Page 1 - Activitatea_1902_10_38
P. 1
Anul II. Orăştie, 2 Octomvrie n. 1902. Nr. 38
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe lj2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f ie c a r e Joi.
D r. A urel M untean L auri an B erci an
tarul... numise pe un cutare Csânyi co Multe din calumniile aduse popo ţionalistice române, născute şi ajunse
Procesul „Căiţi fle Aur11. misar al guvernului cu drepturi nelimi rului din patria aceasta şi isvorîte din la desvoltare în 1848, în legătură cu
tate pentru Ungaria şi Ardeal. Csânyi politica egoistă a Maghiarilor şi a Sa nisuinţele maghiare de independenţă şi
’şi-a făcut bine datoria. A tăiat şi spân şilor»... rostite în firul acelor nisuinţe, atribuind
zurat pe cine ’i-a căzut în mâni«... 16. In capitolul des- respectivilor oratori cuvinte ce se refer
(Urmare şi fine). 14. In capitolul » S c r i s o a r e a criindu-se atentatul din 18 Februarie la stări atunci încă neexistente, presentâ
l u i B u t e an u« autorul publică pe pa 1853 în contra Maiestăţii Sale, autorul instituţiuni de drept atunci încă neexis
12. Sub acelaşi titlu, publicând pro-
gina 579 spânzurarea prefectului Bu- spune următoarele pe pagina 728: tente, ca independenţa juzilor şi a ju
clamaţiunea aceluiaşi comitet cătră na
teanu de cătră oamenii lui Hatvani, în «Fericita scăpare a monarchului din stiţiei de acum, ca obiecte de aspră cri
ţiunea maghiară şi săcuiască, datată din
tâmplată la 23 Maiu 1849 în Josaşiu, gura morţii sigure, pe care o jurase tică în discursurile citate de el şi pre-
20 Octomvrie 1848, şi a comandantului
şi respective scrisoarea lui Buteanu, care Libânyi, fantastul aderent al lui Kos sentate ca rostite în 1848.
militar din Sibiiu Puchner, din 18 Oct.
conţine următoarele părţi încriminate: suth», etc. etc. Toate acestea trec marginile isto
1848, adresată municipiilor din Ardeal,
...Şi ce bine ar fi, dacă v’aţi gândi, riografiei chemate să scoată la iveală
precum şi circularul episcopului gr.-or. Pentru a judeca în causă e com
v’aţi da socoteală şi v’aţi sili să câşti adevărul în întreagă fiinţa lui, şi
Şaguna din 18 Octomvrie 1848, şi al petent tribunalul regesc din Cluj, ca
gaţi dragostea Românilor 1... ear’ nu de având în vedere cursul de idei al
episcopului gr.-cat. Lemânyi din 21 Oct. judecătorie cu juraţi.
a omorî oameni neînarmaţi, de a îm opului;
1848, adresat din partea fiecăruia cătră M otivare:
puşca femei şi prunci, de a aprinde sate, având în vedere această prelegere
credincioşii săi, publică şi proclamaţia
a sărăci poporul şi a preface ţeara în Cartea numită, la aparenţă vrea ţinută în ton desfrânat de pătimaş;
comitetului român, datată din 20 Oct.
treagă în cimiterii! ...dacă nu veţi în să fie considerată ca op istoric, dar’ în având în vedere usarea unilaterală
(1 Noemvrie) 1848, pe paginile 465—469, realitate, sub masca aceasta adunând şi deplin prejudiţioasă a datelor istorice
ceta cu faptele acestea tirane, cari se
ear’ în textul acestei din urmă procla- unele părţi singuratice ale istoriei şi şi că astfel făcând us de ele voeşte să
cuvin numai popoarelor barbare şi săl
maţiuni se cuprind şi următoarele:
batice... astfel de grea apăsare s’a ajuns ale legilor, şi citându-le numai în parte presente ca stând în serviciul tiranis-
«Veţi fi înţeles până acuma, fraţi
numai sub jugul sălbaticilor Mongoli, şi incorect, grupează în mod meşteşu mului maghiar şi voind să oprime li
lor, că ocârmuirea ţării Ardealului a
Tatari şi Turci. ...voi spurcaţi bisericile, git isvoare false, şi în mod tendenţios bertatea tuturor altor popoare legi vo
luat-o asupra sa înaltul general-comando...
şi multe cele-ce se ţin de slujba dum- vrea să presinte ungurimea astfel în tate de constituţia ţării şi sancţionate,
pentru-ca să scape ţeara de uciderile,
nezeească şi bisericească, de ceremonii, faţa românimei, ca-şi-cum aceea ar fi cum şi pe autorităţile legale ale statu
jafurile şi păgânătăţile cele mai neauzite,
le-aţi prădat şi le-aţi nimicit. în prima linie duşmană neîmpăcată a lui ungar ca pe unele cari faţă cu ro-
cari le fac comisarii şi oamenii lui Kos- fraţilor de naţionalitate română din patrie. mânimea din această ţeară sunt volnice
suth. spre ruşinea naţiunii ungureşti îna Pe cei-ce se întorc la voi îi pri Sub mantaua scrierii de istorie, car şi tirane;
intea a toată lumea cultivată... miţi astfel, că îi despoiaţi de toate ave având apoi în vedere, că opul pe
Cei-ce ascultă de comisarii fracţiu rile, pe popor îl faceţi cerşitor, pribe- tea expune astfel istoria Românimei, unele din figurile istorice venerate de
nii lui Kossuth, aceia toţi sunt necre gitor în lume, ca prin aceasta apăsân- că atunci când Maghiarii au ocupat păr naţiunea maghiară şi conducătoare şi
dincioşi şi călcători de jurământ... du-’l şi moraliceşte, să-’l puteţi între ţile ardelene ale ţării, au aflat pe Ro dătătoare de directivă a istoriei sale le
însuşi Wesselenyi cel vestit a fu buinţa drept instrument 1 mâni aici, ca vechi locuitori; nu ’i-au
cucerit, ci lăsându-’i în drepturile avute, descrie şi le caracterisează nisuinţele şi
git din Pesta de frica lui Kossuth, ca Libertatea voastră sunt furcileI«
le-au jurat frăţietate, ba chiar şi la creş resultatele obţinute prin activitatea lor
să nu-’l spânzure, cum a spânzurat pe Capitolul acesta autorul îl încheie
tinism au fost trecuţi Maghiarii prin în aşa chip, ca românimea să-’şi facă
corniţele Zichy. cu cuvintele următoare:
Români. despre ele idee tocmai contrară;
...Intre ameninţări de moarte s’a »Şi acest luceafăr al nostru a tre
Ca basă fundamentală pentru des- având în vedere, în sfîrşit, că opul
făcut şi uniunea cea teroristică. buit să se stingă în mânile celor-ce fă
voltarea mai departe a opului, respec a fost publicat în limba română şi cu
Ungurii toată vara au dus execu- ceau parte tocmai din neamul, pe care scop de a fi răspândit între românime:
tive, pentru continuitatea sa, serveşte
ţiuni pe Români, ’i-au ucis la Mihalţi, el voia să-’l lumineze şi să-’l aducă la afirmarea, că Maghiarii au ţinut până în urmarea tuturor acestora se poate
la Luna, ’i-au jefuit, ’i-au bătut până breazdă bună!«... la o vreme jurământul, dar’ mai târziu lua ca statorit, că adevăratul scop al
la moarte, la Michesasa, la Armeni, pe 15. In capitolul » R e p r i v i r i * . au pus pe Români în jug, ’i-au despo opului e, ca neînţelegerea, care în 1848
Câmpie şi pe airea. autorul scrie pe pagina 671 următoa iat de pământ şi de toată averea, de aşa triste contraste a creat în această
...Pe sufletul fracţiunii acesteia se rele despre primirea rece pe care a în- drepturi şi de libertăţi, în contra jură patrie între maghiarime şi românime,
va pune pustiirea satelor şi oraşelor, timpinat-o în cercurile dela Viena A. mântului, ’i-au chinuit secoli de-arîndul, nici acum, după jumătate de veac, şi
omorurile cele barbare, spintecarea co Treboniu Laurian, representantul comi au căutat să-’i ţină în sclăvie şi în în- după deplina schimbare a referinţelor
piilor, prostituirea femeilor şi demora- tetului român: tunerecul neştiinţei, şi chiar şi astăzi se să nu înceteze, definitiv, ci încă şi mai
lisarea locuitorilor ţării, cari le fac Un «Maghiarii (în original urmează şi nizuesc să-’i nimicească. mult să fie aţîţată în sufletul românim».
gurii şi Săcuii... cuvântul »conservativi».. Red.), cari aveau începând dela şirurile de introdu Cartea redactată cu tendinţa şi în
...Uitaţi-vă la furcile puse pe dea încă trecere la curte şi aveau şi legă cere ale opului, până la fine, se nizu- modul indicat şi presentată ca op is
luri şi la drumuri! Aduceţi-vă aminte turi cu curtea, ponegriseră atât de mult eşte prin curs de idei ca cel indicat mai toric, e necondiţionat acomodată să tre
numai de jafurile şi omorurile din acest naţiunea română, şi intrigaseră atât de sus şi prin citaţiuni, căror le dă coloare zească peste tot, dar’ deosebi în inima
an, ca să vă încredinţaţi, şi să vedeţi mult în contra ei, până li-s’au prins bătătoare la ochi, să îmbrace în haina românimei din patrie cea mai crudelă
cu ochii voştri monumentele frăţiei un vorbele. De aci nedumerirea şi răceala adevărului istoric aserţiunile sale. ură faţă cu maghiarimea, şi după-ce
gureşti... Vienei. Toate acestea autorul tinde să le prin această tendinţă a sa conţine şi
Fraţi Românii încă odată, să nu Ca exemplu vom cita faptul, că se dovedească nu numai prin date istorice, răspândeşte directă provocare la nesu
credeţi minciunilor lui Kossuth, Vay şi făcuse o petiţiune, care a fost presen- foarte adese-ori adoptate cursului său punere faţă cu legile, faţă cu ordinaţiu-
Lemânyi, şi fiţi convinşi, că anul 1848 tată guvernului dela Viena din partea de idei şi scopului său, şi prin citaţiuni nile, decisurile şi hotărîrile date de au
este cel mai de pe urmă al tirăniei un Maghiarilor, în copie (fireşte falsificată), făcute în acelaşi chip, ci tot atâta de torităţi în legala lor sferă de compe
gureşti şi cel dintâiu al învieriii naţiu petiţiune dată ca în numele naţiunii des amestecă în ele propria sa judecată tenţă, şi fiind-că atacă uniunea Ardea
nilor asuprite!...« române, în care se cerea pentru viitor subiectivă, propriile cugete şi păreri, ca lului cu patria mamă, decretată prin
13. In capitolul » P r o c l a m a ţ i a pe seama Românilor «scutire de dare« critică ce necondiţionat voeşte să se lege, sancţionată, şi agitând provoacă
l u i C sd nyiv. autorul face pe pagina şi alte imposibilităţi inventate. Au tre validiteze, cum şi advertismente şi in- la revoltă contra ei, şi fiind-că în toate
549 cu privire la activitatea comisarului buit să urmeze multe schimbări de vor strucţii ce tind se dee directivă ideilor citaţiunile şi descrierile sale citate mai
guvernial acum numit, următoarea ob be între guvern şi unii dintre fruntaşii şi atitudinei politice şi sociale a ma- sus, autorul intercalează şi părerile sale
servare : poporului, până a putut fi convins gu ghiarimei. subiective, cum şi fiind-că în legătură
«Guvernul maghiar introdusese pre- vernul, că întreaga chestie se basează Prin publicarea discursurilor cari cu discursurile şi scrisorile şi alte date
tutindenea (cuvântul acesta e tradus pe mistificare, falsificare, pe intrigile au format basa ivirii şi voinţei de va- din 1848, cele mai pătimaşe contra
astfel: mindenkorra l Red.) în ţeară sta- Maghiarilor. liditare a nisuinţelor şi aspiraţiunilor na- maghiarimei şi uniunei, apte a provoca
