Page 3 - Activitatea_1902_08_33

Nrul 33 ACTIVITATEA Pag. 3.

Când frecăm sticla, ceara roşie, chich- riaşi de-ai noştri din ori-care localitate tori şi librari, să binevoiască a ne dărui proprietar. Ştefan Dalbu, fratele lui Leon.
limbarul, electricitatea tămâne în locul unde cu adausul însă, că exponenţii afară de din preţuitele lor opuri şi pentru biblio­ Safir Balaur, amicul lui Leon. Ghiţa, serv.
am frecat aceste corpuri. teca noastră poporală câte un exemplar, II. .HARŢA REZEŞUL», operetă în-
Sibiiu nu vor primi premii în bani afară de
Corpurile acelea, cari conduc electrici­ astfel sprijinind dorul nostru de înfiin­ tr'un act de V. Alexandri.
caşul, că vre-unul din institutele noas­
tatea prin massa lor se numesc corpuri bune, ţare. La timpul seu îmi voiu ţinea de P e r s o a n e l e : Harţa rezeşul. Bursu-
tre de credit sau din comunele noastre
conducătoare de electricitate, ear’ acelea sf. datorinţă, a mulţumi publice tuturor flescu. Luncean, primar. Ţarsiţa Garofeasca,
cari nu conduc electricitatea, re numesc cor­ destinează premiile de ele create anume acelora, cari au binevoit a ne da aju­ văduvă. Mariuca, tinără ţărancă. Un lacheu.
puri rele conducătoare de electricitate. pentru meseriaşii din partea locului. torul lor mărinimos. Şoroştiri, 27 După producţiune, urmează dans.
Metalele, cărbunii, corpul omului şi Diplome însă vor primi toţi. Iunie 1902, u. p. Szâsz-Csanâd. Valeriu
al animalelor, etc. sunt corpuri bune condu­ P. M a i o r , preot gr.-cat. NB. Toate
Disposiţiunile privitoare la trimite­ — Calea com andanţilor bu ri. Cei
cătoare de electricitate. foile române sunt rugate a publica a-
rea obiectelor, etc., le vom publica ul­ 3 generali buri, Botha, De Wett şi Delarey,
Sticla, răşina, cauciucul, mâtasa, aerul cest apel. cari în zilele acestea au fost viu aclamaţi in
uscat, etc. sunt corpuri rele conducătoare de terior.
Londra şi au fost primiţi cu simpatie de re­
electricitate. Sibiiu, 5/18 August 1902. — L a cursul adm inistrativ din Cluj gele Angliei, Eduard VII., au plecat în Olanda.
pentru cualificarea candidaţilor de notari, în­
(Va urma). In Rotterdam, au fost primiţi cu entusiasm,
Pentru comitetul arangiator al ex-
scrierile se fac în 26—31 A u g u s t st. n.
posiţiei: ear’ în Haga, capitala Olandei, au fost îm­
Cei cari voesc să locuiască în internat au să
părtăşiţi de ovaţiuni indescriptibile. Botha a
Demetriu Comşa, Victor Tordăşianu, solvească o taxă de 36 coroane pe lună, în ţinut o vorbire entusiastă cătră popor, mul-
Exposiţiile industriale din Sibiiu. preş. „Reuniunii agric.“. preş. „Reuniunii meseriaşi­ schimbul căreia vor avea întreagă provisiunea,
lor români". afară de spălat şi hainele de pat. Elevilor ţumindu-’i pentru primirea simpatică şi decla­
(Termin prolungit). rând, că n’a sosit încă vremea, ca să spună
săraci, dar’ diligenţi şi cu purtări bune, li-se
tot ce-’i apasă inima, dar’ nu peste mult vor
NOUTĂTI dă favorul scutirii de didactru şi eventual eda un memoriu, în care vor descoperi tot
Prin adresa noastră, cu data 20 ajutor în bani. adevărul. E interesant, că în Londra cei 3
Iulie n. a. c., am rugat primăriile noas­ — Convocare. Meseriaşii români generali s’au purtat cu reservă şi linişte, pe
— Consistorul metropolitan al când în Haga au dat curs liber amiciţiei şi
tre comunale respective oficiile paro- bisericei gr.-or. române din Ungaria, din Orăştie, atât membrii »Secţiei In­
simpatiei adevărate, care-’i leagă de poporul
chiale, ca în scopul asigurării bunei Bănat şi Transilvania e convocat la
dustriale a Reuniunii Economice, cât olandez. Din Haga serbătoriţii comandanţi
reuşite a exposiţiilor noastre industriale, şedinţe pe 2 Septemvrie st. n. şi zi­ şi nemembrii, sunt prin aceasta rugaţi s’au dus la Utrecht, ca să se întâlnească cu
ce se vor arangia în luna O c t o m v r i e lele următoare. Şedinţele să vor ţinea bătrânul Kitlger.
la reşedinţa metropolitană din Sibiiu. a lua parte la adunarea generală ce se
a. c., aici în Sibiiu, să binevoiască:
va ţinea Duminecă în 31 August n. a.
1. A lucra la instituirea a câte c. la 11 ore a. m. în localul reuniunii — Sărm anii Ţ iga n i co rtu ra rit La
— Adunarea notarilor. Adu­ ministerul de interne s’a ţinut o adunare, în
unui comitet din femeile fruntaşe, cari din casele » A r d e l e n e i « .
narea generală ordinară a Reuniunii care s’a hotăiît, ca fiecare comună să fie si­
sub conducerea celei mai cu vază din notarilor cercuali şi comunali din comi­ Constantin Baicn. lită să primească câteva familii de corturari,
comună, să adune pe lângă consemnare tatul C a r a ş - S e v e r i n a convocat-o cari să vor învăţa cu munca câmpului sau
obiectele vrednice de expus; protonotarul oraşului Lugoş, dl Dr. — Serată musicalâ-declama- cu vre-o meserie. Pentru corturarii, cari nu
Dimitrie Florescu, în calitate de pre­ toricâ-teatrală, se va arangia de vor voi cu nici un preţ se stea pe loc, să
2. A crea din mijloacele comu­
şedinte, pe ziua de Duminecă 7 Sep­ cătră «Reuniunea femeilor române din vor face două institute mari [un fel de în­
nii câte unul sau mai multe premii în
temvrie n. a. c. în comuna Boc ş a - Blaj« Marţi la 2 Septemvrie 1902 în chisori] în cari se vor primi câte o miie de
bani, premii ce să poarte numele co­ m o n t a n ă . sala otelului »Univers«. Preţul de in­ Ţigani. La toamnă e vorba, ca hotărîrea a-
munii şi să se decearnă fie pentru pro­ Adunarea se va ţinea în sala mare trare: Locul: I: 1.60, Locul: II: 1.20, ceasta să fie înaintată dietei. Şi ce credeţi,
duse din industria profesională, fie din a hotelului «La cerbul de aur«. Pro­ Stal — .80, studenţi stal: — .40. în­ unde îi vor aşeza pe ţigani? Intre Români
cea de casă; gramul bogat, care se va pertracta, ceputul precis la 7 1/2 ore sara. Venitul Ba nu, căci atunci s’ar înmulţi Românii —?
arată interesul viu ce-’l poartă corpul curat se va împărţi în părţi egale între zic Ungurii. — Apoi lasă să se înmulţască
3. A stărui pe lângă junii (feciori
notarial faţă de ramurile administrative. «Reuniunea femeilor« şi «Masa stu­ Ungurii, nu numai cu Jidanii, ci şi cu viţa lui
şi fete) din comună, să se deprindă sub denţilor» din loc. Bilete de intrare se Faraon, căci nouă nu ne pasă.
Dorim succes şi bună înţelegere.
conducerea celui mai destoinic în jo­ află la »Consum«, iar sara la cassă.
curile usitate din comună, cu cari să se P r o g r a m a : — E xecu ta rea u n u i ucigaş. In curtea
— Producţiune teatrală se va tribunalului din Koniggrâtz a fost Marţi dimi­
producă la serbările împreunate cu ex- aranja în ziua de Sf. Mari a, 15/28 1. »Bandittenstreiche« de Suppâ,
posiţia, şi în fine: August 1902 în hotelul » C e n t r a l « din exec. la pian de D-şoarele: Eugenia şi neaţa executat prin ştreang individul Wilhelm
Iarosch. Acesta într’un mod bestial omorîse
4. A ne transpune până la 75 Brad. Venitul e destinat pentru masa Cornelia Deac. 2. «La icoar:ă« de şi jefuise pe vecina-sa, o fată tinără de 16
studenţilor dela gimnasiul rom. gr.-or. Vlăhuţă, declamată de D-şoara S. F.
August a. c. raport despre toate cele ani, ear’ cadavrul îl tăiase bucăţi şi parte 11
din Brad, Intrarea: Locul I. 2 cor., Negruţiu. 3. a) «Lohengrin und Tan-
duse în deplinire. locul II. 1 cor. 60 fileri, Parterre 1 hăuser« de Wagner — Jaell; b) «Cim­ arsese şi parte îl aruncase în apă. Când era
Având în vedere, că din mai multe coroană. începutul la 7 1/8 ore seara poiul« de Murăşan, exec. la pian de însă se vîndă juvaerele furate, a fost prins şi
părţi suntem rugaţi a mai amîna ter- precis. Bilete de intrare la dl C o r n e l D-şoara, Cornelia Deac. 4. »Declaraţia« luat de scurt. Curtea cu juraţi l-a osândit
la moarte prin ştreang. Ucigaşul a ascultat
minul pentru înaintarea raportului — ne T. A l b u, stud. în drept şi seara la de M. Ban, predată de d-şoara Corn. sentinţa de tot indiferent şi numai în ultima
luăm voie a vesti pe toţi pe cari îi pri­ cassă. Oferte marinimoase se primesc Chirilăşipiesa « P E N T R U O C H I I zi a vieţii sale s'a îngrozit de moartea fioroasă,
cu mulţumită. Se va juca piesa tea­ L U M 11 «, comedie în 2 acte de La-
veşte, că prolungim prin aceasta termi- ce-’l aştepta. Ucigaşul înainte de a fi executat
trală » C A S T A - D I V A « de Hara- biche, localisată de Gil.
nul de 15 August până la 1 Septemvrie s’a împărtăşit cu sf. Taine şi a luat parte la
lamb G. Lecca. După producţiune P e r s o a n e l e :
n. a. c. dans. Razian, fost cofetar dl Ioan F. Negruţiu. serviciul divin. Când s’a întâmplat executarea,
In ce priveşte îndeosebi exposiţia Zoiţia, soţia lui d-şoara Lucia Viciu. Cornel, un privitor a leşinat în urma aspectului în­
grozitor.
din industria profesională (meserii), la — Cădeţi rom ăni. Intre absolvenţii fiiul lor dl Traian Eidălyi. Melinescu, medic
fără pacienţi dl Quintiliu Viciu. Constanţa,
aceasta se primesc ca exponenţi mese- şcoalei militare din Sibiiu, promovaţi zilele soţia lui d-şoara Maria Nistor. Emelina, fica — Aventura unui mare duce
acestea la rangul de cădeţi (locţiitor de ofi-
>
’
lor d-soara Elena Nestor. Ştefan Călin, ne- rusesc. Marele duce rusesc Bori s
ceri) sunt şi următorii Români: Pompeiu An­ gustor de lemne dl Emil F. Negiuţiu. Berta,
vor pleca din nou în altă parte. .. Ce mai călătoreşte de present prin America.
drea din Ighiu [primul în lista de cualificaţiune], camerieră la Razian, Sofia, bucătăreasă la
viaţă 1.. Primblându-se prin Chicago, dă într’o
Simion Lateş din Şerbeni, George Muntean Malinescu d-şoara Elena Hossu. Ana, ca­
Şi-am mai stat mult acolo, privindu-i merieră la Melinescu, O bucătăreasă, d-şoara stradă peste un automobil fără stăpân.
dinSintea, Ovidlvaşcu din Abrud, IoanAlbon,
mereu, înduioşat de gândurile pe cari mi-le Cornelia Chirilă. Ce-’i dă prin gândi Se urcă în auto­
din Doştat, Nicolae Mărginean din Sighişoara,
închipuiam, că vor fi străbătând mintea lor, Un tapesier, un arnăut, un servitor şi mobilul în care în vieaţa sa nu fusese
Traian Popa din Şinca-nouă, Moise Rişcuţa un arap. După producţiune, urmează dans.
socotind după expresiile ochilor şi-ale figu­ nici-odată, şi face, drege, până-ce îi suc­
din Rişculiţa, Vaier Şandor de Vist din Alba-
rilor lor. Şi când să plec, uitându-mă încă cede sâ-’l pună în mişcare Mult se
Iulia, Ştefan Turturean din Horodnicul-de-sus,
odată In ochii mari, negrii şi melancolici ai — Statua lu i K ossuth — în Cleve- bucură marele duce când vâzu, că au­
Emanuil David din Sebeş, Alexandru Maniu
tinerei femei şi în ai unei alteia şi mai tinere, land. Nu de mult Maghiarii din oraşul tomobilul o ia la goană prin stradă.
din Ucea-de-jos, Ioan Posmuşean din Ragla.
care venise lângă ea, îmi venise în minte Cleveland din America au voit se ridice o Bucuria însâ în curând i-se schimbă în
Mai sunt : Eremie Hamza la reg. de
versurile lui Sully Prudhomme: statuă lui Kossuth pe piaţa oraşului. Senatul groază, văzând, că pe lângă toate sfor­
infant. nr. 64 ; Teodor Sârb la reg. de infant.
Plâng mult pe acela, ce pierde, gonit din ţară nr. 2; Eugen Negrey la reg. de infant. nr. 5; orăşenesc din Cleveland n’a conces însâ, ca ţările nu e în stare se oprească auto­
Un vis ce luminase al tinereţii pas...... statua să se ridice ch ar în piaţa oraşului mobilul din cursul seu repede. A înce­
Căci lu i nu-i dă n ici cerul, nici floarea, n ici isvorul Mihail Mohora la reg. de infant. nr. 47 ; Foile kossutfrste din Budapesta sunt foarte put să-’şi agite când cu batista, când
Destulă mângăere, în traiul lu i pribeag, Semproniu Luca la reg. de infant. nr 43 ;
C i dragostea de ţară-i măreşte 'n suflet dorul: supărate din causa aceasta. Ele pun vina pe cu pălăria, făcând semn trecătorilor ca
Tot mai departei visul... şi lui... i-e tot mai dragi... Nicolae Mărginean la reg. de vânători nr.
guvern, acusându-1 că nu apără din destul se-’i vină într’ajutor. Din fericire auto­
28 ; în fine la honvezi : Dim. Stoicovici la
Braşov, August 1902. interesele Maghiarilor în străinătate. mobilul a apucat la suiş şi s’a lovit în
reg. nr. 29, Aurel Stoica la reg. nr. 21. De
Stelian R ussu. capătul străzii de un arbore. Automo­
tot 21, o sumă care nici când n’a fost aşa
— Producţiune teatrală aran- bilul s’a oprit, dar’ şi marelui duce în
j
de mare.
giază Reuniunea meseriaşilor şi comer­ urma loviturii, i-s’a despoiat pelea la
G L U M E cianţilor din Sas-Sebeş „Andreiana“ din mâni şi obraz.
incidentul ţinerii adunării generale cer-
— Apel. Lipsa înfiinţării bibliotece-
lor poporale o vedem, ear’ necesitatea cuale a »Asociaţiunii« din desp. Sebeş, — N efericire m are la m anevrele
Unul care avea vedere slabă, nu în­ înfiinţării lor cu toţii o ştim prea bine,
cercase în vieaţa lui se pună ochelari. După-ce Joi 15/28 A u g u s t 1902 (ziua de Sf. ruseşti. Telegrame private aduc ştirea des­
îl consultară mai mulţi, se decise să meargă pentru-că numai prin aceasta se poate Maria), în pavilonul dela „Hotel Central" pre o mare nefericire, întâmplată în decursul
la o prăvălie să-’şi cumpere ochelari. Românul deştepta şi ajunge de-a fi con- în Sebeşul-săsesc. Comitetul arangiator. manevrelor din Rusia. Un escadron de cava­
După-ce puse o păreche de ochelari la ştiu de drepturile şi datorinţele lui ce­ lerie, pentru a îndeplini un ordin, a trebuit
ochi, se uită împregiur cu mare mirare la tăţeneşti. Fiind pătruns de acest adevăr, P R O G R A M : să treacă peste un rîu. Apa fiind mare a
toate obiectele din odaie, şi în fine rămase având în vedere stările triste, ce ne I. »Nobila c e r ş i t o a r e » , comedie luat caii cu călăreţi cu tot. S ’au înecat 50
încremenit privind pe soţia sa. .Nevastă», copleşesc din ce în ce mai mult, mi-am ntr’un act de V. Alexandri.
zise el, »nu te-aşi fi luat nici-decum, dacă de oameni. Autorităţile ruse tin întreaga afa-
aşi fi ştiut eu că eşti aşa de urltă<. propus a înfiinţa o „bibliotecă poporală". P e r s o a n e l e : Adelina Dorian, tinără cere în secreţ.
Basa deja am pus-o. Rog pe D-nii edi­ văduvă. Nicu Dorian, vărul ei. Leon Dalbu, j