Page 3 - Activitatea_1902_09_37

Nrul 37 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

S’a mai dovedit apoi, că pe episcopul într’un salaş, în plus că animalul bolnav, nu Cei din urmă trei au competat fără de — Antistia bisericească a parochiei gr.-cat.
Goldiş, conform declaraţiilor acestuia, numai arată semne de boală, decât aproape numai a avea dreptul de a fi aleşi, întrucât nu să din Iclodul-mare va arangia Petrecere cu dans
el l-a băgat în pământ. Nu mai puţin intere­ din partea pieptului, având răsuflarea grea, ţin de legământul oraşului. O dovadă mai cu ocasiunea sfinţirei şcoalei nou edificate a
sante sunt fasiunile acelor martori, cari isto­ tuşind şi gemând. mult, că puţină cunoştinţă au despre pres­ parochiei gr.-cat. din Iclodul-mare la 28 Sep­
temvrie a. c. st. n. Petrecerea se va ţinea
risesc cum a fost Mangra scuipat în faţă. De fapt ori că avem aface cu pneumo- crisele legii comunale referitoare la oraşele în şalele acestei scoale şi venitul curat este
După-cum aflăm, dl Mâglaşiu, folosin- enterita infecţioasă, sau cu rugetul, sau chiar din fondul regiu. destinat în folosul aceleia. Corul şcolarilor
du-se de dreptul ce-’l dă legea, a mai insi­ cu pneumonia contagioasă, măsurile ce tre- De altcum pe temeiul pactului, tăcut pe lângă coducerea d-lui docent I. Astelian
va executa între pause declamâri şi cântece
nuat Marţia trecută încă o mulţime de mar­ buesc luate în contra acestor boli, sunt cam şi el în mod nelegiuit, ne putem aştepta
poporale. P r o g r a mu l se va împărţi la faţa
tori. Fasiunile noilor martori insinuaţi vor fi aceleaşi ; de aceea este înţelept, şi conform earăşi la o alegere ilegală, căpătuindu-să la
locului. Pentru comitet: Iosif Onciu, preşe­
bune pentru autorităţile competente bisericeşti, cu legea de poliţie sanitară veterinară, a se acest post atare-ce nulitate administrativă im­ dinte. Ioan Murăşan, cassar. Ioan Astilean,
că tribunalul pentru a-1 ach ta pe dl Măglaşiu anunţa de îndată autoritatea comunală sau portată din Branyicska sau Almaşul-mare. secretar. Ioan Uţiu, controlor.
şi guvernul pentru a respinge întărirea alege­ medicul veterinar, când unul sau mai mulţi
rii nenorocite a lui Mangra, are dovezi mai porci, sunt, sau există bănuială de a fi bol­ — M agh iarisare cu fo rţa . Ziarului — K ossu th fi M an gra. Aceste două
multe decât îi trebue. Chestiunea principală navi, de vre-una din aceste trei boli. »Rumănischer Lloyd* i-se vesteşte următorul nume aşa vin lângă olaltă, că cest din urmă,
e, că Mâneguţiul diecesei Aradului să fie pe­ Pneumo-enterita infecţioasă, fiind o boală cas drastic de maghiarisare cu forţa a nu­ în seara de 18 Sept., a iluminat ferestrile
locuinţei sale din Oradea, a pus în fereastră
depsit cum se cade de câtră autorităţile bi­ molipsitoare, urmează deci că ea se trans­ melui de familie. La gara Feldioara din
tabloul lui Kossuth, încunjurat de ghirlande,
sericeşti, cari au datorinţa, ca cât mai curând mite dela animalul bolnav la cel sănătos. apropierea Braşovului era angajat un Sas cu de toată Oradea l-a privit gură-cascâ. Unele
sâ pedepsească pe imoralul vicar Mangra, ca Această boală ca ori-care altă boală conta­ numele Martin Binder. Pe acesta de multe gazete mangriste îl şi laudă pentru această
astfel biserica gr.-or. din ţeara noastră sâ nu gioasă, trebue a împrumuta, a da animalului ori l’au provocat superiorii să-’şi maghiariseze faptă, care înaintea Maghiarilor serioşi are a-
mai fie batjocorită de străini, fiindcă are slu- sănătos, pentru a-1 îmbolnăvi, un ce special numele. Binder a refusat însă totdeauna. ceeaşi însemnătate, ca şi înaintea Românilor:
e o speculă, azi cu Kossuth, caşi înainte, vreme cu
gitori de trampa deochiatului Celibidache. boalei, adecă sămânţa boalei, microbul. Intr’o bună dimineaţă însă, când era să-’şi românismul, cu idealul naţional. Fondul e
Şi până-ce autorităţile bisericeşti îşi vor Un anume microb este dar causa de capete salarul, primeşte dela superiorii săi
burta, ear’ românism şi kossuthism sunt forme
spune verdictul asupra lui Mangra, ne per­ căpetenie a pneumo-enteritei infecţioase, fără chitanţa despre primirea salarului pe numele goale pentru Măria-Sa în veci neîntăritul vlă­
mitem o întrebare : de care, boala nu poate să se producă. Marton Kâdâr pe lângă observarea, că de dică al elicei arădane.
Lui Mangra în o şedinţă a casei mag­ Porcii tineri însă, ca şi aceia crescuţi aci înainte numai pe numele acesta îşi va
naţilor ’i-s’a zis, că e «popă beţiv*, că e cer­ şi ţinuţi în murdării, în cocine neîngrijite, rău putea primi Binder salarul. Ce era să facă — Proces de presă. Csorogâr Român,
tat cu morala şi aceste vorbe ’i-s’au zis de hrăniţi, sau istoviţi prin nemâncare, sunt mai sărmanul Binder? Nu-şi putea lăsa soţia şi directorul dela teologia şi pedag. din Arad,
vestitul «uncheaş», care nu are nici cualifi-
cătră un bărbat greu în societatea maghiară, expuşi la boală, se molipsesc mai uşor. 5 copii ai săi să moară de foame. A tre­
caţie de dascăl sătesc, a intentat proces de
de cătră contele Eszterhâzy Jânos. Vicarul Tot ce provine dela porcul bolnav, ca buit să cedeze şi să primească chitanţa des­
presă contra dlui Emanuil Măglaşiu, pen­
Mangra, după-cum au scris foile semiofici- sânge, excremente, ud, scursoare după nas, pre solvirea salarului j e numele Marton Kâdâr. tru articolul despre scandalul din seminarul
oase, a fost formal respins de cătră minis- gură, aşternutul, precum şi carnea şi mărun- In adevăr, drasnic mijloc de a fabrica Ma­ arădan, publicat în Nr. 6 al foii noastre. Dl
trul-preşedinte, când s’a dus în audienţă. taele lui, sunt îmbrăcate de sămânţa boalei, ghiari ! Şi caşuri de aceste se repetează la Măglaşiu fiind ascultat la judele de instrucţie
din Arad, a şi primit răspunderea şi a insi­
Acum s’au dovedit alte comedii de ale lui. putând a o împrăştia la alţi porci sănătoşi. tot pasul. nuat procuraturii din Deva o mulţime de
Dacă mai are numai pui de ruşine, de ce Aşa dar porcii sănătoşi se îmbolnăvesc
martori, cu care vrea să dovedească adevărul
nu abzice din postul de vicar? Ori dacă de pneumo-enterita infecţioasă, venind în atin­ — T eatru nem ţesc în O răştie. In aserţiunilor din articol. Ca un ce interesant
nu abzice, atunci de ce nu cere cercetare gere, fie deadreptul cu porcii bolnavi, fie cu zilele aceste venise o fracţiune a teatrului amintim împrejurarea, că la pertractarea aces­
disciplinară contra sa ? Mangra e vicar, func­ sângele, scursoarea după nas şi gură, excre­ nemţesc din Sibiiu, cu puteri foarte bune, tui proces vor trage în cumpănă fasiunile a
ţionar înalt, şi când a fost respins de mi­ mente, ud, carne, măruntae, aşternut sau cu să dee un ciclu de 12 representaţiuni. Durere! cel puţin 160 martori: profesori, protopopi,
nistru, a fost respins şi în calitate de vicar ori-ce obiect murdărit de astfel de rămăşiţe, deja după a treia seară, respective repres., preoţi, învăţători, etc. Bietul Ciorogarl o va
păţi, ca şi Mangra, cu procesul lui de presă.
fiind. Nu vede el, că batjocureşte biserica provenite dela porcul bolnav. Boala se mai fură siliţi a părăsi oraşul în urma cercetării
şi aşezămintele ei ? Şi dacă vede, de ce întinde încă, introducând în cocina sau să­ prea slabe.
nu-’şi trage cosecuenţele ? Şi dacă el se face laşul în care au zăcut porcii bolnavi, alţii până Societatea directorului Leo Bauer este D I V E R S E
într’o ureche, atunci superiorii de ce mai su- atunci sănătoşi, fără ca mai înainte să desin- bine cunoscută aici încă din anul trecut. Ne
fer ca Mangra sâ ne compromită chiar în fectăm şi să curăţim bine acel sălaş sau cocină. miră cum de conducătorii partidului săsesc Ludovic XIV. şi mareşalul de G-rammond.
vremile astea critice? De ce? Un sălaş sau cocină molipsitoare, aşe­ nu fac cunoscută de timpuriu, prin cele Marele rege al Franciei Ludovic XIV., zise
zată pe marginea unui lac sau rîu, comunică trei foi româneşti locale, presenţa acestei într'o zi cătră mareşalul de Grammond: «Dom­
boala la alte cocini sau sălaşuri situate în societăţi, la care mulţi Români cu bucurie nule mareşal, ceteşte această poesie şi spu-
vecinătate, şi mai ales la acelea puse în ar fi participat şi anume de aceia, cari iubesc ne-mi apoi, dacă ai mai cetit vre-odată o
Ciuma porcilor. josul apei. i> ■ - arta germână. Placatele în sine nu totdea­ aşa poesie rea. De oare-ce toţi ştiu, că îmi
Cânii, pisicile, şoarecii şi chiar alte ani­ una sunt cetite. Regretăm această împrejurare I plac mult versurile, îmi aduc mereu tot felul
male, pot împrăştia boala când trec dela o de poesii*. Mareşalul după-ce ceti, zise cătră
(Urmare şi fine).
porcărie infectată, la alta sănătoasă. — Un advocat brutal. Vasilie Cândea regele: «Sire, Maiestatea Voastră judecă ad­
Pneumo-enterita infecţioasă se aseamână îngrijitorii în fine, când, după-ce au venit din Romoşel a avut un proces oare-care la mirabil ; într’adevăr, că nici eu n’am cetit
câtva cu rugetu şi cu pneumonia contagioasă. în contact cu porcii sau cocinile molipsite, advocatul Dr. Eduard Antoni din loc. Sâm­ nici odată o altă poesie, mai proastă decât
De ruget, numit încă în popor şi brânca fără să se curăţe, să se desinfecteze, se duc bătă, în 20 1. c., pe când îşi trăgeau seamă aceasta*. Atunci regele rîse şi zise: «Nu-i
porcului, se deosebeşte prin aceea, că rugetu de îngrijesc de alţi porci până atunci sănătoşi, despre spesele şi venitele procesului, s’a năs­ aşa, că cel-ce a făcut poesia trebue să fie
pe lângă că are un mers mult mai repede, întind boala şi la aceştia din urmă. cut ceartă între advocat şi client. Urmarea cam prost?* «Da, Sire, răspunse mareşalul,
omorînd animalele bolnave în câte-va zile După-cum am arătat, pneumo-enterita a fost, că advocatul numit a aruncat pe client nu merită alt epitet*. «Bine, îi răspunse
sau chiar ceasuri, apoi încă şi prin aceea, că infecţioasă a porcilor, fiind o boală prevăzută din cancelaria sa pe ambit şi din etagiu I-a Ludovic XIV, dragă mareşale vei şt), că această
rugetul de regulă nu se iveşte la purcei, pe în legea de poliţie sanitară veterinară, resultă dat de-a dura peste treptele de peatră, trac­ poesie am făcut’o eu«... Tablou I...
câtă vreme, pneumo-enterita infecţioasă se că îndată ce se iveşte sau chiar când numai tat în abundanţă cu pumni, a ajuns pe
arată la ori-ce vîrstă a porcului, fiind chiar avem bănueli de ivirea ei, să declarăm caşul pardoseala din curte, spărgându-’şi capul chiar Un testament interesant. înainte cu
mai periculoasă pentru cei tineri, pentru pur- autorităţilor comunale, conform articolului 25 deasupra ochiului. câţiva ani, la un notar în Paris s’a deschis
celaşi, decât pentru animalele în etate. din pomenita lege. Cum era tîrg de săptămână, să adunase testamentul unui oare-care domn B., care
Cât priveşte pneomonia contagioasă a Cât priveşte tratamentul pneumo-ente­ o ceată mare de privitori, cari întrebară pe murise cu câteva zile mai înainte. In tes­
porcului, această boală nu se întinde aşa re­ ritei infecţioase, el nu se poate aplica decât soţia omului brutalisat de motivul sângelui, tament era disposiţia următoare: «Doresc,
pede ca pneumo-enterita infecţioasă, rămâ- numai de medicul veterinar oficial, şi aceasta ce curgea din rana primită. Dă-i pace, că ca corpul meu să fie înmormântat în marele,
nând de obiceiu limitată într’o singură curte, numai în anume condiţiuni. Nu trebue deci Il eana Câ nde a a ştiut să povestească şi meu geamantan. Iubesc mult acel geamantan
ca altcine-va, în afară de zisa persoană, să să arete sângele, ce cursese în curte, unde fiind-că a făcut împreună cu mine de trei
Dar’ atunci un strigăt ne mai auzit râ- se încumete a curarisi această boală, şi a fusese spălat la ordinul advocat ul ui . ori călătoria în jurul pământului*.
sună deodată în oraş, şi întrerupse pe soldat. nu o declara, de oare-ce pe lângă că nu va In toiul privitorilor a fost încărcat cli­
O strălucire orbitoare lumină pe comandant dobândi lecuirea bolnavilor, apoi nedeclarând'o, entul pe car şi condus la medic. Acum va Nr. 3262—902.
şi in momentul acela bietul soldat, care so­ calcă legea, putând în consecinţă a fi supus face socoata şi modului de tractare justiţia
sise, un grenadir viteaz, primi un glonţ în judecăţei. unde s’a băgat plânsoare. Publicare.
Irimia Popescu.
cap şi căzîi mort. Un foc de paie şi de lemne
uscate strălucia ca un incendiu la câţiva paşi
— P en tru K ossuth. Din Arad ni-se
departe de tinârul oficer. In sala de bal din scrie, că în presără împlinirii centenarului dela Târgul de ţeară pentru vite, care
castel nu se mai auzeau accentele orchestrei NOUTĂŢI naşterea lui Ludovic Kossuth, s’a arangiat acolo de obşte se ţinea în O r ă ş t i e la 1—3
şi nici rlsetele dansatorilor; în locul lor era conduct cu torţe şi s’au iluminat ferestrile. Octomvrie, în urma boalei de unghii şi
acum o tăcere aproape completă, întreruptă Dintre Români şi-au iluminat ferestrile urmă­ gură, ivite în comitatul şi cercul nos­
numai din când in când de câte un gemet. — A legerea de senator p r im la m a­ torii: banca «Victoria*, care a arborat şi steag tru (privitor la vitele rumegătoare),
Pe deasupra apei se auzeau descărcături pu­ g istra tu l d in O răştie este pusă din par­ roşu-alb-verde. Seminarul şi alumneul de sub
ternice de tunuri. Victor Marchand începfi tea vice-comitelui pe Luni în 29 Septemvrie directoratul lui Csorogâr Român, deasemeni nu se va ţinea
sâ tremure, căci voind să plece observă, că a. c. La acest post însemnat, care în cas a fost iluminat, întocmai ca şi şcoala de fetiţe (este oprit).
n’are sabie. înţelesese, că soldaţii sei periseră de lipsă este chemat a substitui pe primar gr.-or. pusă sub directoratul lui Goldis Laczi,
şi, că Englezii aveau să debarce în ţeară. în afacerile administrative, au competat: Daniil secretar consistorial şi fost profesor de isto­ Tergul suplitor, de cumva se va
El avea să fie desonorat, avea să fie adus David, senator al doilea; Sever Procinkievics, rie în Braşov. Secretarul «Victoriei*, Sava încuviinţa, să va publica ulterior.
înaintea unui consiliu de răsboiu. Şi în des­ protocolist şi expeditor magistratual, cu cua- Raicu. încă şi-a pus câte 2 lumini în fiecare Tergul de cai să va ţinea la 1—3
perarea lui măsură cu ochii adâncimea văii lificaţie de notar; Incze Jend, controlor oră­ fereastră, ear’ la tiparniţa „Tribunei Poporului", Octomvrie, ear’ cel slobod (de mărfuri,
şi era să se arunce, când văzu pe fata mar- şenesc [tras în cercetare disciplinară pentru precum şi la oficina redacţională a ei ardeau etc ) în 4 Octomvrie, adecă la terminul
chisului, pe Clara. lenevirea oficiului]; Rideli Robert, vice-notar lumini aprinsă Ia expresa poruncă a lui Ioan regulat.
magistratual; Imre Kâroly, diurnist la poliţie, Russu-Şirianul, pentru plată grasă de 15 ori Orăştie, la 22 Sept. 1902.
(Va urma). toţi din Orăştie; Szâsz Sândor, notar corn. fostul întemniţat scribler de gazete. La lo­
în Balomir; Szentivânyi Elek, notar cercual cuinţa privată a acestui kossuthist kohnvins Magistratul orăşenesc.
în Almaşul-mare; şi Farkas Zsombor din încă au ars luminile, dovedind astfel dinas- Fridrich Acker, Aurel Murăşan,
Branyicska. ticismul(?) cu care făcea paradă, când tem­ primar. protonotar.
Şi aici se loveşte zicala : »numai tău să niţa se plătea cu câte 500 fr. la lună.
fie, că broaşte să află destule*.