Page 2 - Activitatea_1902_09_36

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 36

S’a pus pe lucru bătrânul preot cu co­ Intimpinare) Urmările alcoholului. cum îi place? Cămătarul nu e nici a (
mitetele şi epitropiile sale şi ajutându-’i şi mia parte aşa primejdios ca producă­
norocul cu un bun păler, cu ajutorul lui torul şi ca vânzătorul de alcohol. Cel
D-zeu, în vara aceasta au renovat această La corespondenţa: „Alegerea dela Ilia“, 6 . dintâiu jefueşte pe oameni numai de
şcoală aşa, încât, când am văzut-o ne-a pus apărută în Nrul 34 a preţuitului ziar ce ridi- După înfrângerea lor dela 1870, bani, aceştia însă îi jefuesc şi sănătatea
în uimire, căci nu este şcoală de stat mai giaţi, daţi-mi voie, Dle Redactor, a restabili
Francezii au dat legi contra necumpă- şi mintea şi onoarea şi conştiinţa lor.
frumoasă şi mai bine chitită, decât aceasta, adevărul, spre orientarea On. Public cetitor.
tului în beutură. Lucru mare nu sunt
provăzută cu toate cele de lipsă pentru un Afară de alineatul prim, în care se arată Jocurile la noroc (mai ales cele de
învăţător cu familie, o sală mare şi frumoasă, resuhatul alegerii de protopresbiter, tot ce aceste legi, dar’ ori-cum sunt un înce­ cărţi) sunt deasemeni oprite, cu toate
două chilii pentru locuinţă, culină, cameră, şi urmează este denaturarea lucrurilor, ceea-ce put de îndreptare. că nenorocirile ce se pot naşte din jo­
pivniţă, ş. a., toate în cea mai bună şi mai denotă răutatea «martorului ocular*. Mult mai mare lucru sunt legile cul la noroc sunt aşa de mici pentru
perfectă stare. întreaga ţinută unilaterală a autorului din Statele-Unite, aşa numitele «Local societate, faţă cu grozavele nenorociri
Buna tactică şi chibzuinţă a lăudatului din tufă e o «Gustiada*. Se atinge când de
Option Laws«. Aceste legi dau voe ce se nasc din beţie!
şef tractual a fost şi aceasta, că la sfinţirea trecutul alesului nostru A. S. Plcuratiu, când
provinciilor, judeţelor, comunelor urbane
acestui frumos edificiu s’a ales şi sufletul şi de vrednicia recunoscută a fostului nostru 8.
şi rurale, dreptul de a opri fabricarea
inima acestuia în persoana d-lui Sabin Bog­ şef tractual. Despre vrednicia alesului nostru Ce-ai zice, când ar veni cămătarul
dan, dela care, după-cum îl cunosc, se spe- din tractul lui din vecinătatea noastră dela şi vinderea alcoholului. Şase state din­
să te convingă: „Nu mă supun sta­
rează a fi conştiu de chemarea şi responsa­ Dobra, nu păţănile să vorbească, ci biserica tre cele-ce compun Statele-Unite — le
tului. Ce-i pasă lui, câtă dobândă cer
bilitatea, la caie s’a angajat, însufleţind cu din Brîsnic, şcoala şi biserica din Dobra, şcoala chiamă: Mâine, Iowa, Vermont, Hansas,
aceasta şi poporul şi conducătorii acestuia, din Lăsău şi Lăpuşnic şi alte multe, care eu? Omul are nevoe de bani; vine,
Dacota-de-sud şi Dacota-de-nord au
la ţinerea acestui edificiu totdeauna în cea prin al seu zel şi stăruinţă s’au ridicat. îi dau bani cum îmi vine mie mai bine.
primit aceste legi, aşa că într’aceste sta­
mai bună rînduială. Că pe acela timp vre-o câţiva parochieni II trag eu de mânecă să vie? N’are
te nici nu se fabrică alcohol, nici nu se
Dee D-zeu I ca în fiecare comună să a- au trecut la unire, la aceasta nu dînsul a decât să nu vie!
vem conducători harnici şi popor bun şi în­ purtat vina, ci nesuccesul candidatului rămas vinde. Nu sunt vii, nu sunt berării, nu
Şi ce-ai zice de omul, care ţi-ar
ţelept, care să asculte de statut ile binevoi­ în minoritate a provocat turburări. Dacă ale­ sunt cârciume de loc; nimeni nu bea
zice: „Mie îmi face plăcere jocul la
toare ale conducătorilor seil sul nostru şi al lor ar fi fost vina, după in­ alcohol. Celelalte state sunt pe drumul
stituirea candidatului al 3-lea cei nemulţumiţi noroc, mă distrează, şi-’l privesc ca o
Un participant. de-a primi şi ele aceste legi. In pro­
ar fi revenit la maica biserică, căci doară a- recreaţie. Şi vrea statul să mă oprească ?
vincia Georgea, dintre 136 de judeţe,
lesul nostru nu le mai stătea în cale. Alte Pentru mine însă nu e nici o primejdie
au primit legea 101 de judeţe şi au
momente psihologice au fost Ia mijloc. în jocul de cărţi; eu mă ştiu stăpâni;
Serate Un ates'at dureros despre stcrea sufle­ oprit olcoholul. plăcerea mea nu va deveni nici odată
tească a corespondentului e, că nici în mor­ Cu mult mai frumos însă este exem­
de a-le meseriaşilor români. patimă. Eu doresc să fie la toate col­
9 mânt nu-’i dă pace se odichnească nobilul plul ce ni-1 dau Finlandezii, un popor
ţurile de stradă câte o speluncă de jucat
metr. Miron. Hiena îl desgroapă! de 2 milioane de suflete. Parlamentul
In general, caracterul şi meritele alesu­ cărţi, ca să mă pot distra unde vreau
Cum «Reuniunea sodalilor români din finlandez a votat dintâiu o «opţiune lo­
Sibiiu* nestrămutată hotărîre a luat de a ţi­ lui nostru nici chiar lui Guşti Nicoara, om cală«, adecă li-se dă comunelor şi ju­ şi când vreau. Dacă alţii sunt aşa de
nea în fiecare lună o aşa zisă şedinţă literară fără patimi şi cu destul «tact*, — nu-’i este ticăloşi şi lipsiţi de caracter, să se as-
deţelor voia de-a permite ori de a opri
— aceste şedinţe s’au urmat şi în lunile de dat a-le cualifica. vîrle în miserie şi pe ei şi familia lor
vară. Joi, la 28 August n. c. am asistat la a Privitor Ia un fel de pact, ce ar fi exis­ fabricarea şi vinderea alcoholului — fie
8-a şedinţă. Cu toată ziua de sărbătoare [ziua tat între Prea On. Domn protopresbiter al bere, fie vin, ori rachiu. — asta ce mă priveşte pe mine?“
Sf. Mării] şi cu tot năduful din acea zt — Şi toate ju­
şedinţa a fost bine cercetată Şedinţa a con­ Iliei A. P. Pecurariu şi unii domni acţionari deţele şi toate comunele, ca dintr’un Să vorbim adevărul! Acesta este
dus-o presidentul reuniunii, d-nul Vi c t o r la «Corvineana*, întrucât sunt informat, n’a singur suflet au hotărît să oprească al- exact punctul de vedere al celor mai
Tor dâ ş i a nu. avut basă, nici creştinească, nici morală, mai mulţi oameni în ce priveşte chestiunea
coholul. Şi astfel într’o ţară întreagă nu
Din procesele verbale ale şedinţelor puţin constituţională, căci cum îşi poate cine­ alcoholului. Nimic nu ne dă măsura
administrative cetite de notarul Ioan Apolzan, va închipui, că printr'un compromis poate da se mai găseşte cârciumă, şi un popor
s’a remarcat stăruinţa comitetului în afacerea protopopul alte persoane protopopiatul seu întreg de 2 milioane de suflete nu mai micimii de suflet şi a egoismului oame­
exposiţiilor, ce se vor arangia în luna Octom- nilor, decât această chestiune. Vine
vrie. Apelurile emanate în această causă au în palmă, unde contribue votul colectiv al bea alcohol.
pus în mişcare pe toţi cei buni ai noştri. parochiei, votul sinodului protopresbiteral, vo­ 7. unul şi zice: Ce-mi pasă mie că an de
Băncile noastre, comunele noastre, diferitele tul Consistorului şi al Episcopului, sau de Ticăloşia necumpătului în beutură an mor milioane de oameni în spitale,
reuniuni de femei de prin comune, ear' unde altă parte, cum acţionari de azi, pot după
asemenea aşezăminte lipsesc, femeille fruntaşe, 2—3 ani, să dee directoratul unei anumite merge din ce în ce spre rău. Ce tre- putrezesc în ocne, ce-mi pasă că mili­
grupate în jurul celei mai cu vază, reuniunile bue făcut ca s’o stăvilim? oane de nenorociţi îşi duc familia în
de meseriaşi, cu un cuvânt toţi şi toate, lu­ persoane, pe când acţiile se pot vinde. Şi ticăloşie, că milioane se sinucid —
crează din răsputeri la reali sarea exposiţiei, apoi cum poate să lucre protopopul pentru | Am adus exemplele de mai sus,
ce chemată este a arăta în strălucită lumină, urmaşul seu, când de cătră cei acum pretini, ca să se vadă, că statele sunt îngrijate treaba lor! Eu să trăesc! Moară ei
produsul armonicei conlucrări a meseriaşului pare-mi-se la 9 Martie a. c. i-a distribuit pasa- şi că au intervenit cu legi contra beţiei. toţi, numai eu să-’mi pot bea în fiecare
cu a economului nostru, sub cârmuiri a şi o-
gile în întreg tractul contra lui G. Oprea, un seară halba mea şi să-’mi încassez di­
crotirea inteliginţii noastre. întrebarea este '• are drept statul
exemplar îl aclud aci, ca întregire. Caracte­ videndele acţiunilor dela fabricarea de
In ce priveşte însăşi şedinţa literară, ea să vie cu legi de felul acestora ? Poate
ristic, că preotul G. Oprea e sânducos, su­
a decurs precum urmează: el să mă oprească de-a mânca şi de-a bere“.
mei, închis, rUsbunător şi de va ajunge pro­
Sodalul croitor Nicolau Ne ago e cu 9.
o calmitate rară şi cu frumoasă accentuare topop, rău va fi de pelea multora, etc., şi cea bea ce vreau eu? Poate el să-mi pue
şi observând cu toată stricteţa interpuncţmnea mai bună intenţiune ar fi zădărnicită. Vor­ mâna în piept şi să zică: nu mai bea Da, statul cu greu poate interveni,
— ne predă «Rugămintea din urmă», de G. beşte de interese generale jignite. alcohol? Răspunsul: da! are dreptul. ca să se oprească alcoholul. Ar ţipa
Coşbuc; harnicul sodal măsar Iacob Că ră t uş Interesele generale să servesc nu pe ca­ consumătorii, vreau să zic cei obicinuiţi
a declamat apoi poesia «La ea«, de loniţă Dacă statul are dreptul se pedep­
Bădescu. Părţi alese din «Ruga dela Chisetău«, lea pacturilor de căpătueli a 2 persoane, sească o crimă — chiar şi cu moartea, să bea? Ar ţipa ei cât-va vreme şi-ar
de Iosif Vulcan, ne-a cetit bibliotecarul Ni­ deja căpătuite, ci să lasă curs liber, ca orga­ tăcea. Dar alta e greutatea, alta e
colau Br a t u şi aceasta cu scop de-a ne îm- nismul lor liber şi neinfluinfat de nici o __ are dreptul şi să împiedece făptuirea
pretinî de pe acum, cu această piesă, ce pro­ parte să-’şi aleagă conducătorii sei. crimei. piedeca ce s’ar pune în calea statului:
babil se va representa de trupa noastră de Corectitatea purcederii noastre la alege­ Mulţi strigă.- «Nu se poate! A mă nu s’ar putea vota legile, căci cei mai
diletanţi din prilejul exposiţiei. Studentul rea de protopop al Iliei, nu permit nimârui tari duşmani ar fi tocmai producătorii
Leonte Munt ean, nepoţelul dlui locot.-colo- opri să beau alcohol, ar fi să mă puie
nel Paul Muntean şi bun prietin al casei să o tragă la îndoială, cu atât mai puţin să cu deasila sub epitropie«. E adevărat, de alcohol şi toţi cei interesaţi în afaceri.
noastre de mijloc, ne-a predat cu mult haz se atingă de vrednicia şi de caracterul P. O.
ar fi o epitropie. Dar’ sub câte epi- (Va urma).
şi pricepere, anecdota «Ţiganul cu căldarea*, D. protopop fost al nostru. Afară de un in­
de T. Speranţă. Bunul cântăreţ dl Nicolae cident neplăcut, anutne: Dl Dr. Bonts, notar tropii nu ne pune statul, şi noi nu câr­
Rusu, sodal pantofar, ne-a delectat cântân- public în Hunedoara, nechemat, ci ca sim­ tim. Iată trei exemple.
du-ne romanţa «Cât de frumoasă*, prin ce,
ne-a dovedit, că este în deplină stăpânire pe plu agent al Iui Oprea, fără ruşine a luat loc Morfina este oprită in toate sta­ Ciuma porcilor.
vocea-’i melodioasă şi plăcută. Ca să nu se la masa presidială electorală şi s’a expecto­ tele, şi nimeni nu strigă contra acestei
dee uitării nici frumoasa descriere a d-lui rat, că numai 4 —5 voturi să întrunească G. epitropii. De ce nu lasă statul să- şi
Valeriu M ag du, paroch în Ecica-română, Oprea, Metropolitul tot îl va întări. Au doară
descriere ce a însoţit cele 29 lucruri de mână, şi Metropolitului îi ştii demanda, d-le Dr., că cumpere fiecare câtă morfină vrea, să Ciuma porcilor numită în ştiinţă : Pneumo-
trimise pentru exposiţie de femeile ţărance se îmbete cu ea cât îi place, să se enterită infecţioasă, este o boală contagioasă,
de-acolo — notarul I. Apol zan a cetit-o pe cine să întărească ?l prevăzută la articolul 1 din legea de poliţie
în întregime. Dl Nicolae Neagoe, urcând Aşa-’i d-le corespondent, că asta-’i proce­ ameţească, şi de-o muri mort să fie. sanitară veterinară (1). Ea se iveşte mai nu­
pentru a 2-a oară tribuna, a declamat frumos dură legală şi constituţională?! Aceea, da este Nu! particularul trebue apărat din par­ mai la porci, animalele bolnave manifestând
poesia «Ce fericiţi am fi ’mpreună*, de Vla- pact şi s’a ţinut de pact! Apoi celalalt cor-
huţă. Ultimul punct al seratei ’l-a avut dl teş, Augustin A. Nicoară, care nu-'şi vede de tea statelor contra propriei lui slăbiciuni. turburări din partea pieptului, pântecelui şi
Teodor Li beg, învăţător în Şoimuşul-român, E caracteristic, că an cu an sute de pielii.
protopresbiteratul M.-Oşorheiului, binecunos­ daraverile sale justiciale, ce-’l vor duce la medici cad la patima beţiei de morfină, Când boala se declară într’un cârd,
cut nouă de pe timpul petreceiii sale in Sibiiu, reson, purtatu-s’a constituţional, când îngera într’un tamaslâc, este rar, ca numai un singur
ca elev pedagog al institutului «Andreian* şi mormăia şi lăuda numai cele 11 voturi ?1 pentru că ei sunt singurii cari îşi pot rîmător să fie atins, de obiceiu în asemenea
pe când coopera Ia aproape toate şedinţele Asta se numeşte ţinută dearnnă?! Da, procura cu uşurinţă această otravă, sunt
literare ale reuniunii. De astădată d-sa ne-a fiecare va trage consecuenţele faptelor sale. singurii asupra cărora nu se poate în­ caşuri mai mulţi dintre ei cad deodată bol­
delectat cu două anecdote de Speranţă, prin navi. Dar’ fie, că pneumo-enterita infecţioasă
cari ne-a ţinut în veselă şi bună disposiţie. Venerabilul Consistor va face sigur dreptate, tinde epitropia statului. Nimeni nu vede se iveşte la un singur animal, sau la mai
Presidentul reuniunii în cele din urmă aşa se crede pretutindenea, că de dragul unor mai clar decât medicul prăpastia, în mulţi deodată, s i mp t o me l e , cu cari se
atrăgând din nou atenţiunea membrilor reu­ înferbântaţi nu va lăsa tractul întreg în ne­ manifestă sunt aceleaşi, cu oare-care deose­
niunii şi a damelor din cor, asupra apro­ mulţumire. care duce morfina, şi totuşi inteligenţa bire, bine înţeles, ce ţine de etate sau starea
pierii exposiţiei, îi roagă, că tot timpul dispo­ 11 i a - m u r ă ş a n ă, Ia 9 Sept. n. 1902 lui nu-1 scuteşte de greşală.
nibil din săptămânile următoare să-’l sacrifice Cămătăria e oprită deasemeni de de întreţinere a porcului, sau încă din viru­
reuniunii, că astfel să ne mai arătăm odată Un alegator. lenţa, adecă de răutatea sau furia boalei.
hărnicia şi deşteptăciunea. toate statele. Nu e şi aici o epitropie Porcul bolnav, devine pe neaşteptate
T eslă . şi o răstrîngere a libertăţii ? De ce că­ trist, cu privirea galeşă, stă mai mult culcat,
*) Conform programului nostru, la corespon­
denţa apărută în Nr. 34 a. c. «Alegerea dela Ilia*. mătarul n’are voe să-’şi dea banii săi căutând a se ascunde, a se acoperi în stro-