Page 2 - Activitatea_1902_09_34
P. 2
Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 34
griji materiale. Prin urmare respec (Sibiiu, str. Morii Nr. 8) până cel mult de cum ne arată statistica de mai sus, rămas în Hunedoara ca unicul paroch, ear’
tivul se va grăbi a prinde mijlocul în 10 Septemvrie a. c., ca se li-se poată tot aşa şi în Bulgaria, Serbia, Belgia, protopopul e fără parochie în Hunedoara,
sediul tractului. înfiinţând Oprea, cu ajutorul
mântuitor şi va contracta asigurarea libera biletul de cale ferată. In scri Statele-Unite ale Americei-de-nord etc.
câtorva fruntaşi, banca «Corvineana», protopo
cea mai acomodată împregiurărilor sale, soarea de anunţare să se alăture (în Aşa că suma totală de 11 milioane de
pul ajuns deasupra, fără vina sa, a rîvnit să-’l
trebuinţelor sale, situaţiunii sale mate maree poştale) 50 fileri pentru acoperi Evrei trebue de sigur mărită până la trântească şi din directoratul băncii, înfiinţată
riale şi eventualităţilor, ce crede că vor rea speselor biroului. suma de 12 milioane, care cifră, pro în mate parte şi condusă de D-sa, la o înflorire
urma. Aceasta o va putea face cu Si bi i u, în 1 Sept. 1902. babil, că arată totalul Evreilor, cari îmbucurătoare. Aci s’a poticnit însă; majori
atât mai uşor, cu cât în multe caşuri trăesc răspândiţi în toate ţările glo tatea adunării generale a ţinut cu bărbatul
Biroul „Asociaţiunii1'. faptelor binemeritat, şi era gata se trântească
prima de asigurare o va putea plăti bului.
pe dl prota. La întervenirea d-lor August A.
din interesele capitalului adunat la cassa
Nicoară şi Dr. Alexandru L. Hosszu din Deva,
de păstrare, va s6 zică dintr’un isvor Câţi Evrei sunt în lume? cu mari osteneli a succes a face o pace cin
de venit, de care până acum nu a j Alegerea dela Ilia. stită, care avea scopul salutar: să aducă
ţinut cont. pace între frunţaşii din Hunedoara şi să facă
Statistica cea mai sigură a numă
Că deponenţii casselor de păs cu putinţă înaintarea societăţii române în
rului Evreilor de pe întreaga suprafaţă La alegerea de protopresbiter gr.-or. în vrăjbite pe toate terenele, mai ales pe cel
trare nu sunt constrînşi la cruţare şi
a globului este aceea, care urmează. Ilia, săvîrşită Vineri în 29 August n. a. c., — bisericesc şi financiar. In virtutea acelei le-
din motivul acesta adeseori încetează sub corecta conducere a d-lui asesor consis
Cifrele, cari arată popolaţiunea evreiască gătueli: prota din Ilia Păcurariu s’a obligat
a cruţa, este un argument încât-va accep torial Mateiu Voilean — a obţinut părintele în scris, că D-sa va da „lot ajutorul seu cons
din diferite ţări europene, sunt luate
tabil. Numai cât din astfel de oameni Avram S. Păcurariu din Lancrăm 35, părin tituţional şi moral", ca dl Oprea să fie ales
după ultimele statistici, pe când cifrele tele George Oprea din Hunedoara 11 voturi
nici băncile de asigurare nu-’şi vor de protopresbiter Ia Ilia. In schimb acesta s’a
cari arată numărul Evreilor din Asia, şi Nicolae Sinea din Biscaria 1 vot.
prea putea face clienţi; căci în cele angajat, ca să concureze la Ilia, ear’ după
Africa, Oceania, nu sunt decât aproxi Administrator al acestui tract a fost fra alegere şi întărire, să abzicâ de parochie şi
din urmă tot una este, dacă omul uşu
mative, de oare-ce, precum se ştie, în tele concurentului ales: Avram P. Pfcurariu, directorat, în favorul d-lui Păcurariu din Ilia.
ratic ori persecutat de soarte încetează fost protopop al acestui tract în decurs de
aceste continente nu se face statistică. Mi-se spune, că această creştinească şi lău
a mai face depuneri ori încetează a-’şi 15 ani. Această împrejurare explică prove dabilă învoială a fost în toate părţile inteli
plăti primele de asigurare. Deosebirea I. E u r o p a 8,937.061 Evrei. nienţa celor 35 de voturi şi scade la — nulă, genţei noastre şi a poporului din Hunedoara,
este numai, că omul persecutat de soarte Rusia europeană (fără Polonia) însemnătatea popularităţii «câştigate*. şi jur, din Sibiiu, Deva, Orâştie ş. a., centre
îşi poate folosi banii economisaţi spre 3,763.148, Austria 1,142.000, Polonia Sinodul electoral, ales pe sprânceană întru toate aprobată, şi ar fi succes, spre bi
de fratele col mai mare pe seama celui mai nele public — dacă P. Păcurariu din Ilia şi
scopurile proprii, pe când dacă plătirea rusască 1,316.576, Ungaria 815.378,
mic, şi-a făcut deci foarte bine — treaba. frate-seu din Lancrăm — nu trăgeau dungă
primelor se sistează, primele de asigu Germania 576.884, România 269.000, Pentru mine e hotărîtoare unica întrebare: peste interesele generale, vlrîndu-se din nou,
rare deja plătite sau se perd total, sau Anglia 160.005 (?), Olanda 97.274, «Care din doi va aduce mai mult b in e trac- ca duchuri necurate, ca să strice pacea şi
se reduc la un capital de tot modest Turcia europeană 75.295,Francia49.439 tului, Avrămuţ din Lancrăm, ori Oprea d n bunăînţelegerea cu greu alcătuită, între frun
Prin urmare nu este motiv ca cas- (?), Italia 38.000 (?), Bulgaria 14.342, Hunedoara»? Ca administrator al tractului taşii din Hunedoara. Toţi factorii băncii şi
sele de păstrare şi societăţile de asi Elveţia 8069, Rumelia-de-vest 6982, vecinaş, Dobra, cu care face un cerc de ale bisericii noastre din Hunedoara au subscris
gere, tractul Iliei când se fac alegerile la Si- acel act sărbătoresc: dl George Dănilă prima
gurare s6 agite unele contra celorlalte, Bosnia 5805, Grecia 5792, Danemarca
noade şi Congrese, dl Avram S. Păcurariu a rul, combătut până aci, a intrat în direcţiu
pentru că atât una cât şi ceealaltă au 4080, Serbia 4000 (?), Svedia şi Nor spart comuna centrală Dobra. Fruntaşii au nea institutului şi a dat mâna — între aplau-
scopul de a promova cruţarea. vegia 3616, Belgia 3000 (?), Spania şi trecut la unire, ca să scape de el, şi au scă sele unanime a adunării generale — fostului
(După >M. P.*) Portugalia 2500 (?), Luxemburgul 1004. pat. Tomuri întregi s’ar putea scrie câte lupte seu contrar, poate închipuit, George Oprea şi
grele, câte osteneli şi câte spese zadarnice eram cu toţi în bună a teptare a unei împă
II. A s i a 324.677 Evrei (?):
s’au făcut până s’a putut opri lăţirea unirii, ciuiri generalei Intre cei subscrişi amintise
Palestina 75.000 (?) Caucazul 58.471,
Dela „Asociaţiune“. începute odată. Toate pentru căpătuirea unui pe d-nii Avram P. Păcurariu din Ilia, George
Siberia 34.477, Asia-centrală 12.729,
omuleţ pătimaş şi fără tact, care era patronat Dănilă primar, deoparte şi pe d-nii Dr. Iuliu
Asia-mică şi Siria 65.000 (?), Persia şi anume «pus» de fieertatul Miron, ca să fe Bonts, notar public, George Oprea, NLolau
Ministrul ung. de comerciu cu or- 19.000, Arabia 15.000 (?), Restul Asiei ricească tractul Dobrei. Având puterea exe Stoichiţa, ş. a., de altă parte, întreaga inte-
dinaţiunea Nr. 45612 din 21 Iulie a. c. 45.000 (?). cutivă în mână, ca fost administrator al Do liginţă din Hunedoara şi jur şi d-nii amintiţi
brei, lucru firesc, că a trebuii se aibă şi a- din Deva.
a încuviinţat membrilor „Asociaţiunii**, III. A f r i c a circa 359.944: tunci majoritatea sinodului de alegere, com
Durere, dl Păcurariu din Ilia — a tras
cari vor participa la adunarea generală Maroco 200.000 (?), Tunisul 45.000, pus după sprânceană. Făcându-se însă unirea, pe sfoară întreagă inteliginţa, angajată în în
din 14 şi 15 Septemvrie a. c., benefi Algeria 42.182, Egiptul 15.762, Tripo- înainte de a fi întărit, şi murind şi stăpânul voiala amintită, şi-a întinat cuvântul de onoare
ciul de a călStorî cu preţ redus pe li lis 10.000 (?), Restul Africei 40 de mii ?. de sus, Consistorinl a întărit la Dobra pe sărbătoreşte dat, prin ce a produs renoirea
niile căilor ferate de stat şi ale celor actualul protopop losif Morar, care — deşi învrăjbirilor în Hunedoara, a secerat şi în
IV. 1,550.000 (?):
administrate de stat, şi anume pe clasa I. a obţinut atunci abea 3 voturi — serveşte Ilia tot vrajbă: de dragul căpătuirii fratelui sen.
Statele-Unite 1,000.000 (?), Canada cu demnitate şi multă chemare tractul Dobrei, După alegere dl Dr. Bonts — venind anume
cu bilet de cl. II., pe cl. II. cu bilet
5000 (?), Restul Americei 50.000 (?). ear' azi i-am da unanimitatea sinodului şi lui la Ilia, în numele Hunedorenilor păcăliţi —
de cl. III. şi pe cl. III. cu '/2 bilet de
Avrămuţ: 0. Mi-se spune un lucru de necrezut a trântit în faţa sinodului aceste grele cuvinte,
cl. II. Aceste bilete, cari se vor libera V. Australia şi Oceania circa 15,000.
din punctul de vedere al caracterului şi o- d-lui Păcurariu: *D-le pjotd, nu te-ai ţinut
la nume prin presidiul »Asociaţiunii«, Din aceste cifre resultă, că nu nestităţii d-lui Avram P. Păcurariu din Ilia, de pactul dela Hunedoara, vei purta urmările,
sunt valabile şi pentru trenurile accele mărul Evreilor din întreaga lume este care blamează întreaga alegere amintită. Pă la cele ce vor urma de aci încolo«, la această
rate. Pentru comunicaţiunea de vecină de 11,216.682. rintele Oprea a avut marea majoritate a si învinuire, dl prota, a rămas ca opărit, a roşit
nodului din Hunedoara anul trecut, mai no şi s’a retras.
tate îns6 nu se pot întrebuinţa. Trebue însă să se remarce, că
rocos la Veneratul Consistor: dl Păcurariu Veneratul consistor poate singur face
Membrii »Asociaţiunii«, cari doresc multe din cifrele date mai sus sunt mai
d:n Iiia cu abea 11 voturi a fost întărit, la dreptate. Şi va şi face-o, aşa se crede pre-
a se folosi de acest beneficiu, sunt in pe jos de realitate. Astfel, e cert, că
întervenirea acestuia şi a primarului din Hu tutindenea.
vitaţi a se anunţa la biroul „Asociaţiunii1* în Francia d. ex. sunt mai mulţi Evrei nedoara, George Dănilă. Părintele Oprea a Un martor ocular.
est* şi în care naivii critici ai poetului au zice în înţelepciunea sa : «schimbarea dom fim cutropiţi. Iată de ce nefericitul Dac se cu cât eşti, cu atât mai nefericit sunt, şi cu
zărit — mai bine zis li-s’a năzărit — adânci nilor, bucuria nebunilor». adresează zeului: cât sunt, cu atât mai frumoasă eşti I — N’am
probleme filosofice Schopenhaueriene, pro avut speranţe, puţin mi-a păsat; n’am avut
Ah ! Un alt punct negru, înfiorător de Si tot pe lângă-aceste cerşesc înc’un adaus;
bleme ce lor li-se păreau imposibile de des- dorinţe, nici una în lume, puţin mi-a păsat;
negru, un alt isvor teribil de pesimism apare Se ’ngădue întrarea-mi în vecînicul repaus!
legat. de una am fost capabil, de una care să-mi
în faţa noastră. El ne stă înainte ca un de
Dar ce gândiri sinistre, gândiri rele, ce mon ce varsă foc. Jupân Riven! Să blasteme pe-ori cine de mine-o avea milă. cuprindă toată vieaţa mea, şi aceea nereali
Se binecuvinteze pe cel-ce mă impilă.
pericole aşa mari planau asupra ţărei pe la zabilă, tul — Ori cât de mare ar fi mila ta,
Deci vom ofta şi noi din adânc, cu gla
1870—1871, pentru-ca să se inspire poetului In adevăr, cine ar fi crezut vre-o dată, până acolo nu se poate coborî. Nu-mi zimbl.
sul nespus de sfâşiitor al poetului: «Of, Doamne
această poesie de desperare ? că vom întâlni pe sărmana „copilă" a poe Zimbetul tău m’ar împlea de speranţe vane.
Doamne !< Of, Doamne, Doamne de ce lovi A mă iubi /iu-ţi este permis, dispreţueşte-mă !
Se pare că pe la 1871 unicul pericol tului chiar şi în „Sărmanul Dionis"? Şi to
turile Tale sunt atât de crude, atât de ne te rogi Poate dispreţul tău m’ar omorî şi
ameninţător pentru noi era intenţia regelui tuşi ea estel Ochii şi mintea nu ne înşală.
drepte? Pentru-ce ai îngrămădit într’o singură moartea nu-i nimic pe lângă chinul meu de
de a părăsi ţara şi tronul. Am căutat să Şi pare că auzim şi noi deimpreună cu
inimă şi minte tot amarul a 10 milioane de azi. Sărut urma păsurilor tale, murii îi să
văd dacă poetul a putut să fie de părerea, „Sărmanul Dionis“ : „notele dulci ale unui
suflete ? De ce ai dat unui singur Român rut, pe cari a trecut umbra ta, dispreţueşte-mă 1
că plecarea M. S. Regelui ar fi desastroasă clavir şi un tînăr şi tremurător glas de
să vadă şi să sufere martirul a 10 milioane Eu nu pot să nu te iubesc. Tu nu ştii de
pentru România. Proza o confirmă pe de copilă adiind o rugăciune.... rugăciunea unei
de Români ? ce, şi nu ţi-o pot spune şi cu toate astea
plin. In adevăr el afirmă, că detronarea lui vergine.... o jună fată muiată într’o haină albă,
chipul tău, umbra ce ai aruncat’o pe pânza
Cuza-Vodă a fost o mare nenorocire pentru Căci se pare că martirul nefericitului înfiorând cu degetele ei subţiri, lungi şi dulci
România atât prin schimbarea Domnului, cât nostru geniu va fi preludiul martirului pre clapele unui piano sonor şi acompaniând su gândurilor mele, este singura fericire, ce am
şi prin triumful elementului emigrat, a Fa destinat neamului nostru. Groaznicile sufe netele uşoare a unor note dumnezeeşti cu avut’o în lume".
„ „Mariol ... aşa-i că astfel te chiamă 1
narului şi Evreilor asupra elementului indigen. rinţe îndurate de geniu par a fi numai în- glasul ei dulce şi moale. Părea că geniul
Toate aceste ne îndreptăţesc să credem, că putul suferinţelor unui întreg neam. divinului Brit Shakspeare, respirase o nouă nu se poate să te cheme altfel.... tul... nu-ţi
zice altfel.... Adio I Adio!" “
poetul considera plecarea prinţului Carol Ofeliâ".
Acum înţelegem bine pentru-ce poetul
aproape egală cu distrugerea României. Pro I. S. O RDEAN.
a scris «Rugăciunea unui Dac*. Acel brav Da, eşti tu : copilo I
babil că la inspirarea acestei poesii a con
popor, spre nenorocirea lui, şi-a legat soartea „ „Floare I cum surizi în grădina zile
tribuit foarte mult şi răsboiul franco-german.
de a poporului român, pentru-ca acesta la lor tale, fără să ştii că o inimă se rupe;
Din admirabilul studiu «Influenţa au urmă să-’l tragă în prăpastie. Nici odată, nici stea! cum luceşti în cerul tău, fără să ştii
striacă* se constată lămurii, că Eminescu era odată, z:c, acel viteaz popor nu s’ar fi lăsat că un suflet moare. Şi în neştiinţa ta eşti
pentru stabilitatea domnilor şi pentru dinastia se fie sfârmat într’un mod atât de laş, după şi mai frumoasă, eşti şi mai mult causa unor
ereditară. De altfel însuşi poporul nostru cum noi astăzi atât de mişeleşte ne lăsăm se crude dureri. Ahl cât eşti de frumoasă şi
