Page 2 - Activitatea_1902_08_33

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 33

4. închiderea adunării generale. 9. Alegerea unei comisiuni de 5 mem­ plugarilor români din localitate, în sala cea alătura Ia acest apel, prelângâ lista de
bri, care să studieze raportul şi propunerile mare dela «Gewerbeverein*.
Se observă, că eventualele propu­ înscriere de membrii, şi programul fes­
comitetului de sub p. 8. 8. Luni în 8 Septemvrie la orele 9 a.
neri au s6 fie presentate în scris pre- tivităţilor.
10. Se vor ceti discursuri corăspun- m., şedinţa Il-a în sala dela «Gewerbeverein*
sidiului »Asociaţiunii« (în Sibiiu, strada Lista de înscriere, împreună cu
zătoare scopului Societăţii sau de altă mate­ 9. Seara la orele 8 petrecere cu dans
Morii Nr. 8), cu 8 zile înainte de adu­ rie literară, ce sunt a se insinua preşedintelui în sala cea mare dela «Gewerbeverein*. sumele încassate, se va înapoia comi­
narea generală. înainte de adunare. 10. Marţi în 9 Septemvrie la orele 8 tetului cel mult pănă în ziua de 5
Sibiiu, din şedinţa comitetului 11. Preşedintele ridică şedinţa. a. m.,excursiuni!e la băile «Sângeorgiul-român*, S e p t e m v r i e st. n. a. c.
central al «Asociaţiunii pentru litera­ II. Ziua a doua, Luni, în 26 August v. [8 eventual în regiunile romantice din Valea Bi s t r i ţ a , la 12 August 1902.
tura rom. şi cultura poporului român«, Septemvrie n.] 1902: Bărgăului.
Bi st ri ţ a, la 13 August 1902. In numele comitetului aranjator:
ţinută în 16 August 1902. 1. Preşedintele deschide şedinţa.
2. Verificarea procesului verbal a şe­ In numele comitetului aranjator: Gerasim Domide, D r. Victor Onifor,
Dr. Alex. Mocsonyi m. p. Dr. Ilie Bcu m. p., G erasim Domide, D r. Victor Onişor,
dinţei precedente. preşedinte. secretar.
secretar II. preşedinte. secretar.
3. Raportul comisiunii pentru câştigarea
membrilor noi. Apel.
Societatea fondului de teatru în Bistriţa. 4. Darea de samă asupra raportului Din fisiografie.
cassarului.
«Societatea pentru crearea unui
5. Raportul comisiunii asupra rapor­
fond de teatru român«. una dintre pu­ Trăsnetul. Fulgerul, Tunetul. Ori cine
tului general al comitetului şi a propunerilor
Convocare. ştie că în zilele de vară şi de toamnă mai
acestei comisiuni. ţinele noastre instituţiuni valoroase de
cu seamă după o secetă îndelungată, se ivesc
Societatea pentru crearea unui 6. Raportul comisiunii exmise pentru cultură, îşi va ţinea adunarea generală
nişte ploi însoţite de trăsnete şi tunete.
fond de teatru naţional român îşi va de a censura raportul şi propunerile comite­ de est timp în oraşul nostru în zilele Trăznetul este acea brazdă luminoasă,
ţinea adunarea sa generală din est tului în chestia modificării statutelor şi a 7 f i 8 Septemvrie st. n. a. c. care străbate câte odată atmosfera.
lucrărilor începătoare pentru a se aduce în
an în oraşul Bistriţa, în zilele de Du­ Este prima oară, că poporul ro­ Fulgerul este acea lumină strălucitoare
fiinţă teatrul naţional român.
minecă şi luni, în 25 şi 26 August v. mân din aceste părţi extreme ale pa­ a trăsnetului.
7. Determinarea locului unde se va
(7 şi 8 Sept. n.) 1902. ţinea adunarea generală pentru anul 1903. triei noastre are fericirea a primi în Tunetul este bubuitul îngrozitor pe
care-1 produce trăsnetul.
învităm la această adunare gene­ 8. Alegerea unei comisiuni de 3 mem­ mijlocul s6u pe representanţii unei so­
Trăsnetul are de ordinar forma unei
rală a Societăţii pentru crearea unui bri pentru antenticarea procesului verbal din cietăţi, ce şi-a pus ca devisă sublimă: linii frânte.
fond de teatru naţional român pe toţi şedinţa II. Propagarea culturei naţionale prin Trăsnetul cade mai cu seamă pe o-
9. Preşedintele închide adunarea.
membrii fundatori, ordinari şi ajutători fondarea unui »Teatru român«, este biectele înalte, s. ex. pe arbori, pe turnuri de
Din şedinţa comitetului ţinută în Braşov,
ai acestei Societăţi, precum şi pe toţi prima oară, când ni se ofereşte buna- biserici, pe munţi etc.
Ia 8/21 Iulie 1902.
binevoitorii ei şi sprijinitorii culturei ocasiune de a ne achita în mod demn Trăsnetul sfărîmă arbori, dărîmă ziduri,
Io sif Vulcan, D r. Io sif lilaga,
româneşti. preşedinte. secretar. de o veche datorie naţională, ce ni se aprinde case, şuri de fân saudepae omoară
oameni şi animale, topeşte lucruri de metal, etc.
La această adunare generală, con­ impune, prin spriginirea morală fi Să cercetăm acum şi să vedem ce este
form §-lui 21 din statute, se va deci­ Programa festivităţilor: materială a acestei valoroase institu­ în sineşi trăsnetul.
de asupra măsurilor de luat în vede­ ce se vor arangia cu ocasiunea adunării ge­ ţiuni culturale. Electricitatea. Să frecăm cu o bucată de
rea înfiinţării teatrului naţional. nerale a »Societăţii pentru crearea unui fond Subscrisul comitet nu se îndoieşte postav o vargă de sticlă sau o bucată de
de teatru naţional român« în zilele de 7 şi ceară de lipit scrisorile, ori o bucată de chich-
PROGRAMA. nici pe un moment, că onoratul public
8 Septemvrie st. n. a. c. în oraşul Bistriţa. limbar [bernştein] şi să apropiăm unul din
I. Ziua primă, Duminecă, în 25 August v. 1. Sâmbătă în 6 Septemvrie la orele român din aceste părţi se va ridica şi aceste corpuri frecate de nişte bucăţi mici
[7 Septemvrie n.] 1902 : cu această ocasiune la culmea datoriei
12 din zi, primirea comitetului la gară şi de hârtie sau de nişte fire de păr, ori de
1. Preşedintele deschide adunarea ge­ încuartirarea oaspeţilor. sale naţionale, de aceea ne luăm voie măduvă de soc. Vedem că aceste din urmă
nerală la 10 ore a. m. 2. La orele 8 p. m. «seară de cunoş­ a ne îndrepta cătră dînsul cu deplină corpuri sunt atrase de corpul frecat. Sticla,
2. Alegerea a doi secretari pentru şe­ tinţă* în sala otelului «Regele Ungariei*. încredere cu aceea rugare călduroasă, ceara roşie ori chichlimbarul, dacă nu sunt
dinţele adunării. 3. Duminecă în 7 Septemvrie la orele ca deo-parte cât mai mulţi s<5 între în frecate cu o stofă de lână sau cu blană de
3. Raportul general al comitetului So­ 8 a. m. serviciu divin în biserica gr.-cat., la vulpe, nu atrag bucăţile mici de hârtie, pă­
şirul membrilor societăţii, de altă parte
cietăţii asupra lucrării sale dela adunarea ge­ care va cânta corul plugarilor din loc. rul, fulgii ori bucăţile de măduvă de soc.
s6 se presenteze la adunare în num6r
nerală din urmă. 4. La orele 10 din zi şedinţa I în bi­ Prin urmare, prin frecare se desvoaltă în
4. Alegerea unei comisiuni de 5 mem­ serica gr.-cat. cât mai considerabil. chichlimbar, în sticlă, în răşină, ceva pe care
bri pentru censurarea raportului general al 5. La orele 1 p. m. banchet. Spre atingerea unui resultat cât nu-1 vedem, dar care suntem s:guri că există,
comitetului. 6. La orele 3 p. m. sărbare poporală mai îmbucurător, care să ne facă onoare de oare-ce vedem foarte bine cum ridică
5. Raportul cassarului despre starea în reustaurantul »Bombardir« de pe pro­ corpurile uşoare şi le ţine lipite de chichlim­
şi să ne ridice prestigiul înaintea nea­
cassei şi peste tot despre averea Societăţii, menadă. bar, da sticlă ori de ceară roşie. Această
mului nostru, apelăm la toată suflarea
6. Alegerea unei comisiuni de 5 mem­ 7. La orele 8 seara concert aranjat causă de atracţiune a corpurilor se numeşte
românească din aceste părţi, dar’ cu
bri, care să censureze raportul cassarului. cu concursul distinselor artiste române : electricitate.
7. Alegerea unei comisiuni de 5 mem­ doamna Elena Eiil născ. Florian şi domni­ deosebire la generositatea institutelor Corpuri bune conducătoare şi corpuri
bri, care în înţălesul §-lui 5 din statutele şoara Virginia Gali, urmat de piesele teatrale: noastre de credit şi economii, la preo- rele conducătoare de electricitate. Toate
Societăţii va câştiga membri fundatori, or­ a) «Trei doctori*, comedie într’un act, ţimea şi învăţătorimea din ţinut şi corpurile se pot electriza prin frecare. Insă
dinari şi ajutători pentru Societate. Iocalisată de Virginia A. Vlaicu; sunt unele, de exemplu metalele cari, dacă
preste tot la întreagă partea inteligentă
8. Raportul şi propunerile comitetului b, «Ruga dela Chiseteu*, comedie po­ le ţinem cu mâna ori cât de mult le-am
a poporului nostru, ca să ne onoreze
în chestia modificării statutelor Societăţii şi-a porală într’un act de Iosif Vulcan, — cea freca, nu se electrisează, căci electricitatea ce
cu spriginul lor mărinimos şi binevoitor.
lucrărilor începătoare pentru aducerea în dintâiu predată de membrii reuniunii mese­ se desvoaltă străbate prin massa lor şi apoi
fiinţă a teatrului naţional român. riaşilor români, iar cea din urmă de corul Spre orientare ne luăm voie a se scurge prin corpul nostru la pământ.

frumoşi şi veseli, cu ape line, cu cer senin moaşă aceasta. Câte lucruri şi întâmplări ţeleg mai bine, când pricep mai mult ce arăt, că nu-i observ, că nu le duc grija.
şi cu pomii înfloriţi din vremea primăverii, mi-am format în minte-’mi, câte gânduri şi vreau şi ce am de gând, plec vesel de-acasâ Când ajunseiu într’un rînd lângă peron, o
impresie, pe care nu-o produc celelalte. idei, din umbletul, din ţinuta, din aerul ce sfi mă duc pe vre-un deal din apropiere, în femeie frumoasă şi elegant îmbrăcată, cu un
şi-’l dă câte-un trecător, câte-un bărbat ori vre-o pâdure sau să iau drumul >n spre vre-un copil în braţe şi cu altul de mână, 9e uită
Mă întrebi ce fac? cum îmi petrec vieaţa ?
câte-o femeiel Câte observăţii! sat. Acolo, când sunt mulţumit de mine, în sus, se uită la trenuri şi scoţând un of­
Ce să-’ţi spun? Mi-a plăcut şi-mi place îmi petrec vremea bine şi dacă pe drum în­ tat lung, spuse cu glasul plângător :
şi astăzi să trăiesc aşa, cum m’am obicinuit. Apoi dacă se înserează, se face cu în­
Să gândesc, să simt, să observ, să visez seara cetul întunerec şi nu mă mai mulţămesc cu tâlnesc vre-un copil, vre-o fată cu ochi al­ — Ei... ei... ce mult mai e până la
baştrii sau vre-un bătrân, mă dau în vorbă şi
la lumina argintie a lunii, sau ziua la umbra siluetele pe care le văd pe stradă, când e Chicago !....
povestesc cu drag.
vre-unui pom cu frunzişul mare şi des, să lună şi sunt stele multe, mă duc în grădină.
mă însufleţesc şi să mă înduioşez până la Trec printre cele două şiruri lungi de caişi, Intr’o zi din săptămâna trecută, pe Ce mult m’au înduioşat cuvintele aces­
lacrimi de tot ce-’mi place. Eată ce fac ziua. la sfîrşitul cărora se află un foişor vechiu. E înserate, am plecat de-acasă şi m’am dus, tea, exclamarea aceasta de grije împreunată
Noaptea? Trebue să ştii, că sunt mulţi oa­ scump, e sfânt pentru mine foişorul acela şi- m’am dus mereu înainte până am ajuns la cu desnădejde, tonul, în care a vorbit femeia
meni, cari n’au nici linişte, nici odichnă nici­ atâtea amintiri îmi trezeşte în minte-’mi!... gară. Pe şoseaua pe care mă duceam, din aceasta frumoasă şi tinărăl Faţa îi era pa­
odată şi pentru cari somnul e un ce aşa de Cu drag gândesc la vremuri frumoase şi tre­ când în când îmi eşia în cale câte-un greer lidă, ochii mari şi negrii şi-aveau o expresie
dorit, ca o ţară depărtată, de unde s’ar în­ cute şi plecând dela mulţimea de întâmplări şi se uita lung şi mirat la mine, iar câte-un dulce, plină de bunătate.
toarce mulţime de lume şi ţi-ar spune, că e de odinioară, mă duc cu mintea la alte lu­ pitpalac, ascuns în cine ştie ce unghiu prin­ Şi-atunci mă uitaiu la ceialalţi emi­
frumoasă ca în poveşti şi tu ai dori mereu, cruri, fac planuri multe, filosofia vieţii mele tre pogoane, mă saluta din depărtare. Nu granţi. Toţi aveau privirea vagă, rătăcită; se
mereu s'o vezi, s’o cunoşti, şi ţi-e piste pu­ întregi.... Ce mult îmi place să gândesc, să mai era nimeni pe drum. Din când în când puteau bine observa, că supoartă mari pă­
tinţă. Trebue să fii mulţămit cu fotografii, cu gândesc în linişte şi în singurătate, la lumina vedeam câte-un car încărcat, ducându-se la reri de rău pentru despărţirea de locurile, de
chipuri, pe care le vezi din ţara aceea, fără clară a lunii!.... Razele ei se prelungesc, ca vre-o fabrică sau venind în oraş, câte-o tră­ pământurile, de ţara în care s’au născut, au
a o vedea nici-odată poate, întocmai cum cu nişte panglici 1 ungi de argint pretutindeni, sură, care mergea repede la gară sau tram- trăit atâţia ani, au iubit... S ’au decis să
cu somnul, trebue să fii mulţămit cu un ceas, cât vezi cu ochii.... Şi-acolo lângă foişor, în wayul mergând cu iuţeală, şuerând mereu şi plece din ţinuturile îndepărtate ale Moldovei,
două, pe noapte, tocmai în zorile dimineţii, mijlocul razelor de lună privind mulţimea de aruncând mult fum pe coşul înegrit al loco­ închişi în vagoane separate ca dobitoacele,
când răsare soarele şi ar trebui să te scoli, stele, gândesc la Ticuşoara.... Ce-o fi făcând motivei lui. s’au decis să meargă orbi înainte, să-’şi ia
să admiri, să te încânţi de tablourile divine acum ? Unde-o fi? Par’că o văd aşa de senină, Gara era plină de lume. Mulţime de lumea în cap, împinşi de lipsă, de năcazurile
ale răsăritului lui. cu ochii ei mari, adânc şi albaştrii, cu toată evrei emigranţi la America, cari veneau din vieţii.... Unde se duc? In America.... Nici
Câte-odată ziua, când nu-’mi vine se ţinuta ei plină de nobleţă şi sfinţenie.... România şi aşteptau trenul de Viena, stau ei nu ştiu de ce se vor apuca, ce vor în­
ies în nici o parte, mă aşez la fereastra ce Unde e?.. Dar Lia şi cu Bazil? Ce-o fi fă­ liniştiţi lângă bagagele lor. Oameni bătrâni, cepe; se duc acolo, că se câştigă mai uşor
dă în spre stradă şi privesc. Privesc lumea, când acum ? Dar Ticuşoara... Ticuşoara... unde tineri, femei de toate vârstele, fete mari, poate şi e lipsă mai mare de braţe, ca aici....
oamenii cari trec şi, cari nici nu gândesc ma- e Ticuşoara?... copii.... Aproape toţi vorbeau româneşte. Şi America e mare şi îi va cuprinde şi pe
car, că sunt observaţi. Şi e o petrecere fru- Ear câte-odată, când încep să mă în* Treceam şi eu printre ei, silindu-mă să mă ei... Şi dacă nu vor putea trăi nici acolo,