  că  ce  pedeapsă  merită  Zlatna.  De  trăsuri  şi  ciceroni  se  îngrijeşte
           a  inteligenţei  din  Otadea,  s’a adus  laude  ne­  utilisate  şi  de  dl  Jancsd  Benedek,  un  patriot  clicaşii  Iui  Mangra,  avansaţi  astăzi  la  rangul  comitetul.  Doritorii  de  a  lua  parte la  aceste
           meritate  tocmai  individului Mangra.  Conform  cu  patentă,  fără ca  acesta  să fi  fost tras  înain­  dubios  de  trădători  ordinari,  nu  răspund  eu.  escursiuni  prin  ţinuturile  atât  de  romantice
           avisului,  apoi  gazetarii  arădani  au  şi  tăbărît  tea  justiţiei,  căci  nu  poate  fi  act  punibil  pu­ Răspundă  societatea  românească,  căreia  i-s’a  din  jurul  nostru,  sunt  Invitaţi  a  se  însinua
           pe  archimandritul  A.  Hamsea,  vrând  astfel  blicarea  d.  p.a «vorbireii  funebrale*,  [«Halotti  dat  s’ă  vadă  executându  se  cea  mai  mare  cu  cel  puţin  24  ore  mai  înainte  la  Dl  I.
           să-’l  denunţe  în  sus,  că  e trădător  de  patrie,  beszăd*]  din  istoriile  literaturii  maghiare,  că­  blăstămăţie:  insinuarea  unor  Români,  pen­  Crişan,  secretarul  Reuniunii.
           fiind-că şi-a comandat  »C. de A.«  Procuratura  reia  să-’i  ia  folosul  toţi  filologii  şi  cei  ce  se  tru-că  ar  fi  procurat  o  carte  românească  de
           din  Arad  vine  şi   desminte  ştirea,  care  via  interesează  de  trecutul  limbei  maghiare  şi  istorie.                     —   Ziua  Sf.  Ştefan,  20 August  n.,
           Arad-Oradea  îşi  făcea  acum  turneul  şi  prin  nici  statul  nu  se  răstoarnă  dacă  se  publică   Băgându-mi  cuţitul  destul  de  afund  în   se  va  sărba  la  băile  din  Geoagiu  cu
           foile  din  Pesta.  Acum  strechiatul  Şirianu  îşi  vorbirea  lui  Bărnuţiu,  căreia  sâ-’i  poată  lua  putregaiul  mang-ist  şi  temându-mă  ca  nu   deosebită  pompă.   La  10  ore  a.  m. se
           dă  arama  pe  faţă.  In  faţa  desminţirei,  că  nu  folosul  şi  filologul  şi  istoricul  şi  politicianul,  cumva  clicaşii  să  mai  atace earăşi  şi  pe  alţii,   va  oficia  un  Te-Deum.   După  ameazi
           s’a  găsit  şi  nici  nu  s’a  căutat  »C.  de  A.<  la  după  cum  d. p.  dl  Jancsd  i-l’a  şi  luat de aşa,  cari  n’au  nici înclin  nici  în  mânece  cu  cele-ce   musică  pe   promenadă.   Seara  la  7
           dl  Hamsea,  el  vine şi  susţine,  nu  între  patru  că  a  încassat  pe  urma  scrierii  sale  marele  eu  scriu,  eată,  mă iscălesc.  Dacă clicaşii dela   ore  foc  artificial,  după-care  urmează
           păreţi,  ci  oblu  în  foaia-’i  de  closet,  că  da,  a  premiu  al  «Academiei*  maghiare,  mi-se  pare  „T.  P.“  n’au  unt  pe  cap, poftească  şi  iese  la   petrecere  cu  dans.
           văzut,  cu  ochii  lui,  numele  I.  P.  C  Sale  d-lui  de  5000  fl.  Cartea  d-lui  Jancsd  nefiind  pusă  soare  şi  scuze-se şi  mai răfuiască-se, dacă pot.  —  A   fierbe  reu   —  m otiv  de divorţ.
           Hamsea  pus  pe  indicele  procuraturei.   la  indexul  procurorilor,  credem,  că  şi  a  d-lui          E m . M ă g l a ş iv.  Curia  reg.  din  Budapesta  a  pronunţat  în  zi­
                 Va  se  zică  procurorul,  străin  de  nea-  Păcăţianu  va  fi  reînapoiată  prenumâranţilor,                             lele  aceste  o  sentenţă  de  divorţ  în  sarcina
                                                      ear’  autorul  nu  va  mai  fi  şicanat  pe  la  jude­                               femeei,  în  care  înşiră  ca  motiv  de  divorţ,  că
                Până  la  1875  trebuinţele  noastre  erau   cătorii,  pentru-că  £   fost  denunţat  de  nişte   N0UTĂTI                  inculpata  fiierbe  mâncări  rele  bărbatului,
                                                                                                                                           pe  când  sieşi  îşi  gătea  mâncări  bune  în
           toarte  mărginite.  De  aci  şi  exportul  nostru   oameni  cu  mintea  oloagă.   Apropos  de  de­             7                secret  şi  se  lăuda  necontenit  în  faţă  bărba­
           care  consistă  în  lucruri  de  prima  necesitate,   nunţare.                                                                  tului,  ca  ea  are  de  amant   un  domn  cu  ca­
                                                           După  cum  scriu  ziarele  maghiare,  in­  —   Alegeri  de  învăţători.   La  22
           era  mai  mare  decât  importul.  In  urma  în-                                                                                 re  întreţine  relaţii  şi  care  e  domn  atât  de
                                                      formate  de  sigur dela  procuratura  din  Sibiiu,  Iulie  a.  c.  s’a  ţinut  alegerea  de  învăţă­  mare,  încât  bărbatu-său  trebue  să-i  sărute
           cheerei  nenorocitei  convenţii  comerciale  cu
                                                      denunţarea  a  fost  a n o n i mă .       tori  la  şcoala  gr,-or.  din  Geoagiu-joseni,  mâna  ca  un  pandur  şefului  său.  Curia  pe
           Austro-Ungaria,  în  1875,  am  început să  gus­                                                                                basa  acestor  motive,  şi  în  sensul  §  80  art.
           tăm  din  luxul  european,  să  ne  civilisăm  în   Din  goana  ce  s'a  pornit  contra  d-lor  la  care  au  fost  ales  cu  majoritate  de   de  lege  XXXI  din 1894  a  desfăcut  câsătoria,
           cheltueli  şi  consumaţie,  pe  câtă  vreme  pro­  Hamsea,  Mocsonyi  şi  Gali,  precum  şi  după  voturi  G a v r i l  Mat e i aş ,  fost  învăţător   declarând  femeea  de  vinovată.
           ducţia  noastră  tot  barbară  a  rămas.  înainte   denunţarea  apărută  în  chiar  «Tribuna  Popo­ provisor  la  acea  şcoală.
           de  1876  Intrau  în  ţară  sute  de  milioane  Iei   rului*,  reiese  evident,  că  cei  ce  au  făcut   —   La  28  Iulie  a.  c.  s’a  ţinut  ale­  —   Almanachul  societăţii  de  lectură
                                                      prima  denunţare,  şi  încă  pe  cale  a n o n i mă ,  gere  la  şcoala  gr.-or.  din  Beriiu,  la  care
           străini.  Aurul  abunda  pe  pieţele  noastre.                                                                                  » P e t r u  M a j o r «,  Budapesta  1901.
                                                      au  fost mangriştii,  cari  în şedinţele  lor secrete,  cu,,  ţotalitatea  voturilor  a  fost  ales  dl
           După  convenţie,  lucrurile  se  schimbă.   Sute                                                                                O  elegantă  carte  de  144  pag.  format
                                                      drept  armă  de corteşire şi pornind  după  min­ Ios.if  Du mi t r u .
           de  milioane  lei  în  aur  eşiau  din  ţară.   Apoi                                                                            8°  mare.   E d i ţ i e  de  lux.   Se  ca-
           treptat  cu  dispariţia  aurului  se  ivea  agiul.  Şi   tea  sucită  a  unui  clicaş,  vor  fi  luat  în  pro­  Ambele  alegeri  au  fost  conduse   pâtă  la  administraţia»  Revista Ilustrată«
                                                      gram  şi  această  acţiune  înfundătoare  pentru  prin  protopresbiterul  tractual  cu  bun
           agiul  era  când  mai  mare,  când  mai  mic,                                                                                   în  Bistriţa  cu  4  cor.  porto  30  bani. -j-
                                                      contrari,  dar'  mântuitoare  pentru  clică.  tact,  spre  mulţumirea  generală.
           după-cum  eşia  mai  mult  sau  mai  puţin  aur.
                                                           N;-se  va  răspunde,  că  mangriştii  de   —   Duminecă,  la  4/17  August  sâ
           Austro-Ungaria,  superioară  nouă  în  puteri de                                                                                  —   Luni,  în  4  1.  c.  George  Iager,
           producţie,   ne  copleşia  cu  produsele  sale.   unde  au  putut  ei  şti,  că  d.  p.  d-nii  Gali  şi  va  ţinea  alegerea  la  şcoala  din  Şibot.  din  Romos,  descărcând  grâul  din  car
           Aurul  se  scurgea spre  Austro-Ungaria ca spre   Mocsonyi  posed  »C.  de  A.*,  că  astfel  denun­  Ne  pare  bine  că  şi  şcoalele  noas­  şi  aruncând  snopi  în  puiul  şurei,  unde
                                                      ţarea  să-şi  aibă  efectul  dorit?  Despre  autor  tre  din  an  în  an  încep  a  progresa,  prin
           un  centru  de gravitate.  Şi  agiul,  acel pretins                                                                             îi  prindea  soţia  şi  soacrâ-sa  pentru  de
                                                      cu  greu  s’ar  putea  presupune,  că  ar  fi  co­ întregirea  posturilor  vacante  cu  învăţă­
           rău  economic,  după-cum  îl  numeşte  dl  G. C.                                                                                a-i  aşeza,  pe  când  era  la  capâtul  lu­
           Cantacuzino,  intervenia  dela  sine  ca  să  ne   municat  lista  abonenţilor  şi  celor  dela  »T.  tori  cualificaţi.        crului,  a  scăpat  furcoiul  din  mâni  aşa
           apere  contra  vecinilor  cutropitori.     P.«  Asta  e  drept  şi  autorul  »C.  de  A.«  nu                                   de  nefericit, încât s’a împlântat de asupra
                După  această  mică  digresie  să  ne  în­  e  de  vină  şi  totuşi  e  vinovat.  «Vina*  dînsu-   —   învăţătorii:  Luca  Pera  din  Boiu,   ochiului  soacră-sa,  străbătând  până  în
                                                      Iui  e,  că  e redactor  al  «Telegrafului  Român*,  loan  Lucăcel  din  Balşa  şi  Simion  Ci-
           toarcem  iarăşi  la  Creaţiunea  poetică  a  ge-                                                                                creri.   După  suferinţe  grele  de  câteva
                                                      foaie  semioficioasă  a  Consistorului  din Sibiiu. bian  din  Poiana  şi-au  înaintat  rugare
           îiului  nostru  având  convingerea,  că  aici  ne                                                                               zile,  Maria  1  Niculae Teban,  aşa o chema
            iror  urma  din  nou  şi  gentilele  cetitoare  ce   Ce  şi-au  zis  Mangriştii?  II  denunţăm  pentru  a  se  pensiona;  cei  doi  dintâiu  a  repausat.               ’
                                                      pe  Păcăţianu, şi apoi începem  haita.  Şi  au  şi  după  un  serviciu  lung  de  peste  30  ani,
            îe-au  părăsit  pentru  un  moment.                                                                                                 Deoare-ce  era  presupunere,  că  ji-
                                                      început-o  după  reţeta  mangristă.  In  ziarele,  ear’  cel  din  urmă,  după un  serviciu împli­  neri-seu  cu  voia  ar  fi aruncat cu  furcoiul,
            (Va  urma).          /.  S.  O RD E AN .  cari  le-au  stat  la  disposiţie  (vezi  titula  lor  nit de 40 ani.  Onoare  lor,  cari  şi au  făcut   a  întrevenit  justiţia  şi  a  făcut  obducţia
                                                      mai  susl)  au  bucinat  urbi  et  orbi,  că.,  inco­ datorinţa  pe  terenul  educativ!  prescrisă.  Urmările  se  vor  vedea.
                                                      rigibilul trădător  de patrie,  Păcăţianu,  a  scris
   1   2   3   4