Page 1 - Activitatea_1902_09_37
P. 1
Anul II. Orăştie, 25 Septemvrie n. 1902. Nr. 37
ACÎIYIIĂTEĂ 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/i an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu sfe îna P entru Rom ânia şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
cu desâvîrşire dorului de râsbunare, ’l-a bon, avut în congregaţia din 23 Mar aibă intrare, s’a cerut renunţarea la na
predat pedepsirei judecătoriei civile«. tie 1848 a comitatului Liptau, scriind ţionalitate şi religiune...
Procesul „Cărţii fle Anr“. 3. In acelaşi capitol, pe pagina 19 pe pagina 224 astfel: Dar’ e aici ziua învierii!
şi 20, se escrie: «Poporul începu să tremure şi să Să mergem să delăturăm piatra de
strige; să ridice pumnii şi să ameninţe pe mormânt!
...»Sinodul, ameninţat de Calvini
pe servitorii maghiarismului, de origine Să deslegăm lanţurile cari de o
şi terorisat jără margini, a declarat vi
Publicăm mai la vale în traducere slovăcească, vrednici de compătimire. — miie de ani ţin legată naţiunea română.
novat pa metropolitul Sava, ’l-a desti
românească întreaga acusâ ridicată din «Afară cu blâstâmaţii de Maghiari; nu Preoţi! Dacă sunteţi părinţi ade
tuit din demnitatea avută, şt ‘l-a dat
partea procuraturii din Cluj în contra ne trebue aici Maghiari!« văraţi ai poporului, nu lăsaţi să-’i fie
pe mâna principelui Apafi, care ’l-a
domnului Teodor V. Pâcăţian, pentru După acestea autorul adauge dela nimicit dreptul...
aruncat în temniţă, în castelul sâu din
unele părţi din tomul prim al * Cărţii sine următoarele: Nu vă uniţi, pentru numele Dom
Blaj, unde a fost tratat în modul cel
de aur«, în care ochiul ager şi pururea ...«Influenţa cea mare ce o avea nului...
mai neuman, suferind bătăi şi batjocuri
veghiâtor al procuraturii maghiare a des Hodzsa asupra poporului slovac a făcut, Nu vom fi sclavii Ungurilor şi ai
din partea oamenilor lui Apafi,.
coperit delict de agitaţie şi aţîţare, fapte ca spiritele să se liniştească, şi congre Saşilor...
punibile amândouă. încercarea făcută din partea dom gaţia comitatului Liptau a putut fi în Afurisit să fie pentru totdeauna
nitorului ţării româneşti, Şerban Canta- chisă fără de altcum inevitabila vărsare Românul, care cutează să lege uniune**...
8399 k. n.
1902 cuzino, de a scăpa pe metropolitul Sava de sânge. Pentru-că poporul îşi făcuse Referitor la vorbirea aceasta (nu e
Având în vedere decisul din 23 1. din mânile tiranului principe Apafi a deja planul, să deschidă toate ferestrile vorbire, e proclamaţie! Red.) autorul
c. numărul 8529 al senatului de acusă rămas fără succes, şi metropolitul mar dela sala comitatului şi pe toţi Maghiarii face observarea:
dela tribunalul reg. din Cluj, în care tir a trebuit sâ sufere mai departe chi să-’i arunce afară pe fereastră. Minis- ...„In fine s’a aflat punctul, de unde
se decretează încheiată cercetarea în nuri şi torturi, pentru-că din Blaj a trul-president Batyânyi a dat un dor- trebue pornită mişcarea naţională a po
contra lui Teodor V. Păcăţian pentru fost dus la Vinţ, undea jost desbrăcat gatoriu straşnic fiscului regesc din Lip porului român, şi s’au aflat basele pe
agitaţie, subştern următoarea de hainele archiereşti, în semn de des- tau, pentru-că a tolerat astfel de miş cari poate să fie pusă politica viitoare
popire, şi a fost aruncat de nou în tem
acusâ: cări, «mai bine zis excese« panslaviste, a Românilor. Independenţă naţională
niţă, din care se scotea în toate Vine-
Ridic acusă în contra lui Teodor şi ’l-a îndrumat, ca pe viitor să le su pe seama Românilor şi apoi vorbim
rile pentru a fi bătut cu ciomege, până-ce
V. Păcăţianu pentru delict de agitaţie, prime şi să le împedece. Kossuth ea- despre uniune, mai nainte nu! Acesta
în cele din urmă a murit moarte de
prevăzut în codul penal, paragraful 172 răşi (de altcum Slovac şi el de origine), era punctul de mânecare, aceasta era
martir al bisericei sale, al credinţei ro
punct 1 şi 2, şi pentru delict de aţîţare, ’şi-a vărsat năcazul asupra conaţiona basa politicei româneşti. Bărnuţiu a
mâneştii...
prevăzut în paragraful 173, săvîrşite am lilor săi din Liptau într’o vorbire ros aflat-o, a lui e gloria. Şi obştea ro
bele în modul precisat în paragraful ...»Principele Apafi s’a înfuriat şi tită în dietă, în care spunea, că pe toţi mânească a acceptat-o, pentru-că din
171, fiind-că sub numele său, ca autor, a ordonat, ca Metropolitul sâ fie bătut cei-ce vor cuteza să mai păşească în sentimentul public al obştei româneşti
a apărut în Sibiiu în anul acesta opul cu toiegei. public cu astfel de petiţiuni, îi va tri a fost ea scoasă!“...
»Cartea de Aur, sau luptele politice ale »După Sava Brancovici a urmat în mite la — temniţă. Singurul recept 8. In capitolul „V or bir ea lu i
Românilor de sub coroana ungară</. do scaunul metropolitan din Alba-Iulia, pe pentru liniştirea spiritelor agitate, cu Bărnuţiu", înainte de publicarea vor
rnul I., în care se cuprinde şi urmă rînd şi în scurte intervaluri: Iosif, mort noscut din partea Ungurilor!«... birii şi în decursul publicării, autorul
toarele afirmări şi expresiuni: la 1682, Ioasaf, decedat la 1684, Sava 6. In acelaşi capitol, pe pagina scrie astfel:
1. In capitolul »Introducere*, III, mort la 1687, Varlaam mort la 1693, 229, comunicându-se petiţia Slovacilor ...»Şi a vorbit ca un ânger, ca un
pe pag. 5, vorbind autorul despre exis urmându-’i acestuia în scaun Teofii, ales din Liptau, compusă în 10 Maiu 1848 sfânt, pentru-că glasul Domnului şi gla
tenţa dintru început a Românilor în la 18 Septemvrie 1693. Schimbarea a şi stătătoare din 14 puncte, se spune: sul geniului naţiunii române vorbea din
patria aceasta, scrie: fost deci atât de repentină în anii ...„Dar’ puterea de stat ’i-a luat el. In mijlocul unei tăceri, ca în mor
...»din partea Maghiarilor, Saşilor aceştia, încât poate da ansă la bănu din nou la goană pe Slovaci. Unii din mânt, şi-a expus Bărnuţiu vederile des
şi Săcuilor s’a legat faimoasa »uniune iala, că mulţi dintre metropoliţii ro tre fruntaşi au fost expulsaţi, alţii în pre naţionalitatea română, despre drep
a celor trei naţiuni«, în scopul de a mâni numiţi nu vor fi murit de moarte temniţaţi, şi anume, pentru punctul 11 turile limbei române, înşirând rînd pe
nimici pe Români şi de a le râpî drep naturală. din petiţie, în care ziceau Maghiarii, rînd toate laptele Ungurilor, săvîrşite în
turile avute... Nu ne-au putut nimici... «Intre acestea murit şi tiranul prin că se cuprind idei comuniste. Celor contra Românilor, pe cari i-au aflat tot
Drepturile însă răpite ne-au fost, rînd cipe din Ardeal Apafi«. acusaţi ’li-s’a denegat chiar şi apărarea deauna buni numai pentru a-i folosi de
pe rînd«. 4. In capitolul despre »A c t i v i şi au fost condamnaţi ca pe cale sta- scară pentru a se înălţa...
2. In capitolul »B is e r ic a ro tatea d ietei m aghiare *, citându-se tarială, ear’ petiţia, care circula printre Ore lungi dearîndul a vorbit Băr
mână sub p r i n c i p i i c a l v i n i «, cei XXXI. articoli de lege sancţionaţi, Slovaci ca să o provadă cu subscrierea nuţiu şi mulţimea din biserică n’a obo
pagina 9, se spune: li-se face următoarea apreciare: lor, a fost confiscată şi ruptă în bucăţi, sit ascultându-’l. Şi dacă Bărnuţiu o zi
...»Principele Râkoczi /., pe atunci şi mişcarea Slovacilor a fost sufocată întreagă ar fi vorbit, cei din biserică ar
...»Nimeni nu va putea descoperi
domnitor al Ardealului, cu drept aproape prin ameninţări cu temniţă grea şi cu fi stat pironiţi la locurile lor şi l-ar fi
în ele nici umbra principiului egalităţii
dictatoric în biserica română, vizând tragere în furci1*.... ascultat. Pentru-că balsam vindecător
şi frăţietăţii, nici chiar principiul per
energia şefului bisericei române, a cău 7. In capitolul „Simeon Băr- erau cuvintele sale şi miere dulce era
fectei libertăţi, ci din toate reese asi
tat sâ-l delăture iute din post, ceea-ce n u ţ iu “ autorul publică proclamaţia aces glasul seu«.
gurarea supremaţiei rassei maghiare
’i a şi succes, cu observarea tuturor for tuia pe paginile 257, 258 şi 259, pro Părţile încriminate ale vorbirii lui
asupra celorlalte popoare conlocuitoare
melor, pentru-că unii slabi de ânger clamaţie ale cărei părţi încriminate sunt Bărnuţiu, sunt următoarele; (Urmează
în patria comună.
din sinul bisericei române ’i-au dat următoarele: pe opt pagini citaţiuni din vorbire).
Nici nu se putea aştepta altceva
mână de ajutor, şi satisfăcând dorinţei „Ungaria în vită Ardealul la uniune... 9. In capitolul „Trei a d u n ă r i
dela o dietă compusă exclusiv din re-
exprimate din partea acestui contrar Şi Românul ce face? Dela aceasta îi româneşti", se publică procesul ver
ptesentanţii poporului maghiar.
al bisericei lor, au depus din scaun depinde vieaţa sau moartea!... bal luat în adunarea din Blaj, ţinută la
pe propriul lor Metropolit. Drepturi naţionale s’au dat deci Ascultaţi voi, strănepoţii Româ 25 Sept. 1848, şi anume, pe pagina
Acest act ruşinător s’a întâmplat numai Maghiarilor, pentru-că toate ace nilor, ce trebue să răspundeţi Ungurului 426, începându-se astfel:
la 164.3, când din ordinul principelui ste legi au fost aduse fără concursul şi Sasului! Răspundeţi: „Nu ne unim — «împins de terorismul unguresc
Rdkoczy I. s’a întrunit în Alba-Iulia' popoarelor nemaghiare din Ungaria«... până nu e ridicată naţiunea română la şi de stoarcerile, jafurile, arestările, bat
a
un sinod general bisericesc, în scopul 5. In capitolul » M işc r ea S lo acel rang politic, de care au desbră- jocurile, violenţele, prigonirile şi ucide-
ca sâ judece pe Metropolitul Ilie jfore- v a c i lo r ^ autorul reproduce pe pagi cat-o naţiunile: maghiară, sasă şi să- derile, cari au urmat în acel terorism
ste. Sinodul l-a ajlat vinovat şi l-a de nile 222 şi 223 din broşura »Der Slovak*, cuiască... nepomenit în această ţeară, curse po
pus din metropolie, l-a lipsit chiar şi scrisă de M. M. Hâdzsa şi apărută în Au scos’o din toate oficiile înalte porul român din toate părţile Transil
de popie, şi pentru a-‘l putea da pradă Praga la 1848, rolul lui Samuil Hro- regnicolare, şi dacă totuşi a voit să vaniei la Blaj«,.,
