Page 3 - Activitatea_1902_08_32
P. 3

Nrul  32                                                                 ACTIVITATEA                                                                        Pag-  3.


              Faţă  de  controlorul  orăşenesc,  cel  avut-au  destule  ocasiuni a-1  cunoaşte) —   Maria  Schwarz  n.  Marinoviciu,  văd.  de  ore  seara  şi ploua,  pe  când Stîrc se  ducea  dela
        cu  plată  mai  mare,  după  a  lui  cuali-  şi  doi  membrii  Saşi,  cari  încă  au  vite.   colonel,  Nicolau  Marinoviciu,  Eugen  Marino­ cină,  unde  amândoi  ajutaseră  la  treierat  cu
                                                                                              viciu,  ca  soră  şi  fraţi.  Cornel a  Marinoviciu  maşina  de  vapor.
        Jicaţie  superioară  (?/)  care  nici  idee  nu  Majoritatea  cu  un  vot au  format’o func­
                                                                                              n.  Datco,  Elena  Marinoviciu  n.  Muntean  ca   La  câteva  minute  aflarâ  pe Stîrc  omorît
        are,  câte  soiuri  de  dări  sînt  la  oraş  şi  ţionarii  şi  acei  membrii  de  comunitate,
                                                                                             cumnate.  Olga  Schwarz,  Caro!  Schwarz,  că­ nap  în  stradă,  aproape  de  unde  plecă,  lovit
        cum  se  aruncă  acelea,  adecă  după  ce  cari  nu  au  vite  şi  cărora  le  place  a   pitan,  cu  soţia.  A'tred  Schwarz  şi  Aurel,  Emil,  cu  săcurea  în  ceafă  şi  la  frunte.
        cheie,  apoi  care,  de  când  s£  află  la  avea  toate  comodităţile, precum  prome­ Mihail,  Stella,  Nicolau  Mărinoviciu,  ca  nepoţi.  Presupunerea  a  căzut  pe  Opr ean,   cu
        oraş,  nu că  controlează,  fără  însărcinează  nade,  trotoare,  pavazare,  fântâni,  aba-                                     care  avu  pricina  încă  la  cină,  care  în  urma
        bieţii  contribuenţi  cu  dări  duple,  după  toriu,  străzi  regulate,  şcolile  provăzute   —  P rod ucţiun e  teatrală  împreunată   cercetării  şi  eruirilor  preventive  a  şi  fost  de­
        cum ne-am  convins  deja,  —   s’a  introdus  cu  lemne,  căsărmi  şi  de  toate,  la  acâ-  cu  joc  se  va  arangia,  de  cătră  tinerimea   ţinut  şi  predat  justiţiei.
        cercetare  disciplinară.  Era  timpul  su­ rora  spese  contribue cassa  oraşului, ear’   adultă  din  C ri şei or  şi  jur  la  18/31  Aug.   Stîrc  a  lăsat  după  sine  o  soţie  nemân-
                                                                                              a.  c.  (Duminecă  după  sf.  Mărie)  în  ospătăria   găiată  cu patru  prunci  minoreni,  cari  cu  amar
         prem,  ca  pe  acest  filosof  de  profesie  când  este  vorba  de  slujbe  orăşeneşti,
                                                                                              d-lui  Oprişa  Foltin  din  Crişcior.  Cri şei or,   vor  simţi  lipsa  părintelui  lor,  care  abea  era
        representanţa  să-’l  reglamenteze,  pentru  încuartirări  şi  multe  alte,  atunci  eară                                       în  etate  de  38—40  ani.
                                                                                              la  10/23  Aug.  1902.
        îngîmfata  lui  purtare  faţă  de  cetăţenii  numai  proprietarii  de  vite  le  supoartă.                                           Mai  mult  cu  o  pildă,  că  începutul  tu­
                                                                                                   Se  vor juca piesele :  «PAZA  MAI CI I
         oraşului,  şi  pentru  disordinea  şi  lenevi-  Chemarea  clubului  român  ar  fi,  să  lu­  S F I N T E » ,   dramă  în  4  acte,  localisată  de   turor  răutăţilor  este  beţia.  Lucrând  la  treie­
                                                                                                                                        rat,  oamenii  au  fost  bine  găzduiţi  cu  holercă
         rea  constatată  în  registrele  de  dare,  creze cu  insistinţă,  ca nedreptăţirile să fie  A n t o n i u  Popp,  şi  « O T R A V A  FE-
                                                                                                                                        puturoasă,  care  avu  de  urmare  perderea  unei
        repartiţii  orăşeneşti  şi  comitatense.   stîrpite.   Aceste  însă  fără  neplăceri  şi   M E E A S C Ă » ,   comedie  într’un  act  de  N.
                                                                                              Ţ i n ţ a r i u.                          vieţi  a  unui  plugar  cinstit  şi  iubit  de  toţi  lo­
              Ar  fi  timpul  suprem  se  se  rupă  pe  conta  intereselor  particulari  nu  să
                                                                                                                                        cuitorii  din  Pricaz.
        odată  cu  pactul  bolnăvicios,  ca  la  func­ vor  câştiga  nici  când.   Mai  multă  ab­                                           Membrii  de  primărie  au  desvoltat  o  ac­
                                                                                                —  Concurse  pentru  întregirea  posturilor
        ţiile  oraşului  să  se  aleagă  oameni,  cari  negaţie  d-lor!  cari  strigaţi  unor  plugari                                  tivitate  vrednică  de  laudă,  ca  făptuitorul  să
                                                                                              de  învăţători  până  la  15/28  August  a.  c.
         nu  au  nici  o  cunoştinţă  despre  dato-  cinstiţi  şi  păţiţi,  apoi  încovoiaţi  sub                                       poată  fi  descoperit  şi  să-’şi  ia  pedeapsa
                                                                                                   Romos ,   postul  al  doilea  cu  salar  de
                                                                                                                                        vrednică.
         rinţele  în  posturile  ce  le  ocupă,  pe  sarcinele  orăşeneşti,  »D-ta  nu  ai  drept  600  cor.  din  cassa  bisericii;  relut  de  cuartir
                                                                                                                                             Pacînicii  şi  muncitorii  locuitori  ai  Pri-
         temei,  că  postul  ăsta  este  românesc,  să  vorbeşti  aici«  cum  facu-se  la  o  adu­  40  cor.  şi  4  stîngini  lemne.
                                                                                                                                        cazului  sunt  sguduiţi  până  în  suflet de această
         cela  nemţesc  şi  cela  unguresc,  ori  să  nare  dl  Dr.  Ioan  Popu faţă de fruntaşul   G el mar,  600  cor.  cuartir  în  edificiul   faptă  păgână,  unde  foarte  rar  se  întâmplă
         loveşte  respectivul  ori  ba,  ori  are  pri­ plugar  Sa mu i l  L ă z ă r o i u   şi faţă de   şcoalei  şi  lemne  pentru  încălzit.  caşuri  de  aceste.
                                                                                                   Pi schi n ţi,  600  cor.  cuartir  şi  lemne
         cepere  ori  nu.                          80  alţi plugari, adunaţi în casina română.                                               Dorinţa  lor  este,  ca  asprimea  legii  să-’l
                                                                                              pentru  încălzit.
              Dacă  este  drept,  că  controlorul       Să  pot  tot  bate  cu  pumnul  în                                              ajungă  pe  făptuitor a-şi  lua pedeapsa meritată.
                                                                                                   Toate  aceste  în  tractul  Orăştie.
         Incze  Jeno  a  părăsit  postul  său  fără  a  piept  şi  se  declame  »eu  am  venit  aici
                                                                                                                                          —  O  ţară  fă r ă   închisori.  Ţara
         fi  obţinut  concediul,  despre  care  repre­ să  luminez  Românii,  ales anume  pentru   —  Să  n e  ucidă  ca  p e  câni,  o ri  să
         sentanţa  numai  acum      decide;  dacă  acest  scop«  şi  multe  alte  promisiuni  n e  spânzure,  opinează   « Ft i gge t l e n  aceasta  fericită  e  Islanda, unde mai totdeauna
                                                                                                                                        e  iarnă  şi  numai  mulţumită  căldurei  vulca­
         este  drept,  că  tabela  de  dare  şi  repar­ deşerte,  cum  adecă  făcuse  mai  toamna   Magyar or s zâg»  în  numărul  151  dto  15   nice  are  şi  ea  noroc  de  iarbă verde  pe  timp
                                                                                              August.   Anume,  acest   bucin  kossuthist
         tiţiile  anului  trecut  încă  nu  sunt  nici  trecută  dl  Dr.  A.  V 1 a d.                                                  mai  scurt.  Acolo  nu  sunt nici  poliţişti,  pen­
                                                                                              atacase  pe  deputatul  dietal  Dr.  Lurtz, pen-
         acum,  în  August,  încheiate;  şi  dacă       Dacă  privim  majoritatea  locuito­                                             tru-câ  oamenii  sunt  aşa  de  cinstiţi, încât n’au
                                                                                              tru-că  la  sfinţirea  steagului  pompierilor  din
         este  adevărat,  că  prescrierile  anului  rilor  români  şi  dacă  luăm  în  băgare                                           lipsă  de  astfel  de  păzitori,  nici  de  localuri
                                                                                              Prejmer  ar  fi  ţinut  dicţie  în  limba  germână   pentru  făcători  de  rele.  Istoria  Islandei po­
         curente  încă  nu  sunt  săvîrşite,  şi  în  de  seamă  şi  puterea  intelectuală  chiar,   şi  ar  fi  dispus musicei  să  cânte  imnul  Casei
                                                                                                                                        vesteşte  numai  de  două  furturi  în decurs  de
         fine/  dacă  lenevirea  este  dovedită  prin  apoi  altcum  ar  trebui  să  se  îngrijească  domnitoare.  La  acest  atac  Lurtz  a  trimis  o
                                                                                                                                        o  miie  de  ani.  Intr’un  rând  a  furat  un  om
         referinţele  resortului,  atunci  represen­ inteliginţa  de  interesele  poporului  din  declaraţie  deamnă,  căreia  «Ftiggetlen  Ma­  sărac  3  oi.  El  Ie-a  luat,  fiind-că  familia  lui
         tanţa  orăşenească  trebuia  să  se  folo­ acest  oraş,  înaintea  căruia  unii  joacă   gyarorszâg»  făcându-i  comentariu  [după  ca­  era  peritoare  de  foame.  De  aceea l’au iertat,
                                                                                              lapodul  propriu]  zice  că  «Acela  care  în  Un­
         sească  şi  de  dreptul,  care  îl  dă  §.  93.  rolul  de  diletanţi  teatrali.   De  momeli,                                 socotindu-i  destulă  pedeapsă  ruşinea  de  a  fi
                                                                                              garia  nu  e  Maghiar,  şi  mai  ales  acela  care
         a  legii  comunale,  pe  motiv,  că  altcum  fariseisme  şi  diletantism  sunt prea  sătui                                     numit  hoţ.  Un  alt  furt  a  săvîrşit  un  om  cu
                                                                                              nu  voeşte  să  devină  Maghiar,  e duşman  ma-   stare,  care  a furat  17  oi.  Pe  acesta  l-au  silit
         tot  şlendriană  va  fi  administrarea  la  ţăranii  şi  puţinii  noştri  meseriaşi,  cu   ghiarimei,  deci  duşman  patriei.  Pentru-câ
                                                                                                                                        să  restitue  paguba,  să-’şi  vândă  toată  averea
         oraşul  nostru  cu  magistrat  regulat.   acărora  număr  ne  fălim,  ba  ne  şi  fo­ pământul  acesta  e  Maghiaria,  nu  ţara  să­
                                                                                                                                        şi  să  emigreze  din  Islanda,  altminteri  l-au
              Ne  miră,  cum  de  dl  primar,  care  losim  cu  diferite  prilejuri.          sească  ori  germană.  Respectăm  limba  ma­  ameninţat,  că-1  spânzură.  Causa, că  oamenii
         promite  cerul  şi  pământul,  când  este                                            ternă  a  tuturor  naţionalităţilor  [credem,  mă   sunt  aşa  de  cinstiţi,  e  religiositatea  lor  cea
                                                                                              rog,  credem!]  până  când  respectiva  naţiona­
         interpelat,  nu  caută  a  fi  mai  aspru  cu                                                                                  mare  şi  împrejurarea,  că  pe  un  mişel,  fie cât
                                                                                              litate  şi-o  iubeşte  între  marginile  buneicu-
                                                               NOUTĂTI                        viinţe  [»tisztessâg«],  dl  Lurtz  însă  şi  bocsaşii
         organele  sale  subalterne,  căci  cu  mem­                                                                                    de  cu  stare,  nu-’l  socoteşte  nime  vrednic
         brii  de  comunitate  şi  aşa  nu  o  scoate                        7                                                          de-a  sta  de  vorbă  cu  el.
                                                                                              săi  soţi  de  principii  au trecut  peste  marginile
         la  cale.   Nu  zău!  căci  de  frica  D-sale                                        buneicuviinţe,  cu  alusie  de  demonstraţie,  cu   —  D in   jertfele  autom obilism ului.
                                                     —  O  fu n d a ţiu n e a feric itu lu i  epis­
         nu  are  să  ştie  un  membru  de  comuni­                                           intenţie  de  tradare  de  patrie»  [de  multe-ori   Zilnic  se  vestesc  ştiri  despre  nenorociri  în­
                                                   cop  P A  V E L .  După-rum  ’i-se  anunţă  lui                                      tâmplate  cu  automobilul.  In  14  c.  a  între­
         tate  independent,   care  are  datorinţa                                            a  mai  fost  tradată  sărmana  patriei]
                                                   «Pester-Lloyd»,  consilierul  ministerial  trimis                                    prins  Sire,  cumnatul  miliardarului  american
         a l  controla  şi  pe  D-lui.                                                             «Ear’  cei  cari  o  fac  aceasta,  ar  trebui   Vanderbilt,  o  călătorie  cu  automobilul.  Un
                                                   pentru  inventarisarea  rămasului  după  episco­
                                                                                              tocaţi  în  cap  ca  pe  cânii  turbaţi,  ori  spân­  pneumatic  a  plesnit,  carul  s’a  lovit  de  un
              Arete-’şi  faţă  de  funcţionarii  săi  pul  Pa vel  a  descoperit  o  fundaţiune  de
                                                                                              zuraţi  de  cel  mai  aproape  copac»...  arbore  şi  Sire  dimpreună  cu  soţia  sa  au  ră­
         puterea,  cu  cari  poate  dispune  în  ca­ 998.000 flo ren i  pentru  scopuri  culturale.   Grozavi  mai  sunt scriblăruşii  dela acest  mas  morţi  pe  Ioc,  mehanicul  a  fost  rănit
         drul  legii  şi  statutelor,  ear  cu  membrii   Totodată  s’a  constatat,  că  nu  există  litere   ziar 1  Nici  pe  timpul  resmeliţei  n’ar  fi putut   grav.
                                                   fundaţionale  aprobate  de  Monarchul.  De­
         de  representanţâ  poarte-se  cuviincios,                                            fi  mai  grozavi  I
                                                   legatul  ministerial  a  propus  guvernului  să  se                                    —  A verea  lu i  Rotschild.  Averea
         că  uşor  o  poate  plăti,  să  fie  însuşi                                                                                    totală  a  familiei  R o t s c h i l d   face  10  mili­
                                                   exopereze  ulterior  aprobarea  preaînaltă.
         tras  în  cercetare  disciplinară,  în  urma                                           —  O m aşină uim itoare.  Actualmente   arde,  adecă  10.000 de milioane.  Din  acestea,
         iregularităţilor  ivite  în  continuu,  pentru                                       e  expusă  la  L o n d r a   o  maşină,  inventată   Rotsch.ld  din  Paris  posede 1000  milioane co­
                                                     —  Protopop  nou în  Cluj.  După-cum     de  un  American,  care  va  putea  face  uşor   roane.  La  1875  averea  Rotschilzilor  nu  era
         lipsa  de  conducere  corăspunzătoare.                                                                                         decât  pe  jumătate.  In  19  ani  capitalul  s’a
                                                   se  comunică,  în  şedinţa  consistorială  ţinută   treaba  a  şease  amploiaţi.     îndoit.  S’a  făcut  socoteala,  că  la  1965,  cu
              Intră  alte  obiecte  a  urmat  odiosa  în  Blaj  dintre  zece  candidaţi  a  fost  ales  de
                                                                                                   Această  maşină  înlocueşte  pe  cassier,  procente  şi  procentele  procentelor,  această
        taxă  de  păşune  aruncată  la  anul  1897  protopop  gr.-cat.  al  Clujului  dl  Dr.  El i e  înregistrează  vânzările,  dă  restul  şi  slujeşte  avere  se  va  urca  Ia  300  miliarde  coroane.
         şi  1898  pe  vite,  care  recurată  fiind,   Dă i a nu.                            de  contabil  şi  verificator.             Din  procentele  capitalului  familiei  Rotschild
                                                                                                                                        ar  putea  trăi  cinstit  37  milioane  de  oameni,
        s’o  amînat  încasarea  ei  până  în  anul                                                Ea  adună,  apoi,  cu  o  uimitoare  iuţeală   adecă  toată  poporaţiunea  F r a n c i e i .   La
        curente.  Mai    mulţi  locuitori   ceruse   —  1Vecroloage.  Adânc  întristaţii  aducem  şi  precisiune  şi  face  frauda  absolut  cu  ne­  1800  bunicul  Rotschilzilor  nu  avea  o  para
                                                   la  cunoştinţă  tuturor cunoscuţilor  trista  veste  putinţă.                        chioară.
        relaxarea  (ertarea)  ei,  la  cate  rugare
                                                   despre  încetarea  din  vieaţă  a neuitatului  nos­  In  fiecare  dimineaţă  se pune  în  ea  mo­
        ca  să  o  facă,  să  îmbulzise  senatorul                                                                                        —  C orturăriţe,  ca ri  dau  de  noroc.
                                                   tru  soţ,  tată,  socru,  cumnat  şi  unchiu,  IOAN  neda  necesară  pentru nevoile  zilei, 500  franci
         D a n i i l  D a v i d ,   care  o  iscodise  el,   MACELAR,  proprietar, întâmplată azi  la  orele  de  pildă,  şi  dacă  un  client  ale  cărui  cum­  In  zilele  trecute,  trecând  o  caravană  de  cor-
                                                                                                                                        turari  prin  Orăştie,  unele  hărămaice  porniră
         când  contra  legii  comunale  fu  impor­ 4  d.  a.  în  al  77-lea  an  al  etăţii.  Rămăşiţele  părături  se  urcă  la  5  franci  prezintă  la  plată
                                                                                                                                        pe  la  case  şi  dacă  luară  seamă,  că  sunt  şi au
        tat  dela  Sebeş  şi  ales  aici  pe  contul  pământeşti ale  scumpului nostru decedat se vor  un  bilet  de  100,  maşina  înregistrează  cum­  de  a  face  cu  oameni  nepricepuţi  şi  cu  de  a-
        Românilor,  ca  atare.                     aşeza  spre  odichnă  vecînică  Sâmbătă  în  16  părătura,  dă  restul,  şi  cei  mai  mult,  dă  şi   ceia,  cari  cred  în  b o s c o n i t u r i ,   s'au apucat
                                                   August  st.  n.  la  4  ore  după  ameazi.  o  chitanţă  clientului.  Suma  plătită  pentru
              Discuţia  pe  lângă  aceasta  afacere                                                                                     de  meşteşugul  lor.
                                                        S â ngă t i n,   în  14  August  st.  n.  1902.  cele  cumpărate  a  fost  de-asemenea  adunată
        a  fost  amânată.   S’a  vorbit  mult  p ro                                                                                          Aşa  a succes  unei  ţigance a  aduna  dela
                                                                      Neconsolabila  Familie.  la  suma  aflătoare  deja  în  cassă  şi  comerci­
        şi  c ont r a.                                                                       antul  îşi  poate  da  seamă  în  ori-ce  clipă  a   trei  servitoare  de-aici  diferite  veştminte,  în
              Afirmarea d-lui p ri m a r, că aceasta   —  Subscrişii  cu  inima  întristată  aducem  zilei  de  starea  cassei  şi  să  vadă  la  cât  se   preţ  de  câte  5—8  fl.  şi  a  le  duce  cu  sine,
                                                                                                                                        să  le  bosconească  până  în  dimineaţa  urmă­
        repartiţie  formează  avere  fundamentală  la  cunoştinţa  tuturor  rudeniilor,  amicilor  şi  urcă  totalul  vînzărilor  făcute  de  dimineaţă.
                                                   cunoscuţilor,  că  mult  iubita şi  neuitata  noastră   Spre  a  face  să  funcţioneze  această  mi­  toare,  pe  când  le  promise,  că  le  va  aduce
        şi  că  este  bugetată,  apoi  ca  atare  nu
                                                   soră,  mătuşe  şi  cumnată  CAROL1NA  OR-  nunată  maşină,  e  de  ajuns  a  se  apăsa  una   earăşi  înapoi.
        se  poate  şterge  (erta),  a  făcut,  că  pro­                                                                                      Toate  trei  se  văzură însă  amar  înşelate
                                                   BONAŞ  n.'MARINO VICIU,  văduvă  a  fostu­ din  chei,  ca  la  înregistratorii  obicinuiţi,  de
        punerea  d-lui  Dr.  Mu n t e a n   să  cadă                                                                                    căci  hărămoaica  nici  până  azi  nu  s’a  mai  în­
                                                   lui  advocat Michail  Orbonaş  de Vajda-Hunyad,  cari  ea  nu  pare  a  se  deosebi  mult.  In  cas
        cu  un  vot.   Pe  lângă  propunerea  de   în  al  64-lea  an  al  etăţii,  şi  al  4-lea  an  al  vă­ când  ’i-se  străcoară  o  monedă  rea  sau  falsă,   tors  nici  cu  veştminte  şi  nici  cu  norocul  aş­
                                                                                                                                        teptat.
        a  se  erta,  a  votat  toţi  Românii,  —  duviei,  după  o  debilitate  trupească,  şi  un  maşina  o  asvîrle  numai  decât.  Inventatorul
                                                                                                                                             Am  publicat  anume  această  păcăleală,
        afară  de  senatorul  D a n i i l  D a v i d ,  morb  îndelungat,  provăzută  cu  sf.  sacramente  a  lucrat  12  ani  la  perfecţionarea  acestei  ma-
                                                                                                                                        ca  să  se  înveţe  şi  altele a  aştepta  noroc  bos-
        care  s’a  îmbiat  el  să  facă  rugarea  de   şi  a dat  sufletul  în  mânile  Creatorului,  Vineri  ş ni,  ce  ’i-a  înghiţit  o  avere.  conit  dela  ţigance-cortorăriţe.
                                                   în  15  August  st.  n.  la  1/a7  ore  seara.  Rămă­
        ertare i   (mult  fariseism  posede  d-lui,                                                                                          Dragostea,  pârdalnica  de  ea,  să  câştigă
                                                   şiţele  pământeşti  ale  scumpei  defuncte  să  vor   —  O fa p tă   crim in ală .  Vineri  seara,
        dovedit  de  atâtea-ori  şi  în  Sebeş  şi                                                                                      dacă  fetele  sunt  nutrite  de  învăţăturile  ade­
                                                   aşeza  spre  odichna  eternă  Duminecă  în  17  în  15  1.  c.,  s’a  iscat  ceartă  între  Ioan  Oprean
        aici  în  Orăştie,  aşa  credem,  qâ  publi­  August  la  2  ore  p.  m.,  în  cimiterul  gr.-cat.  Cucu  şi  Nicolae  Stîrc  Tîrcoavă  —  nepot  şi   vărat  creştineşti-morale.
        cul,  fără  diferinţă de  neam şi confesiune, din  loc.  Fie-'i  somnul lin  şi  memoria  eternă!  unchiu  —  în  comuna  Pricaz.   Era  pe  la  10
   1   2   3   4