Page 3 - Activitatea_1902_09_35
P. 3

Nrul  35                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag-  3.

              Chiar  şi  numai  aceste  câteva  momente  încredere a fost, observându-i purtarea  abusivă,  telor  scumpului  mort  se  va  face  în  9  Sept.  —  poate  în  stare  trează  —  cari  sunt
         ne  arată  pe  omul  păcătos  şi  decăzut,  omul  încă  înainte  cu  2—3  ani  l-a  lipsit  de  încre­ st.  n.  1902.  la  5  ore  p.  m.,  după  ritul  bise­  îndeobşte  cunoscuţi  ca  beţivi.
         orgolios,  fără  inimă,  fără  suflet,  pe  care  bise­ derea  şi  de  dreptul  de  agentură.  ricii  rom.  ortodoxe,  în  cimiterul  rom.  ort.   După statistica  făcută într’un an, s’a
         rica  l-a  adăpostit  la  smul  ei,  şi  l-a  ridicat  la                            din  loc.  Beiuş,  la  8  Sept.  n.  1902.  Să-.i  fie   găsit,  că  în  Germania,  în  120  de închi­
         treapta  înaltă  şi  distinsă.                 Am  reprodus în întregitatea  sa pri­  somnul  lin  şi  memoria  binecuvântată!  Văd.   sori,  între  cei  32.837  de  deţinuţi,  a-
              Dar’  faptica  lui  vinovăţie  ni-o  arată  şi                                  Paul  Papp  născ.  Gizela  Erdâlyi,  ca  soţie.
                                                   mul  din  „T. R.“,  convinşi  fiind,  că  cele
         propria  lui  recunoştinţă.  Ca  să  scape  adecă                                    Dr.  Ioan  Papp,  Gizela  Papp,  Amalia Papp  şi  proape  15.000  au  făcut  crima  lor  în
                                                   desluşite  în  firul  acestui  articlu  sunt
         de  procesele  criminale  el  însuşi  a  cerut  prin                                 Nina  Papp  ca  fiiu  şi fice.  Maria  Papp  măr.  stare  de  beţie.
                                                   întemeiate  pe  lucruri  faptice.
         advocatul  său,  Dr.  Sebess  din  M.-Vâsărhely,                                     Novac,  ca  soră.  Ştefan  Novac,  Ioan  Erdâlyi   Şi  iarăşi  e  dovedit,  că în  cele  mai
                                                        Am  mai  zis  încă  odată,  că  numai
         ca  să-i  dee  consistorul  voie  să  restitue  toţi                                 jun.,  Vasiliu  Erdâlyi  şi  Etelca  Erdâlyi,  ca   multe  state  civilisate  ale  lumii,  20—40
                                                   într’atâta  ne  pare  cam  energică  ho-
         banii  oficioşi  înstrăinaţi  prin  el.                                              cumnaţi,  resp.  cumnată  şi  familiile  lor.
                                                   tărîrea  Ven.  Consistor  faţă  de  Nicolau                                          procente  dintre  bărbaţii  nebuni,  ajunşi
              Cu  toate  acestea  este  de  mirat,  că  acel
                                                   Măneguţ,  întrucât  caşul  stă  ca  unic  în                                         în  casele  de  sănătate,  îşi  datoresc  gro­
         Măneguţiu,  care  în  pamfletul  său  insultă  nu                                      —  »A g r ic o la «,  însoţire  economică  de
                                                   ambele  biserici,  deşi  unii  preoţi,  uitân-   magazin  şi  anticipaţii  şi-a  început  activitatea  zava  lor  soarte  alcoholului.
         numai  persoane,  ci  însăşi  biserica  sa,  cum
                                                   du-şi  de  superioritatea  eclesiastică,  co­
         n’a  insultat’o  nimenea  de  când  există;  e  de                                   în  piaţa  din  Hunedoara.  C a n c e l a r i a   înso­  Mai  adăugăm,  că o mare  parte din­
                                                   mit  cele  mai  flagrante  ofense la  adresa
         mirat,  cum  acelaşi  Măneguţiu  mai  cearcă  a                                      ţirii  se  află  în  piaţă  :  casele  Doamnei  văd.   tre  divorţuri  —  în  Danemarca  25  pro­
                                                   consistorului  şi  capului  bisericesc.
         se  susţinea  chiar  cu  puterea,  şi  prin  proteste                                Popoviciu.  M a g a z i n u l   însoţirii  se  află  în   cente  —  sunt  o  urmare  a  certelor  în
                                                         Avem  cunoştinţă,  că  un  învăţător,
         la  Metropolie,  într’o  biserică  atât  de  grav in­                                piaţă:  casele  Mâtyâsffy.  î n s o ţ i r e a  «Agri­
                                                   de  altcum nemernic în  ale chemării  sale,                                          beţie.  Tot  aşa sinuciderile  (în  Anglia  30
         sultată  prin  el  însuşi.  Dar’  şi  mai  de  mirat                                 c o l a »   cumpără  şi  vinde  producte  agricole,
                                                    umflat  în  pene,  a  lansat  mai  zilele tre­                                       la  sută,  în  Rusia  40)  sunt  făptuite  de
         e  ingratitudinea  acelui  om  faţă  de  biserica                                    cu  deosebire :  grâu,  cucuruz,  ovăs, tărîţe, etc.
                                                   cute  o  veste  cât  se  poate  de  com­           b u c a t e   pe  credit  [pe  aşteptare].  beţivi,  ori  de  copii  din  părinţi  stricaţi
         sa,  care  l-a  crescut  cu  prescură,  şi  căreia  la                               V i n d e
                                                    promiţătoare  faţă  de  Ven.  Consistor
         primirea  darului  i-a  jurat  credinţă  şi  subor-                                  Acoardă  avansuri  pe  bucate,  efecte  şi  preţi­ de  beuturâ.
                                                   afirmând,  că  unui  preot,  vestit  pe  te­
         dinaţiune  până  la  moarte.                                                         oase  (giuvaericale).  P r i m e ş t e   aurării  şi  ar­     3.
              Deci  nu  răsbunarea,  ci  pedeapsa  meri­  renul  ziaristic,  i-s’ar  fi  falsificat  atare   gintării  în  afaceri  de  lombard  şi  ia  acope­  Ministrul  Everett  al  Statelor Unite
         tată  l-a  ajuns  pe acest nefericit  om,  şi sperăm   ce  document  referitor  la  persoana  sa.  rire  de  conturi-cocurente.   P r i m e ş t e   de­  din  America-de-Nord,  zice  într’un  ra­
         că  superioritatea  bisericească  nu  se  va  opri   Oare atare învăţător guraliv şi preot  puneri spre  fructificare  cu  6%•  [Darea  o  plă­
                                                                                                                                         port  al  seu:  »In  Statele-Unite,  numai
         aici,  ci  îl  va  şti  înfrâna  şi  pentru  pamfletul  răsvrâtitor  contra  mai  marilor  săi  nu  teşte  institutul].  M i j l o c e ş t e   Împrumuturi
                                                                                                                                         în  zece  ani,  dela  1860— 1870,  consu­
         cu  care  a  insultat  biserica  şi  autorităţile  ei,  ar  fi  consult  a  să trage la răspundere ?!  de  bani  pe  amortisaţie.  M i j l o c e ş t e   asigu­
         şi  mai  ales  blasfemiând  pe  unul  din  cei  mai  Noi  suntem  de  părerea  acelui  Neamţ,  rări  pe  vieaţă  şi  contra  focului.  V i n d e   u-   mul beuturilor alcoholice a stors  din po­
         veneraţi  şi  mai  aprigi  apărători  ai  bisericei  care  a  zis:  „Gleiches  Recht  fur  Alle“. nelte  şi  maş ni  agricole  chiar  şi  pe  plătiri  în  por  un  bir  direct  de  trei  miliarde  şi
         noastre,  pe  s-tul ierarch Nicolae, întitulându-şi                                  rate.  In  sfirşit,  îngrijeşte  ori-ce  afaceri  co­ un  bir  indirect  de 600 milioane  de  do­
         pamfletul  de  almanah  cu  numele  acestui                                          merciale,  de  intermediare.               lari.  Beutura  într’aceşti  zece  ani  a  ni­
         sfânt.                                                    A v i s                                                               micit  300.000  de  bărbaţi  in  spitale,  a
              Iată  starea faptică a acestei odioase ches­                                      —  D e la   „ A so c ia ţiu n e “.  Membrii  co­
         tiuni,  provocată  de  faptele  păcătoase  ale  lui  pentru  adunarea  generală  a  «Asociaţiunii».  mitetului  central  al  «Asociaţiunii»  au  ţinut   dus  100.000  de  copii  în  asiluri  şi  or­
         Măneguţiu,  şi  care  numai  cu  vădită  rea  in­  Se  aduce  la  cunoştinţa  On.  Public,  că  Vineri  în  5  Sept.  n.  1902,  o  conferenţă,  în   felinate,  şi cel puţin  150 000  de oameni
         tenţie  de  a  lovi  şi  mai  tare  în  biserică  s’a   in  Oraviţa  fiind  puţine  hotele,  oaspeţii,  cari  care  au  stabilit  timpul  plecării  lor  la  adun.  i-a  dus  în  temniţă  şi  ocnă,  a  pricinuit
         susţinut  si  de  unii  binevoitori  ai  lui  de  acu­  vor  lua  parte  la  adunarea  gen.  din  14  şi  15  generală,  care  se  va  ţinea  în  Oraviţa  la  14  pe  puţin  2000  de  sinucideri,  a  causat
         ma,  şi  anume  de  aceia,  cari  încă  în  anul   Septemvrie  a.  c.  vor  fi în  parta  mare  încuar-  şi  15  Sept.  a.  c.  Membrii  comitetului  central   o  pierdere de  vre-o  50  milioane  de  lei
         1894  au  purtat  în ziarul  >Tribuna«,  —  preste   tiraţi  în  case  private.      vor  pleca  din  Sibiiu,  Vineri la  12 Sept.  a.  c.,
         care  pe  atunci  ei  erau  stăpâni,  —  violentă   Toţi  cei-ce  doresc  a  participa  la  adun.  cu  trenul  de  dimineaţa  şi  vor  sosi  seara  la   prin  incendii  puse  anume  şi  prin  bătăi
         campaniă  in  contra  protopresbiterului  Mane-   amintită  sunt  în urmare  poftiţi,  conform  pro­ Timişoara.  Aici  vor  sta  peste  noapte  şi  vor   şi  răniri,  a  lăsat  văduve  peste  30.000
         guţiu.  Dintră  alţi  mulţi  articoli publicaţi con­  gramului  dtja  publicat,  de  a  se  insinua  fără  pleca  apoi  Sâmbătă  dimineaţa  la  orele  6,   de  neveste  şi  peste  un  milion  de  copii
         tra  lui  amintim  unul  întitulat  tun  protopop   amînare  la  adresa  institutului  «Oraviţiana». spre  Oraviţa,  unde  vor  sosi  la  orele  11  a.  i-a  lăsat  orfani«.
         nevrednic«,  în  care  Măneguţiu  e  descris  în   Trenul  soseşte  la  Oraviţa,  de  3  ori  pe  m.,  sub  conducerea  presidentului  «Asocia­  Acestea,  în  America,  unde oamenii
         modul  cel  mai  josnic.  Aici  s’ar  potrivi  ve­  zi  şi  anume:  la  oarele  Î l 1/,  a.  m.,  la  71/t  ţiunii»,  dl  Alexandru  Mocsonyi şi însoţiţi  de   sunt mai cumpătaţi. Dacă s’ar face o sta­
         chiul  proverb  popoial:  «spune-mi  cu  cine  te   seara  şi  1  oră  noaptea.  Se  recomandă  On.  delegaţii  despărţămintelor,  cari  vor  fi  repre-
         însoţeşti,  ca  să-ţi  spun  cine  eşti«.   Din  aces­  oaspeţii  să  nisuiască  a  sosi  cu  vre-unul  din  sentate  la  adunarea  generală.  tistică  de  acest  fel în  Europa,  cifrele ar
         tea  ori-cine  poate vedea,  că  încă mai de  mult   cele  două  trenuri  de  cu  ziuă,  căci  încuartira-                      fi  cu  mult  mai  înspăimântătoare.  Şi  să
         starea  psihică  a  lui Măneguţiu  era Îngrijitoare.   rea  cu  greu se poate  efectul  noaptea  în  case   —  C u  in im a   la   d re a p ta .  Un  ficioraş  nu  uităm,  că  asta  este  cea  mai  mică
         Dovadă  despre  aceasta  e  chiar  şi  împreju­  private.                            ţăran  din  Oberlieblich,  cu  numele  Emil  Rich-  parte  a  ticăloşiei,  care  e  vădită  în  ci­
         rarea,  că  la adunarea  generală  a Asociaţiunei   Bilete  pentru  banchet se vor extrada  nu­ ter,  fiind călcat de  un biciclu,  a  murit  în  urma   frele  statisticei.  Dela primul  păhar  până
         din  1896  ţinută  la  Blaj, de  unde  sunt  eschise  mai  acelor  persoane,  care se  vor  insinua  nu­ contusiunilor  îndurate.  La  secţionare  s’a  con­
                                                                                                                                         la  nebunie  furioasă  şi  crimă,  până  la
         cestiunile  confesionale,  a  făcut  bizara  pro­ mai  decât  tot  la  adresa  inst.  >Oraviţiana». statat,  că  răposatul  avea  invers părţile  interne
                                                                                                                                         disperare  şi  sinucidere  sunt  mii  şi  mii
         punere,  ca  să  treacă  toţi  uniţii  dela  biserica                                ale trupului: plumâna stângă  o  avea la dreapta,
                                                                    Comitetul  arangiator.
         lor  la  biserica  noastră, fiind aceasta  mai  bună                                 cea  dreaptă  la  stânga,  inima  la  dreapta,  etc.   de  trepte  ale  ticăloşiei.  Numai  cine  a
         de  cât  a  lor,  ear’  acum  în  pamfletul  său  cu­                                Acest  rar  fenomen  fisiologic  în  limba  ştien-  decăzut  cu  totul,  e înregistrat  în  statis­
         noscut  afirmă  contrarul,  că  adecă  în  biserica                                  ţifică  medicală  se  numeşte  «situs  inversus  tică.  Dar’  câţi  nu  mor  de  oftică,  de
         noastră  nu  ar  fi nimica bun, lucru  ce  ar putea    NOUTĂTI                       viscerum».                                 boale  de  stomac,  de  câte  şi  mai  câte,
                                                                              >
         proveni  numai  dela  un  candidat  pentru  casa
                                                                                                                                         din  causa  beţiei,  şi  pe  aceştia  statistica
         alienaţilor.
              Am  mai  putea  aminti  şi  alte  multe  ca­  —  D ire c to r a l fild a lei  „ A lb ln a “.  Di­  Urmările  alcoholului.  nu-’i  are  în  vedere.  Câţi  nu  se  umplu
         şuri,  din  cari  publicul  să  se  convingă  şi  mai   rectorul  filialei  din  Braşov  ai  institutului  de                   de  boale  lumeşti,  şi  cine  îi  ştie?  Să nu
         bine  de  starea  lui  psihică şi  morală.  Ne res-   credit  şi  economii  «Albina»  Nicolae  Petra-                           uităm  apoi,  că  fiecare  dintre  aceşti  ti­
         trîngem  de  astădată  încă  la  faptul,  că  insti­  Petrescu,  cu  1  Ianuarie  1903  fiind  trecut  la   î.                  căloşi,  nimiceşte  fericirea  şi  sănătatea
         tutul  »Albina»,  al  cărei  agent  şi  bărbat  de  pensie,  direcţiunea  «Albinei»  a  numit  direc­  E  lucru  dovedit,  că  necumpătul
                                                    tor  al  filialei  pe  Dr.  Nicolae  Vecerdea,  secre-   beuturilor  alcoholice  dă naştere unei în­  altora.  Câtă  fericire  familiară  distrusă,
                                                    tariul  institutului.   Totodată  pentru  serviciile                                 câte  lacrimi nevinovate,  cât amar şi câtă
         fâşurâ  înaintea  ochilor  lui.  O  zidire măreaţă,                                  tregi  armate de boale,  şi,  că nici  un or­
                                                    prestate  timp  de  peste  30 de ani,  a  exprimat                                   grije,  câtă  durere  sufletească  înăbuşită,
         tainicul  Pantheon  stetea  înaintea  lui  în  în­                                    gan  al  corpului  nostru  nu  rămâne  ne­
                                                    d-lui  Petrescu  mulţumită  şi  recunoştinţă.                                        şi  toate  acestea  n’ajung  în  biurourile
         treaga  lui  strălucire,  par’că  voia  să-i  spună,
                                                                                               atacat de nimicitoarea  putere  a alcoholu­
         să-i  vorbească  despre  gloria  trecutului....                                                                                 statisticei.
                                                      —  JB icicliştii  d in   O ră ştie  arangiază  lui.  Medicii  englezi  susţin,  că  jumătate
              Toboşarul  se  opri.  Uite,  îşi  zise  el,                                                                                                    4.
                                                    Sâmbătă  în  13  Septemvrie  1902  în  sala  ho­ din  boalele  ce  bântue  în  lume,  îşi  au
         acolo  sus,  pe  giganticul  front,  atâtea  statue,                                                                                 Noi  muncim,  noi  din  cei  Europa
                                                    telului  «Transsylvania»  un  curs  artistic  fi
         atâtea  nume....  Uite,  tocmai  deasupra,  stă                                       originea în alcohol.  Mai toţi medicii sunt   cea cultă, aproape  numai pentru alcohol!
                                                    variat,  împreunat cu dans,  la care prin  aceasta
         scris  cu  litere  mari  de  aur:  «Francia  recu­                                    uniţi  în  părerea,  că  multe  din  aceste   Sunt  ţinuturi  în  Europa,  în  care  un
                                                    invită  Comitetul.  Or d i n e a :   Seara,  punct 8
         noscătoare...  oamenilor  mari».  Şi eu,  singur,                                     boale provenite din alcohol, mai cu seamă
                                                    ore  curs  variat.  Seara,  punct  8  şi  45  minute                                 sfert  din  cerealele cultivate se întrebuin­
         părăsit  de  toţi,  slab,  bătrân !....                                               cele  »nervoase«  —  dela cea mai simplă
                                                    curs  artistic,  după  care urmează  dans.  Dumi­                                    ţează pentru alcohol.  In  Boemia,  cât vezi
              Dar  atunci un cunoscut trecu  pe lângă el.
                                                    necă,  In  14,  după  ameazi  la  3  ore  [la  timp  »nervositate«  şi  migrenă,  până  la  cea   cu  ochii,  în  unele  părţi,  e  numai  he-
              —  »Vezi, prietine, îi zise, vezi ce-i soartea,
                                                    favorabil]  corso  de  flori  prin  stradele  princi­ mai  pronunţată  nebunie  —  sunt  boale
         vezi  ce-i  norocul?  Uită-te  sus,  lângă  Napo­                                                                               meiu.  Ce  fae din el?  Bere.  Dincolo,  cât
                                                    pale  ale  oraşului  şi  piaţa  mare.  Preţurile  de   ce  se  moştenesc.  S’a  constatat,  că din­
         leon,  vezi  o  statuă ?«                                                                                                       vezi  cu  ochii,  numai  orz.  Ce fac din  el?
                                                    intrare:  de  persoană  1  cor.  60  fii.,  de  familie
              Bătrânul  toboşar  ridică  ochii  în  sus,  la                                   tre  300  copii  idioţi,  ai  căror părinţi au   Bere.  Cât pământ întrebuinţat,  numai ca
                                                    până  la  trei  persoane  3  coroane,  mai  în  sus
         Napoleon  şi  ....  Dumnezeule,  ce  minune!  El                                      fost  cercetaţi  în  privinţa  sănătăţii  şi  a
                                                    4  cor.,  o  loge  8  cor.  Bilete  înainte  se  pot                                 să  scoată  otravă  din  el!  Şi  se  plâng
         văzh  lângă  statua  lui  Napoleon,  statua  unui                                     felului  lor  de  traiu,  s’au  găsit  145  cu
                                                    cumpăra  dela  dl  Gustav  Zobel,  comerciant şi                                     oamenii,  că  n’au  pâne.
         mic  toboşar,  cu  căutătura  aprigă,  cu  chipiul
                                                    la  dl  H.  Graef  librar,  ear'  seara  la  cassă.  părinţi,  cari  erau  beţivi.        Să  zicem,  că  numai  Vio  din  pă­
         dat  pe  ceafă,  cu  mânile  ridicate,  ca  şi  când
         ar  lovi  cu  înverşunare  toba....  Şi  atunci  se                                                      2 .                    mântul  cultivat  în  Europa,  e  destinat
                                                      —  N ecrolog.  Subscrişii  sdrobiţi  de  du­
         recunoscu...  eia  el....  el,  toboşarul  dela  Ar-                                       Tot  aşa  e  dovedită  legătura  din­ pentru cereale din  care să scoată alcohol.
                                                    rere  în  numele lor  şi  a  tuturor  consângenilor
         cole,  lângă  Napoleon I                                                              tre  beţie  şi  crimă.   Toţi  judecătorii  Eatâ,  că  Vio  din  populaţiunea  agricolă
                                                    anunţă  moartea neuitatului  soţ,  tată,  respec­
              Şi  beat,  nebun,  eşit  din fire  de  bucurie
                                                    tive  frate  şi  cumnat  Paul  Papp  de  Belken-   tribunalelor  criminale,  toţi  funcţionarii  a  Europei,  se  ocupă  cu  producţiunea
         şi  mulţumire  sufleteacă  dete  un  strigăt  şi’n
                                                    pojdna,  advocat,  protofisc  comitatens  on.,  politici  şi directorii închisorilor din  toate  acoholului.  Agricultorii  formează în  Eu­
         momentul  acela  căzu  mort,  în  faţa  Pantheo-
                                                    asesor  consistorial,  deputat  sinodal  şi  con-  ţerile  civilisate  sunt  de  acord,  că  70  ropa  mai  mult  de jumătatea întregii  po-
         nului,  în  faţa  statuei  lui  Napoleon  şi  a  lui
                                                    gresual,  membru  fondator  al  «Asociaţiunii
         Însuşi.......                                                                         până  la  80  procente din suma  crimelor  pulaţiuni.  Acum,  să  stăm şi  să  socotim,
                                                    pentru  literatura  română  şi  cultura  poporu­
              Br a ş o v ,   August,  1902.         lui  român»,  etc.  etc.,  întâmplată  repentin  în   sunt  o  urmare  a  necumpătului  în  beu-  cât  pământ  e  cuprins  cu  viţă  de  viie.
                                                                                               tură.  Aici  trebue  să  ne  înţelegem.  Nu  Sunt  earăşi  ţinuturi  întregi,  numai  vii.
                                   Slelian  Russu.  7  Sept.  n.  1902,  la  orele  11  din  noapte,  în
                                                    etate  de 51  ani,  respective  în  anul  al  26-lea   zicem,  că  aceste  crime  s’au  făptuit  de  Să  zicem,  că  numai  '/io  din  pământul
                                                    al  fericitei  sale  căsătorii.  Astrucarea osemin­ oameni  în stare  de beţie,  ci  de  oameni cultivabil îl au viile.  Dacă  adăugăm,  cât
   1   2   3   4