Page 1 - Activitatea_1902_08_32
P. 1
Anul II. O răsti e, 21 August n. 1902. Nr. 32
IN SERŢIU N I: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foart:
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu sâ îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEE-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie'eare Joi.
Dr. Aurel Muntean L aurian B ercian
i
mână sunt de-asemenea puţine astfel Sigur, că stările noastre de azi nu cole în fiecare comitat şi a introducerii
de institute folositoare. sunt mai favorabile decât cele din 1899; unei economii mai intensive la poporul
Trebuinţa Cum stăm cu prelegerile economicer căci şcoale economice nu am înfiinţat nostru; pentru-că ar fi cine să propo-
do a na creşte specialişti Rău şi cu aceste. In adunările despăr- de loc, ear numărul elevilor din insti veduiască cu cuvântul, cu fapta şi în
tutele economice streine încă nu va fi scris ideile bune şi folositoare.
ţămintelor şi în agenturile »Asociaţiumi*
nu s’au ţinut îr decurs de un an nici crescut. Cum ne-am putea creşte un con
pe terenul economic. Şi apoi ce este un număr de 49 tingent de tineri economi? Fireşte, aşa
30 prelegeri economice; cele 2 Reu
niuni agricole să fi ţinut şi ele vre-o elevi ? Un picur în mare. cum ne creştem şi tinerii pentru alte
cariere: cu ajutorul stipendiilor. E
30 prelegeri. Să mai punem încă atâtea Din cele arătate până aici se vede,
Dacă aruncăm o privire asupra vas timpul sâ ne formăm şi oameni, cari
prelegeri ţinute în diteritele noastre co că ne lipsesc aproape cu totul factorii
tului nostru teren economic, vedem lip să muncească cu pricepere pentru spo
mune prin preoţi şi învăţători. Dar’ ce chiemaţi a da impuls puternic şi avânt
suri mari şi trebuinţe arzătoare; ba am rirea avuţiei naţionale, instruind popo
sunt aceste faţă cu număroasele noas agriculturei noastre şi a pune la cale
putea zice, lipsă aproape totală de or- rul nostru agricultor, atât de însetat de
tre trebuinţe? Şi ce influinţă pot ele organisaţiunea noastră economică.
ganisare şi de procedare cu sistem pen cunoştinţe aevea bune şi folositoare.
avea, când cele mai multe nu sunt ţi
tru crearea unei situaţiuni mai favorabile. In această situaţiune înzadar vom Suntem siguri, că din mulţimea de
nute într’un limbaj destul de poporal şi lamenta mereu, că ne lipseşte cutare şi
Pe terenul agricol ameliorările sunt stipendii, ce se distribue an de an, se
nici nu sunt împreunate — barem unde cutare instituţiune economică, înzadar
aproape nule; cu toate-că acesta e sin pot destina încă de acum câte-va şi
se poate — cu experimentări practice? vom stărui să o înfiinţăm. A înfiinţa
gurul teren care susţine întreagă sufla în scopul cualificării tinerilor economi.
Aşa, fireşte, 'nu se poate popularisa s. e. o reuniune agricolă românească,
rea românească din această ţeară. Dar unde vom plasa tinerii astfel
ideile nouă economice, nici poporul nu în cele din urmă, nu e un lucru greu;
In zadar vom căuta de present sâ cualificaţi? Natural, că în locul prim
poate progresa în privinţa economică. e greu însă a o conduce, a o face să
vedem o îmbunătăţire în diferiţii ratni în centrele noastre culturale, pe lângă
7 u mai puţin slab stăm şi cu lite prospereze şi împreună cu ea poporul,
ai agriculturii noastre. Preoţimea nu institutele noastre de învăţământ din:
ratura economică pentru popor şi cu pentru a cărui bine a fost înfiinţată.
poate influinţa cu efect în această di Arad, Beiuş, Blaj, Brad, Braşov, Caran
bibliotecele poporale economice. In această Singură bunăvoinţa şi zelul nu sunt de-
recţiune, pentru-că-’i lipsesc pregătirile sebeş, Lugoj, Năsăud, Orade, Sibiiu, etc.
direcţiune dc-asemenea este aproape ajuns. Se cere înainte de toate pri
necesare. In seminarii se învaţă de toate, Altă parte vom plasa-o la şcoala ori
singur obiectele economice sunt trac totul de făcut. cepere perfectă a agendelor. Condu şcoalele economice, ce inomis vom tre
tate cum se poate mai maşter. Şcoalele economice superioare, me cătorii unei astfel de reuniuni trebue bui să le înfiinţăm. Şi altă parte va
Invifătorhnca şi în urmare şcoala dii pi inferioare, atât cele agricole cât să poată ţinea prelegeri din toţi ramii fi bine să stee în serviciul institutelor
poporală de-asemenea nu au avut până şi cele de silvicultură şi veterinare, nu agriculturei, să fie îndemânatici în toate noastre financiare şi al Asociaţiunii,
acum un rol însemnat în desvoltarea mai puţin şcoalele de vierit, de grădi lucrările practice ce se referă la agri având ca misiune principală de a în
economiei la poporul nostru. Şi aici cău nărit, de lăptărit, etc., ne lipsesc cu cultură, ca cele spuse să le poată pune fiinţa şi conduce reuniuni şi tovărăşii
şele sunt aceleaşi ca şi la preoţime: desăvîrşire. şi în practică. Altfel mersul unei insti- agricole, şi însoţiri de valorisare, apoi
tuţiuni economice trebue să se potic
cualificaţiunea necorespunzătoare a pe In 1899 erau în total în Ungaria de a ţinea prelegeri economice, a spori
nească.
dagogilor noştri din obiectele economice. 55 Şcoale economice de toate categoriile, literatura economică pentru popor, în
De vre-o 7 ani s’a dispus din par care erau frecuentate de 2104 elevi, din Deci pentru a ne putea urni din deosebi redactarea unei sau mai mul
tea guvernului cualificarea învăţătorimii tre cari numai 49, adecă ceva mai bine, loc, înainte de toate va trebui să ne tor foi bune agricole, etc.
în privinţa economică şi înfiinţarea ^coa de 2% Români. Intre aceştia nici unul creştem specialişti pe terenul economic, Cu chipul acesta am avea în cen
ielor de repetiţie economice, al căror nu în academiile economice, abea unul în oameni trecuţi prin Academia Agricolă trele noastre culturale cel puţin câte
măr se ridică de present în întreg Ar şcoalele medii economice. Şcoalele in- şi înzestraţi cu cunoştinţe practice. Avem un specialist în ale agriculturii; ear fii-
dealul şi Ungaria la 1789. Noi nici în inferioare agricole au fost frecuentate de trebuinţă barem de câte un bărbat torii noştri preoţi şi învăţători, de ase
această direcţiune nu ne pornim. In 24 tineri români, cele de vierit de 5 astfel cualificat în fiecare comitat locuit menea şi poporul ar avea dela cine să
comitatul Sibiiului sunt s. e. abea 4 elevi români, ear’ cele de grădinărit, de Români, înveţe studiul şi practica agriculturii.
astfel de şcoale economice. In alte co cele pentru vigili silvanali, etc., au fost Cu chipul acesta ne-am putea apoi Urmările folositoare, ce ar resulta
mitate cu poporaţiune în majoritate ro frecuentate în total de 20 tineri români. realiza ideea înfiinţării reuniunilor agri- din o astfel de organizare, ar fi de ne-
loc. Poetul s’a gândit mult pânâ-ce să gă destul de bună, dar nu e perfectă. Şi a minte scurtă. Şi câte copile nu devin pradă
F O I Ş O A R A sească un nume potrivit; un nume ce să ca- trebuit tot marele poet şi economist să ne unor nemernici, ce-şi bat joc de ele cu min
racteriseze perfect ţara noastră. Dl Haşdeu dea un nume ce de odată să exprime totul tea lor uşoară.
în conferenţa : »Noi în 1892* compară pe şi acesta e numele »copila«. Atunci de ce Şi nimic mai admirabil decât compa
Qfllima bounfd. Români cu nişte copii. D-sa aduce un exem copilă şi de ce nu copil? Motivele sunt raţia României, acuşi cu o Venere, acuşi cu
plu foarte elocuent. La începutul ernei, într’o multe şi foarte puternice. întâi titlul de co o Madonă. Copila se pare că a fost înşe
bună noapte, cade zăpada în abundanţă. Bu pilă e mult mai poetic. Câte poesii nu poţi lată, a fost sedusă, că a ajuns chiar o ba
£ s vrea se fiu un paj frumos,
curia birjarilor, dar mai cu seamă bucuria co concepe pe tema copila. Acî ai sexul fru cantă ; pe când poetul închipuindu-şi că are
coBorînd din soare,
Pa, —
piilor când aud clopoţeii. Te uiţi la ei cu mos, ai însă şi frumseţea, ai calitatea, ino în faţa lui o virgină, a făcut’o dumnezee. Aţi
stăpânul nostru crunt,
Par el, —
drag cum aleargă în grupuri după sănii ca centa, ai forma, ai amorul născând etc., pe văzut apoi cum s’a pocăit geniul.
iPtecat (a vânătoare.
să se urce dinapoi, şi să se plimbe pe de câtă vreme pe tema copil nu ai aproape Tot pe aceea vreme poetul crează o
Şi-aş vrea pe rochia-i în genunchi geaba. Câte unul reuşeşte să înşele pe bir nimic. altă măreaţă şi instructivă poesie »Epigoni«.
Se stau precum îmi spune, jar. Colegii lui rămaşi pe jos, în loc să caute Aci Eminescu nu numai că se teme că-şi
AL doilea — şi aci e esenţialul — gre
Cu glas sfios se-’i cânt un cânt să înşele alte sănii ce vin în urmă, îi auzi va fi bătut cine-va joc de copila lui, ci-şi
şelile copilului se pot corige, se pot erta.
Xn îngînări de strune. deodată strigând în cor: »Arde-’l l< Birjarul pierde ori-ce speranţă de viitor. De aceea
Greşelile copilei nu iartă şi nu se pot erta
simte ca fost păcălit şi întoarce biciul. Şi laudă pe toţi aceia cari au contribuit la înăl
decât loarte arare ori. In adevăr, de câte
Şi-oftînd, se ’ntreSe — ta sfîrşif —
bietul băiat ca să nu fie ars, se rostogoleşte ţarea României. Şi când vine la present
Că cine-o f i poetut? ori nu să văd femei din toate treptele
din sanie de-a dreptul în zăpadă. Astfel zice:
Par eu se plâng, că-mi fin ascuns societăţei devenite nenorocite perittu o mică
mulţumită invidiei şi gelosiei toţi bâeţii rămân
Xn inimă secretul... pe jos. Şi tot din această causă Românul greşală comisă în timpul când era copilă. Se Iară noi ? noi Epigonii?... Simţiri reci, harfe zdrobite,
V. P. ştie apoi că epoca cea mai critică pentru Mici de zile, mari de patimi; inime bătrâne-urîte,
nu se poate ridica prin merite, de oare-ce
sexul femenin este timpul când trece prin Măşti rizinde puse bine pe un caracter inimic;
fraţii lui rămaşi mai pe jos caută cu toţii Dumnezeul nostru ; umbra, patria noastră : o frază,
fasa de copilă. Ce e copila? Copila e vîr-
Pesimismul lui Eminescu. să-’l răstoarne. In această privinţă cele pe sta dela 13 la 16 ani; este epoca de tran- In noi totul e spoială, tot e lustru fără bază;
trecute cu un doctor Babeş, Asachi etc. sunt Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem in nimic.
siţie, vârsta când fata merge spre desvoltarea
exemple palpabile. Celebrităţi recunoscute
Aţi recunoscut în «Venere şi Madonă* complectă nu numai în forme, ci şi în minte. Şi de aceea spusa voastră era sfîntă şi frumoasă,
în mod desinteresat de toată lumea nu pu
dimpreună cu mine pe copila, pe adorata Şi poate că părul lăsat încă pe spate ne de Căci de minţi era gândită, căci din inimi era scoasă,
teau să reuşească a fi recunoscuţi şi de Ro- Inimi mari, tinere încă, deşi voi sunteţi bătrâni.
poetului. mânii-copii. notă că mintea ei nu e deplin formată şi S’a întors maşina lumei: cu voi viitorul trece;
Pentru-ce poetul o numeşte copilă ? E prin urmare să nu ne înşele formele; denotă
Noi suntem iarăşi trecutul fără inimi, trist şi rece ;
luată această expresie la întâmplare? De Caracterisarea tăcută de dl Haşdeu e că până acum fata are tot părul lung şi Noi în noi n’avem nimica, totu-i calp, totu-i strein!