Page 3 - Activitatea_1902_09_36
P. 3
Nrul 36 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
hoţul său. Ameninţându-1, îşi părăseşte cul în unele locuri închisă roşie, ear’ în altele tribunalul regesc din Cluj va avea să Rom âni în Egipet. După o sta
cuşul cu oare-care lene ; în mers poartă ca mai spălăcită, se scurge un licuid roşietic.
se pronunţe. tistică făcută de curând se află în Egi
pul în jos, cu coada oare-cnm descolăcită, Punând într’o găleată cu apă, un pul-
pet 2000 de Români, cari sunt mese
pare că să clătină, mai ales de partea de mon dela un porc care a scăpat de pneumo-
dindărăt. Dându-i-se mâncare, nu rar se enterită infecţioasă, vedem că el nu pluteşte — M anevrele arm atei Rom ăne să riaşi, comercianţi sau funcţionari. Cei
întâmplă că chiar dela începutul boalei să nu destul de bine ca pulmonul animalului sănă vor ţinea la 25 Septemvrie în jurul Tî rgo- mai mulţi Români se află în Alexan
mănânce nimic, alte-ori vîră rîtul în ciubăr tos, unele părţi, mai ales acelea de coloare viştei, însă numai de corpul doi al armatei. dria, în număr de 700, la Cairo sunt
sau sgheabul cu mâncare, îmbucă de două- închisă, scufundându-se chiar. La aceste va lua parte şi Regele României. 500 şi în oraşele Suez, Port-Said, Tanta,
trei ori şi apoi se retrage. Dar dacă gustul Stomacul rîmătorilor cari au zăcut de Este semnificativ, că pe lângă prinţul Leo- Masurah, cam 150 şi ceva în fiecare.
de mâncare îi lipseşte, apoi în schimb bol pneumo-enterită infecţioasă, dar mai ales ma pold de Hohenzolern, va participa şi baronul
navul se arată mai în totdeauna însetat, apa ţele, de asemenea arată multe lesiuni, urme Beck, şeful statului major austriac. , l
— E m igră ri. Cu încheierea păcii an-
rece plăcându-i în deosebi. ale boalei. Aşa, pieliţa din lăuntru a sto Presenţa lui Beck Ia manevrele române
glo-bure o mulţime de călători Încep a-’şi
Cu cât timpul trece, cu atât boala îna macului, se presintă cu totul roşie, aprinsă. este comentată in ziarele străine ca o do căuta pânea de toate zilele şi o soarte mai
intează, aşa că după 2 —3 zile, animalul se Această roşeaţă, se continuă şi mai pronun vadă despre o încheiată convenţie militară fericită în Africa-sudică. Până mai deunăzi
înfăţişază slăbit, cu totul trist, cu ochii pe ţat pe pieliţa maţelor, care mai înfăţişază între România şi Monarchia noastră. ţeara fericirilor era America, dar’ acum
jumătate închişi, lăcrămoşi şi urduroşi. Săr încă pete negricioase, precum şi un fel de Transvaalul îşi aruncă undiţa asupra neliniş
manul animal, culcat, nu pe lat, ci de obi- răni — ulcere — uşor de constatat. tiţilor oameni. O foaie de specialitate en
ceiu pe piept şi pântece, cu gâtul întins şi Ficatul, splina, rănunchii şi toate mă- Redactor expulsat din Tim işoara. gleză vesteşte, că pe bordul unei corăbii se
cu picioarele îndoite şi strînse sub corp, zace runtaele în fine, aşişderea nu sunt ca acelea Mercuri 10 1. c. a fost chemat la căpita afla o mulţime de mai multe sute de călă
în aşternutul său pe care nu-I părăseşte, decât ale porcului sănătos, când ele provin dela nul oraşului Timişoara redactorul zia
tori, cari erau din Ungaria. Partea cea mai
cu multă silă. Abia ridicându-se, mai ales un animal care a murit sau a fost omorît rului »Deutsches Tagblatt fur Ungarn«, mare a călătorilor erau P ol on i şi J i d a n i
de picioarele din dărăt, cu capul cu totul în d n causa pneumo-enteritei infecţioasă. dl Alwin C r a m e r. Căpitanul îi co din Ungaria, ear’ mai puţini Englezi şi Ir
jos, cu urechile blojdite, cu răsuflarea îngreu (Va urma). munica, că fiind dl C r a m e r con landezi. Călătorii englezi şi irlandezi erau
nată, cu rîtul sventat şi cald, cu gura de damnat pentru agitaţie contra naţiona scârbiţi de îmbrăcămintea şi presentarea mur
asemenea fierbinte, având peliţa gurei ca şi dară a emigranţilor Ungariei, cari de bună
lităţii maghiare, el, căpitanul oraşului,
aceea a ochilor, cu totul roşie, merge legă- NOUTĂTI samă, mai ales fiind şi Jidovi, au alergat
nându-se, gemând şi tuşind din când în când; a pornit contra lui pe basa acestei con
după comorile de aur din Pretoria şi alte
din nas adese ’i-se scurge, muci sau muci damnări procedura poliţială, deoare-ce părţi. Foaia engleză mai spune, că călătorii
amestecaţi cu puroiu. dl C r a m e r e privit ca o persoană străini s’au revoltat aşa de mult în contra
— Iubileul unui notar cercual. Dl
De obiceiu la începutul boalei, animalul care turbură pacea şi liniştea oraşului. pasagerilor Ungariei, încât aceştia încă înainte
D e m e t r i u L ă c ă t u ş , notar cercual
nu are eşire afară, pântecele la mulţi arătân- Imediat a fost supus apoi dl C r a m e r de a sosi în Africa-sudică erau să găsească
du-se umflat. în Zam, avu fericirea a împlini Dumi unui lung interogatoriu- Intre altele minele de diamant în valurile mării.
Luându-i-se temperatura, dacă dispunem necă la 14 1. c 40 ani de serviciu ca Jidanii caută aur. De ’l-ar căuta şi
dl C r a m e r a declarat, că ziarul
de un termometru, vedem că are o căldură atare. fraţii lor din România, ca să ne ştim odată
»D. T. f. U.« nici odată n’a agitat con
de 4I —42° C., adecă cu peste două grade Din acest prilej rar representanţele ţara soră curăţită de c i u m ă şi h o l e r ă .
mai mult, ca în stare de sănătate. alor 6 comune aflat-au cu cale a se tra Maghiarilor, ci tendinţa foaie sale a
Pipăindu-I, simţim că pielea este mai fost numai susţinerea şi apărarea Ger Concurs de m ăritiş. In statul Ne-
manifesta faţă de iubilant prin aceea,
caldă, presentându-se pătată pe la urechi şi manilor contra maghiarisării şi atacurilor brasca [în America de mează-noapte] e jale
că la această zi au convocat o şedinţă
rădăcina lor, pe la subţiori, pe faţa din lăun- şoviniste. După terminarea interogato mare. Bărbaţii sunt toţi burlaci, fiind-că nu
festivă, care ţinută sub preşedinţa prim- sunt femei cu cari să se însoare. Dar fiind
tru a pulpelor, pe pântece etc. Aceste pete, rului căpitanul oraşului a adus decisi-
la început roşietice, iau mai în urmă o co pretorului, a luat un proces verbal, în că »nu este bine omului să fie singur*, au
loare închisă, cam ca cerneala violetă. In firul căruia, înşirându-se meritele aces unea, că dl C r a m e r e s t e e x p u l făcut un album, în care sunt posele tuturor
t
sat de p e t e r i o r u l o r a ş u l u i T i bărbaţilor nelnsuraţi, şi sub fiecare posă nu
dreptul lor, pielea se arată oare-cum umflată tui vrednic iubilant şi senior al corpului
şi moale, lăsând a se ridica de pe suprafaţa notarial din comitatul Hunedorii, ’i-s6 m i ş o a r a şi în decurs de 24 ore tre mele, vârsta, religia, îndeletnicirea respecti
ei pojghiţe subţiri, un fel de mătreaţă. For bue să părăsască oraşul. Dl C r a m e r vului, şi dorinţa cum să fie femeea pe care
exprimă mulţumită pentru celea pres
marea de beşicuţe în dreptul petelor se ob a înaintat răcurs. Numele căpitanului ar lua-o de soţie. Acest album va fi trimis
servă încă la unii bolnavi. tate în interesul comunelor administrate patriotic este R u d o l f B a n d l . Nu în toată lumea, că doar să vor afla femei
de D-sa. doritoare de măritiş, cari să îndulcească [ori
Ajunsă în starea pe care am pomenit-o, mitul redactor a fost Vineri în 12 1. c.
cu foarte rare excepţiuni, boala se opreşte Şedinţei festive a urmat un prânz să amărască şi mai tarei] vieaţa bieţilor
deţinut şi predat procuraturei, de unde nebrascani.
în mersul ei. Mai în totdeauna, simptomele comun dat în onoarea iubilantului, dela
se înrăutăţesc şi alte noue apar. Tusa se în- probabil va fi excortat la temniţă.
care nu au lipsit toastele de felicitare
deseşţe, scursoarea de muci cu puroiu pe — Înşelătorie ovreească. Se vesteşte
la adresa sărbătoritului funcţionar ad
nas se măreşte, greutatea în răsuflare merge d n Vârşeţ, că noul căpitan al oraşului, dl
ministrativ. — Volumul 11. » C a r t e a d e Aur<.
crescând, diaree şi ch ar vărsături se arată. Zol t â n S z e k e r e s , a visitat Joi dimineaţa
Acesta cuprinde istoricul evenimentelor din
La unii bolnavi însă, la cari răul s’a încuibat In numele corpului notarial şi în pe neaşteptate cumpenele din magazinele
1860, 1861 şi 1862—63, adecă timpul re
mai mult asupra măruntaelor din pântece, fruntea mai multor colegi l-a felicitat dl naşterii noastre naţionale-culturale. Aici gă ovreeşti de bucate. Resultatul acestei con-
tusa, scursoarea, ca şi greutatea în respira- trole a fost surprinzător. S’a constatat, că
D i o n i s i e Popovici,preşedintele reu sim rolul lui Ş a g u n a pe terenul politic şi
ţiune, sunt puţin pronunţate, dar în schimb cumpenele au fost false, presentând greutatea
niunii notariale comitatense, notar cer bisericesc ; diversele conferenţe şi petiţiuni;
la ei, diareea nu se mai opreşte, eşind afară de 100 chilograme cu 4, 7, 10 ba chiar cu
cual în Băcia. luptele parlamentare din Pesta, declaraţiunea
în cele din urmă un fel de apă spumoasă 30 chilograme mai mare. Astfel economii
lui Andr e i u Moc s o nyi , o lungă serie de
şi mirositoare, nu rar amestecată cu sânge. Acest aprig şi resolut representant cumpărători plăteau 130 chilograme bucate
documente istorice. Preţul 10 cor., pentru
Puterile părăsindu-1, bolnavul se do al intereselor notarilor, i-a făcut iubi- şi primeau numai 100 chilograme. Cumpe
România 12 lei.
geşte, se arată cu totul sleit, încât stă numai lantelui său coleg o descriere cât se nele false au fost confiscate, pecetluite şi
Volumul I. al «Căr ţ i i de Aur «, pre
culcat, cu ochii aproape închişi; cade cu to duse la poliţie, unde vorservV ca corpus de-
poate de fidelă a vieţii sale complinite cum ştim, este confiscat şi autorul Păcăţian
tul în nesimţire, în care stare îşi şi dă sufla licti în procesul pentru înşelăciune, intentat
pe terenul administrativ. tras în proces,
rea, moare. Ovreilor proprietari de bucate. Eată cum
Suntem în plăcuta posiţie a cu se îmbogăţesc Ovreii!
Cam astfel se manifestă pneumo-ente-
rita infecţioasă a porcului. Sunt cu toate noaşte şi noi de un lung şir de ani Griviţa. Un pătrar de veac a trecut
acestea caşuri, cu totul rari de altfel, unde activitatea d-lui D e m e t r i u L ă c ă t u ş de când armata României, regenerată de M. — Noue erupţiuni vulcanice p e in
Un vapor, care
Sa Regele Carol, pe atunci numai principe, sula M a r t i n i q u e .
boala se arată cu simptome oare-cum mai şi anume numai din partea cea bună.
deosebite, fie cu un caracter mai grav, fie a susţinut cu atâta glorie botezul de sânge venia dela insula Martinique, a adus lumei
Drept aceea ne alăturăm din ini în jurul Griviţei. Azi, 30 August v., se îm vestea, că vulcanul Pelăe a erupt din nou
sub o formă ceva mai uşoară.
mă la manifestările de felicitări, de cari plineşte acest pătrar de veac, din prilejul că cu vehemenţă. Cam 2000 de o a m e n i au
Durata ei trebue socotită la porcii nos-
a fost împărtăşit, dorindu-i din tot su ruia, întră alte sărbări s’a sărbat la metro- perit. In sinul populaţiunei domneşte cea
trii camde 15—25 de zile. Aproape toţi polia din Bucureşti parastas pentru soldaţii mai mare spaimă. Locuitorii părăsesc în
rîmători bolnavi mor, cei cari scap, 10— 15 fletul să ajungă iubileul de 50 ani în
căzuţi în glorioasa luptă dela Griviţa. massa insula.
—20 la suta de bolnavi, de obiceiu mor şi serviciul activ în aceeaşi putere fisică
ei mai târziu, după două trei luni, sau dacă de care şi acum să bucură!
Lângă lacul de Con
scap, rămân pentru toată vieaţa slabi, j'găriţi. Cum îşi stimează alţii preoţim ea ? Un butoi uriaş.
Iubilantul a fost, este şi va fi un stanţa, în Sviţera, se află un butoi de fier,
Carnea porcilor cari au fost bolnavi de Cetim în ziarele ungureşti, că reformaţii din
demn representant al cercului şi ţinu care cuprinde 3,140.000 litre de alcohol. E
pneumo-enterită infecţioasă, nu trebue mân Murăş-Oşorheiu au hotărît să ridice pe mor
tului său, întrucât nu numai pe terenul de formă cilindrică, cercul dela basă având
cată. La spintecarea cadavrelor unor ase mântul răposatului lor paroch un monument diametrul de 20 metri, ear ferul din el cân
menea animale, câte odată mai pe toate mă- administrativ, dar’ şi pe cel bisericesc sepulchral. In scopul acesta au deschis co
tăreşte 110.000 chilograme. E cu opt rîn-
runtaele, adesea însă mai mult pe unele de şi şcolar a ştiut apăra interesele se lectă întră parochieni, care a dat deja resul-
dtiri şi pe dinlăuntru întărit cu trei inele de
cât pe altele, şi mai ales pe pulmoni (bojoci), menilor săi, atunci, când în calitate de tate frumoase. Colecta se continuă, şi comi fier. Fundamentul e o placă de beton groasă
stomac şi maţe, uşor găsim urmele boalei. tetul de iniţiativă, în fruntea căruia stă pa-
deputat sinodal cu vrednicie i-a repre- de un metru, pe care stă butoiul şi casa îm
In cutia pieptului, dăm deschizând ca sentat. rochul de acum, speră că în curând va fi prejmuitoare. Au trebuit 60.000 de nituri
davrul, peste o oare-care cantitate de lichid adunată întreagă suma necesară. —■ La noi ? I
La mulţi şi fericiţi ani în truntea fabricate pe loc pentru a nituî plăcile din
turbure, bătând în coloarea sângelui. Sco- Nu ştim să se fi întâmplat vr’odată, ca paro- cari s’a făcut butoiul. împrejur se află tot
cercului şi în jurul familiei!!
ţându-se afară pulmonii, ei nu se ştersese pe chienii să fi pus, pe cheltueala lor, o cruce
felul de instrumente de măsurat şi o galerie
deplin, sunt oare-cum mai grei, pârând chiar barem la mormântul fostului lor paroch ; nu
de suit şi de coborît împrejurul butoiului,
mai mari. Pe icî, pe colea, de o coloare cu numai, dar’ ştim parochii de ale noastre, unde
Procesul „Cărţii de Aur“. Astăzi încercarea de poate ţinea la apăsare s’a fă
totul închisă, ro.şietică, păstrează încă pe alo- credincioşii n’au voit să dee nici barem un
i-s’a inmanuat d-lui T. V. Păcăţian cut cu apă din lacul Constanţa, urcată cu
curea un aspect aproape ca acela al bojo cruceriu în discul întrodus pentru monu nişte pumpe anume instalată [locomobilă şi
actul de a c u s ă în procesul intentat
cului animalului sănătos. ment ul m e t r o p o l i t u l u i Şaguna. Semn pumpă centrifugală] de 25—30 cai putere
pentru »Cartea de A u r«. In terminul şi acesta, că noi stăm încă departe de ade
Dacă cu un cuţit facem o tăietură în de vapor. Pentru a-1 umplea cu apă a tre
lungul, sau mai bine în latul pulmonului, după legal de 8 zile dl P ăcăţian îşi va îna vărata cultură a inimii. buit 25 de cjasuri.
faţa tăieturilor, cari şi ele înfăţişez o coloare inta acum e x c e p ţ i i l e asupra cărora