Page 1 - Activitatea_1902_09_34
P. 1
Anul II O r ă s t i e, 4 Septemvrie n. 1902. Nr. 34
IN SERTIU N I: ABONAMENT:
ĂCIIYITĂIEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foart • Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se^primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL;
A pare în fiecare Joi.
D r . A u r e l M u n t ea n L a u r i a n B e r c i a n
negligă cu totul a-’şi mai adauge din pre asigurările pe vieaţă nu se poate tuaţiuni, în cari societăţile de asigurare
când în când la capitalul deja depus. susţinea, că ar oferi în toate caşurile nu le poate veni în ajutor.
Obligamentul luat faţă de socie mari avantage şi ar servi interesele Scopul acesta îl servesc cassele
tatea de asigurare din contră obligă materiale ale asiguratului în aşa măsură, de păstrare, cari apar în mijlocul nu-
pe asigurat la plata regulată a primelor, încât s’ar dovedi mai avartagioase decât mâroaselor vecisitudini ale vieţii întoc
prin urmare îl constringe a-şi folosi o depositele spre fructificare. D. ex. asi mai ca şi nişte societăţi de asigurare.
parte a veniturilor sale pentru asigurarea gurarea pe viaţă oferă avantage ex Statisticile referitoare la circulaţiunea
viitorului său chiar şi în caşul acela, traordinare numai, dacă caşul de moarte casselor de păstrare, compuse de un
Deşi nu este declarată pe faţă, cu când plătirea primelor este împreunată se întâmplă iute după încheerea asigu- timp încoace cu multă îngrijire, mai cu
toate acestea de fapt există o continuă cu sacrificiu, ori trebue să renunţe la rârei; dar dacă asiguratul trăeşte mult, seamă în strâinătate, arată, că partea
inimiciţie între cassele de păstrare şi anumite plăceri ori distracţiuni. atunci abea se va ajunge un resultat preponderantă a acelora, cari depun din
societăţile de asigurare. Zace mult adevăr în cele enumă- mai favorabil, ca dacă primele de asi timp în timp sume mici spre fructifi
Societăţile de asigurare adecă se rate mai sus; cu toate acestea socie gurare s’ar fi depus spre fructificare la care, sunt deponenţi, cari cu economiile
nisuiesc la toată ocasiunea a convinge tăţile de asigurare nu vor putea îm o cassă de păstrare. Dacă s’ar putea lor mici şi-au agonisit cu timpul capi
publicul, că diferitele categorii de asi plini nici când misiunea, ce o au cas- închipui şi înfiinţa o societate de asi taluri însemnate, pe cari sau le folosesc
sele de păstrare. In cadrul organis gurare, care să ia asupraşi, cum s’ar numai în mod productiv, pentru asigu
gurare oferă cu mult mai multe avan
tage, decât economisarea pe altă cale, mului economic modern îşi are fiecare zice, rolul provedinţei faţă de asigurat, rarea viitorului lor, sau le ridică numai
că prin urmare este nepractic ca cineva din aceste instituţiuni rolul său bine scoţând pe acesta din toate încurcătu în caşuri de tot extreme ori le lasă
să-’şi depună economiile la o cassă de definit şi pot exista ambele foarte bine rile sale materiale, anume dacă contra drept moştenire la urmaşi. Este de
păstrare, în loc să contracteze o asi una lângă cealaltă, ba se întregesc chiar unei anumite prime de asigurare uni prisos a spune, că deponenţii aceştia
gurare, care îi oferă avantage, cum una pe alta. tare, nu prea mari, ar restitui asigura aplică cea mai simplă şi mai practică
cassa de păstrare nici când nu-i va Spre a dovedi aceasta, să cerce tului toate pagubele elementare suferite, modalitate a asigurării proprii, care nu
putea oferi. Ele argumentează — şi tăm chemarea, ce o au atât cassele de i-ar asigura totodată pentru cas de in este împreunată cu risic nici pen
poate nu fără drept — că puţini oa păstrare, cât şi societăţile de asigurare. validitate o rentă anuală şi în cas de tru institutul de asigurare (cassa de
meni ajung a şi cruţa prin cassele de Societăţile de asigurare tind mână moarte capitalul recerut pentru traiul păstrare) şi nici pentru asigurat (depo
păstrare capitaluri mai însemnate, pe de ajutor în caşul unor anumite even văduvei şi minorenilor, atunci această nent). Ba se poate susţinea, că cassele
când contractând o asigurare, au drept tualităţi, spre a scăpa pe asigurat de societate de asigurare universală ar de păstrare lucră chiar inconştiu la
asupra capitalului asigurat deja după ruină şi a-1 face capabil a-şi împlini şi putea cu tot dreptul să susţină, că popularisarea asigurărilor şi economi
plătirea celei dintâiu prime. Mai de mai departe misiunea economică. In pentru asigurat ori-ce alt mod de pro- sarea este şcoala pregătitoare, care con
parte după-ce depositele spre fructifi cendiul, ghiaţa, accidentul, spargerea, vedere şi cruţare de capitaluri este duce la recunoaşterea foloaselor ce le
care stau totdeauna la libera disposi- etc. sunt tot atâtea eventualităţi, cari superfluu. Dar un astfel de institut ofer asigurările. Omul cruţător, va sâ
ţiune a deponenţilor, capitalurile cru nu trebue să se întâmple în mod ne de asigurare ar trebui să se ocupe şi zică acela, care ţine cont de eventua
ţate se ridică adeseori fără nici o tre cesar, cari însă se pot întâmpla, deci cu satisfacerea trebuinţelor de credit lităţile viitorului, ajunge de sine la con
buinţă reală şi cine-şi cheltueşte în este de datorinţa fiecăruia a lua mă ale asiguraţilor, cari pot ajunge în si- vingerea, că se pot ivi şi astfel de în
modul acesta odată ori de două-ori surile recerute pentru evitarea ori cel tuaţiuni nefavorabile, nu numai prin tâmplări, ale căror urmări păgubitoare
banii cruţaţi, îşi va pierde în curând puţin pentru ameliorarea efectelor lor una din eventualităţile contra cărora nu se pot remedia cu economiile sale.
voia de a mai cruţa, neavând pentru păgubitoare. Numai singură asigurarea s’au asigurat, ci şi din alte cause. După-ce Asemenea se va convinge, că dintr’un
dînsul cruţarea nici un folos practic. pe vieaţă este aceea, care ţine cont de o astfel de societate de asigurare uni venit anual de K 1 0 0 0 — , K 2000'—
Se mai aminteşte încă un moment în o eventualitate, ce trebue să urmeze versală, precât se poate prevedea, va este imposibil a cruţa atâta, încât ca
semnat, anume: a face deposiţie şi a-’şi necesarminte şi inevitabil; din care causă aparţinea încă mult timp domeniului pitalul cruţat sâ-i asigure în cas de in
augmenta cele deja existente nu este nisuinţa ei este, a servi interesele eco poveştilor, este absolut necesar de a validitate o bunăstare oare-care şi în
constrîns nimeni, din care causă unii nomice ale asiguratului resp. ale per oferi unităţilor economice posibilitatea cas de moarte a deponentului sâ ofere
peste tot nu cugetă la cruţare, ear’ alţii soanei favorisate. Numai cât nici des de a se putea ajuta şi în astfel de si- urmaşilor posibilitatea de a trăi fără
In Bucureşti însă ’i-sa înfundat lui ba zic atâţia secoli de umilire şi de subjugare pendenţă şi la regat, la libertate şi la con
F01Ş0 ARA dea Cârţan. In ţara cu constituţia cea străină. Dar mai cu seamă o deszxe epoca ştiinţa de sine, la progres şi la avere*.
mai liberală a fost bătut măr şi pungăsit de fanarioţilor, cea mai deplorabilă epocă a Ro • Iată lucruri ce le tăgăduim*.
poliţie chiar. Iată libertatea noastră în ade- mâniei. Dacă am avut o epocă glorioasă şi
• Pruforma independenţei, plătim un
vărata-i goliciune! — De ce a fost bătut şi câte-va puncte luminoase în istorie, în schimb
tribut de sute de ori mai mare decât cel
Pesimismul lui Eminescu. pungăşit C â r ţ a n ? Dar aceasta a spus’o ele sunt întunecate de atâtea puncte negre şi vechiu, libertatea populaţiunilor noastre, este
Eminescu acum 20 ani. în special de neagra epocă actuală.
după date statistice autentice, sinonimă, cu
(Urmare şi fine). Ce credeţi ? Cu câtă poftă nu ar fi Dar avem independenţa. Ce crudă iro libertatea de a muri de mizerie, progresul
scărmănat Ungurii nu odată cojocul cioba nie? Independenţa? Spte a caracterisa in şi averea se află în realitate nu la elementul,
Existenţa de astăzi a Românismului?
nului nostru. Şi n’au îndrăsnit s’o facă de dependenţa noastră vom lăsa tot pe genialul
O pură nebunie şi tristă şi goală ; urechea care etnic şi istoric e singurul element în
ochii lumei. A trebuit ca vrednicul c i oban poet şi economist să vorbească. In articolul
ne minte şi ochiul ne înşală. In adevăr astăzi adevăr românesc, ci la.... Românii Românului,
să vină în Bucureşti pentru-ca să i’se întâmple • Semi-barbaria* Eminescu, polemisează cu
când ni-se pare că suntem deplin liberi, la acea pătură superpusă de populaţie stră
ce nu i-s’a întâmplat nici printre Turci, prin • Românul*. Eminescu afirmase că noi Ro ină, incapabilă de a pricepe poporul nostru,
suntem mai robi decât ori când altă dată.
Asia etc. mânii din barbari am devenit semi-barbari. incapabilă de a-1 iubi*.
Nu vorbim de robia economică, unde suntem
Deci am putea zice acelora cari ne îm- • Românul* răspunde că : acesta e deja un
robi la toate naţiile dimprejurul nostru, în păinginesc ochii cu 1 bertatea : mânca-v’aţi pas spre progres 1 Tăgăduim şi noi cele afirmate de •Ro
cepând cu de noi despreţuitul popor bulgar mânul* şi iscălim adevărurile spuse de adânc
libertatea friptă. Efectele libertăţii voastre Iată pe scurt replica poetului : >Pseudo-
şi sfîrşind cu ceialalţi vecini, Ungurii, la cari cugetătorul nostru geniu. Am văzut după
le-a prevăzut foarte bine M. Eminescu. Li Românul* în »semi-barbaria« lui, are, se în
suntem adevărate slugi băgate. cele citate dela St. Pop ce tributuri mari
bertatea României însemnează libertatea dată ţelege, defectul acestei stări intelectuale; nu
Voiţi exemple de libertate individuală? plătim noi astăzi streinilor.
Voiu cita unul, pentru-ca să tăiem ori-cui Fanarului şi Ovreimei ca să se folosească de e în stare a pricepe termenii technici cu cari Şi acum: »De cât un vis sarbăd, mai
toate bunurile acestei ţări, acestei nenorocite operează şi-i întrebuinţează pe dos..,.
pofta de a mai pune înainte clişeul libertăţii. bine nimic*.
copile, devenită astăzi o bacantă ordinară, de
11 ştiţi pe badea Cârţan. S'a plimbat el şi • Semi-baibaria e o stare de degradare, Decât o astfel de existenţă mizerabilă
prin Transilvania, Pesta, Paris, Roma, Conş- care toate liftele străine abusează şi-’şi bat un regres, este coruperea unui popor pri a României ori mai drept, decât o astfel de
joc. Este libertatea dată atâtor excroci şi
tantinopol, Cairo, etc..., a dormit şi sub co- mitiv prin viciile unei civilisaţii străine.... Un boală cronică ce ne va duce la moarte si
anardrşti de a agita printre ţărani şi a-i duce
umna lui Traian, statua Libertăţii din Paris, popor barbar îşi are industria lui de casă, gură, mai preferabil o prăbuşire a colosului
la măcelărie ca la Slatina.
a lui Deak d n Pesta şi poliţia din Roma ob- meseriile lui, activitatea lui economică sănă dela Nord ori N.-Vcst, ca se ştim cel puţin
iervându-’l a respectat piosul sentiment al »Ce un secol ne zice, ceialalţi o deszic*. toasă, deşi primitivă poate. că am murit cu cinste, am murit cu arma în
acestui brav ci oban. Şi l’au respectat şi Ceea-ce ne zice secolul de glorie şi mă • Românul* mai pretinde că »barbaria mână pe câmpul de luptă.
Jngurii barbari şi Turcii sălbatici I rire naţională a lui Mircea şi Ştefan, o des- actuală ne-a dus în aşa scurt timp la inde Iată toată filosofia cuprinsă în »Mortua
