Page 1 - Activitatea_1902_08_33
P. 1
Anul II Orăştie, 28 August n. 1902. Nr. 33
ACTIVITATEA Pentru plugari—ţărani pe an
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu sg îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fie c a r e Joi.
Dr. A urel Muntean L aurian B erci an
şi interesele statutare societăţilor, dar’ execuţii costişitoare şi prin aceea nu-
mai cu seamă, reversă isvoare de câş mâroşii copii din gura foamei şi a lipsei. Convocare.
Cioara băncilor române. tig pe partea muncitorilor, cari după Este fapt constatat, că cei mai
natura împrejurărilor numai Românii mulţi au plătit câte 7— 800 fl. datorii
In sensul §§-lor 23 şi 26 din sta
pot fi. şi au reîntors teaferi şi sănătoşi în mij tute, membrii »Asociaţiunii pentru li
Dacă Românaşi de-ai noştri sunt locul familiilor lor, plini de experinţe teratura română f i cultura poporului
ii.
siliţi de-a lua calea, cătră America, să şi cu tragere cătră muncă şi şi cu mai român« se convoacă la
In Primul dela 14 1. c. am sulevat nu ne mire, că o fac cu atâta durere, multă iubire cătră copilaşii lăsaţi în Adunare generală ordinară
o temă naţional-economică sub rubrica, şi aceasta cu atâtea spese pe cari le grija mamelor lor.
anticipează pe biata moşioară, ce le-a Tot atâtea dovezi, că pe Român la Or a viţa, pe zilele 14 şi 15 Sept.
»Daţi Românului pământ de muncit«.
mai rămas scutită de executorul de dare, îl poţi folosi la ori şi ce muncă, fie st. n. 1902.
Dacă privim programul de acţiune
şi alte neajunse, cu singurul scop vădit, aceea cât de grea şi ori şi de ce soiu.
al congresului secuiesc, care se va ţinea Programul adunării este:
de-a reîntoarce mai fericiţi în mijlocul Singur oraşul Cleveland cuprinde peste
la 28— 30 August a. c. în Tuşnad, cu Şedinţa primă.
familiei, după-ce cu crucerii cruţaţi şi 500 muncitori Români, cari ei între ei
scop de a se ocupa cu soartea secuilor Duminecă în 14 Septemvrie st. n. 1902,
agonisiţi, pe lângă muncă animalică, li-a ţin o legătură strînsă şi numai acolo,
din cele patru comitate locuite de ei; la oarele 10 înainte de ameazi.
succes a mântui averea — pământul — peste Ocean, ştiu preţui iubirea de
Dacă vedem, că chiar agricultura
zălogit de părinţii lor, sau chiar de ei neam. ORDINEA DE ZI:
este pusă la locul întâiu şi însuşi gu
înşişi, până când încă nu erau dedaţi Chemarea băncilor române este, 1. Deschiderea adunării generale.
vernul a pus chestia la ordinea zilei cu
cu muncă cinstită şi cu chivernisirea să mediteze asupra modului de proce
mare alai; 2. Constatarea delegaţilor presenţi.
averii, câştigată cu chiu şi vai, de înain dură, cum adecă s’ar putea ajunge a
Dacă privim colonisările făcute de 3. Raport despre activitatea co
taşii lor. să câştiga pământ pe seama Românilor
guvern în diferite părţi ale ţârii, pe mitetului central în anul 1901.
Avem exemple vii înaintea noas muncitori, cu atâta mai vârtos, că nime
păment, cumpârat cu banii statului, şi 4. Alegerea comisiunilor:
tră, că părinţi în versta cea mai bună altul nici pe departe nu se interesează
parte pe moşii de-ale statului, dela care a) pentru examinarea raportului
au luat tălpăşiţa cătră America, nu ca de soartea lui suferitoare.
moşii, noi Românii suntem cu desâvîrşire defraudanţi moderni, â la Kecskemâti, general;
Ori şi care bărbat, de ceva în
eschişi; ci acăroia avere era primejduită, de semnătate în vieaţa publică-obştească, b) pentru examinarea raţiociniului
Dacă cetim, cum congresul bănci a se bate la dobă şi a rămânea şi ei pe anul 1901 şi a proiectului de bud
dator este a se cugeta, cum s’ar putea
lor şi bancherilor din Germania se vor şi număroasa familie, în uşi, cu scop get pe anul 1903;
pune la cale o mişcare economică ra
întrunî la 19 şi 20 Septemvrie a. c. tot de-a o mântui din ghiarele uşurărilor
ţională. Tuturor acelora, mici la suflet c) pentru înscrierea de membri.
cu scop de-a statori modalităţile, prin şi a unor institute fără inimă şi suflet, fi grofi la pungă, cari să escusâ îna 5. Propuneri eventuale.
cart ar putea si se folosească f i sărăci cari nu sunt aplicate a face alte con inte de a fi acusaţi, faţă de puternicii La orele 5 după ameazi fedinţa
mea de instituţiunea băncilor. venţii, ce cad în afară de prescrisele situaţiunii atunci, când abea au săvîrşit festivă a secţiunilor ftiinţifice-literare.
Cu cât mai arzătoare este lipsa, sarbede ale statutelor lor.
ceva în aceasta direcţie, să le zicem:
ca băncile noastre — aproape 90 la Am avut prilej a comveni cu atari încetaţi cu fariseismul, cu linguşirile jos Şedinţa a doua.
număr — încălzite oare-cumva de cu muncitori reîntorşi, cari în răstimp de nice şi cu servilismul orb, căci jur îm Luni în 15 Septemvrie st. n. 1902, la
rentele amintite, să se pună pe lucru, 1— 2 ani, au muncit din greu, cu pri prejur de voi să lucră cu puteri înză- orele 10 înainte de ameazi.
rumpând odată numai cu monotoana mejduirea vieţii lor în fabrici de acele, cite pentru fericirea popoarelor conlo ORDINEA DE ZI:
excomptare a cambiilor şi altor soiuri cari plătesc numai munca adevărat pres cuitoare, singur pentru Român, vai! 1. Rapoartele comisiunilor.
de împrumuturi, cheme-se ele ori şi cum. tată. Cu o fală oare-care povesteau cât de puţin se face!! 2. Fixarea locului pentru proxima
Băncilor noastre le stă la îndemână, — şi zisele lor erau adevărate — cum adunare generală.
fel şi fel de întreprinderi industriale-comer- îşi puneau osul la cele mai grele lu 3. Disposiţiuni pentru verificarea
ciale şi alte soiuri, cari de-o parte aduc crări, numai se scape moşioara din gura proceselor verbale.
mânie la centru cu pământ bogat şi soldaţi Ş’atunci, de-a fi ast-fel... atunci în vecie Dacă ne uităm la cele bune şi rele
F O IŞ O A R A bravi. Centrul de gravitate îl avem. îm Suflarea ta caldă, ea n’o să învie. prin cari ţara noastră a trecut şi trece, ve
Atunci graiu-ţi dulce în veci este mut,
prejur avem atâtea stele ale românismului dem că ea a avut şi are »multe dureri, pu
Atunci acest înger n’a fost de cât lut.
ce gravitează spre centru. O întâmplare fe ţine plăceri?».
ricită a făcut să ne vină în mână iarăşi Ba Atunci moartea eternă, noaptea largă,
Pesimismul lui Eminescu. A fi ? Nebunie şi tristă şi goală :
sarabia. Imperiul Austro-Ungar s’a distrus nu o se mai reînvieze această suflare caldă —
Urechea te minte şi ochiul te’nşalâ;
şi nouă ne-a căzut Trasilvania, Bucovina şi românismul — dnpă-cum a făcut-o în reîn Ce-un secol ne zice, ceilalţi o deszic
toate părţile locuite de Români până la Tisa. vierea Iui cu Radu-Negru şi Tudor etc. De cât un vis sarbăt, mai bine nimic.
Da poate... O ! capu-mi pustiu, cu furtune Iată un adevărat imperiu daco-român. — Atunci graiul dulce românesc In veci este
Gândirile-mi rele zugrum cele bune.... (Va urma). / S. O R D E A N .
Când sorii se sting şi stelele pică 1 Macedonenilor le-am redeşteptat sentimentul mut, iar îngerul — România şi Românii —
îmi vine a crede că toate-s nimică. naţional românesc, şi iată şi Macedonia e a n’a fost decât lut.
noastră. Acum să poftească, cui îi dă mâna,
Dar oare numai în poet s’au petrecut Şi totuşi, ţărînă frumoasă şi moartă,
să se măsure cu R o m â n u l ! Şi am ador
cele gândite în aceste patru rînduri? Nul De racla ta razim eu harfa mea spartă AMINTIRI
mit legănat de aceste visuri. Şi moartea ta n’o plâng, ci mai fericesc
Ele s’au petrecut în fie-care inimă şi minte
Când mă am redeşteptat am privit la O rază fugită din chaos lumesc.
românească. Fie-care am stat de mii de ori
mine şi în jur şi »gândirile-mi rele sugrum
duşi pe gânduri, şi de mii de ori ne-am Positiv că ochiul profetic al geniului ŢIE.
cele bune... Mi-se pare că văd colosul dela
pus aceiaşi întrebare: ce se va alege cu soarta trebue să fi văzut înfiorător de negru şi de Când recitesc frumoasele scrisori primite
românismului? Ce va deveni această insulă Nord prăbuşindu-se asupra sărmanei Românie, trist viitorul destinat neamului românesc, dacă dela tine, ceea-ce se întâmplă toarte des, când
a latinităţii din Orientul Europei ? i-a pus piciorul pe gât şi a gâtuit’o, cum ai el nu-i plânge moartea, »ci mai fericeşte o cant să obseiv, să ghicesc, din conturele li-
gâtui un puiu de turturică. Ori am văzut
Vom vedea iarăşi în cursul studiului rază fugită din chaos lumesc». Pare că am terilor, din împrejurarea, că ai scris iute sau
clar că România — nădejdea românismului
pentru-ce poetul îşi apostrofează atât de as fi în faţa cadavrului unui fost bătrân nepu încet, ce era atunci, când mi-ai scris în inima,
— deşi liberă şi independentă, e totuşi stă
pru copila, pentru ce-i dă epitete de demon, tincios, bolnav de ani de zile, şi care înainte în sufletul tău, sute şi mii de gânduri îmi vin
pânită economiceşte de străini ; iar politiceşte
bacantă etc. Dar spre a înţelege toate de a muri devenise un cadavru. In sfîrşit în minte, amintiri peste amintiri, întâmplări
aceste rugăm pe cetitori să recitească proza e stăpânită in primul rănd de fanarioţi. Şi moartea-şi tace milă cu el. Iar acei-ce i-au petrecute de ani şi de câteva zile, unele mai
mi-am adus aminte că imperiul roman din
lui Eminescu şi în special : Pătura super cunoscut suferinţele îngrozitoare exclamă: vesele, mai drăguţe, cari îmi apar clare, pline
răsărit tot de fanarioţi a fost distrus. Se
pusă, Elementele străine, Românii de pro >bine că l-a ertat D-zeu, mai bine că şi-a de lumină şi strălucire, altele mai triste, mai
vede că această ciumă orientală se ţine de
venienţă incertă [nesigmă], Veneticii, Fana făcut milă cu el». posomorite, mai întunecoase, care mă obo
rioţii şi clasele dirigente etc., cari sunt ade urmele vieţei latine spre a o nimici prin sesc şi, care îmi formează impresia, când
viclenie şi depravare. Ş'apoi cine ştie de este mai bine
vărate capo-de-operâ. ajung la ele cu mintea, că am ajuns la un
A fi sau a nu fi ? Dar ştie ori-cine,
Şi mai întâi ne-au venit gândirile bune Şi dacă Muscalul ori Fanarul ori alt Că ceea ce nu e, nu simte dureri tunel lung, întunecat şi sperios, dintr’un loc
In minte şi atunci ne-am zis: Avem o Ro neam ar fi fatal neamului românesc. Şi multe dureri-s, puţine plăceri. plin cu toate podoabele naturii, cu munţi
