Page 2 - Activitatea_1902_10_38

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 38

cea mai mare agitare, şi se poate zice R ă s p u n s I mânesc, d-ta l’ai spart cu prostiile d-tale, din societatea romană din Hunedoara şi în­
cari voesc quasi să aprindă mişcările însuţi te-ai făcut imposibil, de ce nu te-ai trunirea tuturor la o conlucrare armonioasă
Dior Lipsa de tact a D-Tale pe teren bisericesc şi financiar', la biserică şi
române din 1848, prin observările pro­ retras la tim p?
e vina, că toţi să uită, chiar şi după ani tre­ bancă.
prii făcute la acelea în modul cel mai Avram P. Picurariu,
în Ilia şi cuţi — chiar şi azi, ca Ia un postav roşu Nu cred să cuteze dl Păcurariu, sau
întunecos, tendenţios, şi mai pe sus de la D-Ta. N'ai decât să fii întărit în nemij­ ori-ce om onest din lume, ca să nu dove­
ori-ce îndoială, chiar şi însuşi autorul Avram S. Picurariu, locită apropiere de Dobra, la Ilia, ca prin dească : lipsa basei morale şi constituţionale
în Lancrăm.
voeşte să conlucre pentru-ca să agite aceasta să provoci din nou liniştea, cu a acelui pact, care a fost aprobat în toate
D-lorî
şi să aţîţe la infernală ură pe cetăţenii greu restituită în Dobra de actualul protopop cercurile româneşti: la Sibiiu, Deva, Ilia,
Articolul prim să ocupă de alegerea să- Iosif Morariu şi alţii. Mă provoc la D-Sai Orăştie, întrucât s’a ştiut de el.
de naţionalitate română ai patriei con­
vîrşită la Ilia. II subscriu întreg, aşa precum la dl comptabil Vraciu şi la toţi şefii uni­ Aşi vrea să-’mi vină dl Păcurariu, sau
tra naţiunii maghiare de stat formă-
s’a publicat, fiindcă toate sunt adevărate şi ţilor, la inteliginţa tractului Dobra, ca să do­ ori-ce om onest din lume şi să-’mi dove­
toare, — avend în vedere, că conţi­ fiindcă motivele publicării sunt morale şi vedesc, că întărirea d-tale la Ilia o consi­ dească, că a fost lucru onest, moral şi bun,
nutul cărţii caracterisat în cele de mai bineiăcătoare tractului văduvit, ce-şi aşteaptă deră şefii uniţilor de o provocare şi pacea ca părintele Păcurariu din Ilia să dee un
sus, şi îndreptat întru ajungerea sco­ acum logodnicul său dela Ven. Consistor. din Dobra în sinul bisericii noastre în tă ri­ atare angajament sărbătoresc şi să nu se
purilor arătate în cele de mai sus, con- Toţi oamenii de bine trebue să ne bu­ rea d-tale ar pune-o d in nou în p e­ ţină de el, să lucre contra lui şi să nu spună
curăm, că avem în comitat un organ, ca ricol. îi rog să mă desmintă, dacă nu e nimănui nimic, până-ce nu a săvîrşit la ale­
stitue faptul delictului ce loveşte în pct
• Activitatea», unde faptele incorecte, jigni­ aşa. Am informaţiuni temeinice, că-i aşa. gere tragerea pe sfoară a acelui «angajament
1 şi 2 al §-lui 172 din codul penal,
toare binelui public, să pot sbiciui, pentru-ca Aşi fi un păcătos, m’ar mustra conştiinţa, luat.
mai departe în §. 173, şi că acelea au
oamenii puşi la controlul public, să se în­ dacă n’aş desvălî Ia timp pericolul, ce ame­ Dar’ asupra onestităţii dlui Avram P.
fost comise pe calea presei, — având drepte şi să-’şi potrivească interesele pri­ ninţă din nou biserica mea: dacă d-ta vei Păcurariu judece publicul, eu tac.
în vedere că autor al cărţii e indicat vate cu interesele generale. Eu sunt deputat fi întărit. Pe mine mă preocupă urmările bune
Teodor V. Păcăţian, care a luat răs­ vechiu sinodal şi congresual în cercul vă­ La Ilia asemenea vrajbă a stîrnit dl Pă­ ori rele, din sinul bisericii mele, dacă va fi
duvit Ilia, de vr’o 15 ani ne cunoaştem. întărit Păcurariu, sau Oprea? In vederea
punderea pentru cele-ce ea conţine: curariu. Aci părintele Avram P. Păcurariu
Cunosc cercul meu electoral Ilia-Dobra, ca acestora trebue să susţin lupta I
în urmarea tuturor acestora încriminatul, din Ilia, ca administrator, a ţinut votul co­
şi al Devei , şi-’l iubesc, ca leagănul lectiv cu 5 inşi, şi nu a ascultat de fruntaşii Acelea le prevăd cu toată siguranţa: la
conform actului de acusă, cu drept
meu. Am deci şi dreptul constituţional-bi- de acolo: Ioanichie Olariu, tutor orfanal, Iu- Hunedoara se vor hărţui partisanii lui Oprea
cuvânt poate fi acusat. sericesc precum şi datorinţa, mai vîrtos a liu de Orbonaş, proprietar şi I epitrop, pri­ cu partisanii lui Păcurariu, dacă Oprea va
Cluj, la 25 August 1902. mă ocupa în momente critice cu afacerile marul Maximilian Zomoniţă ş. a., ca să am îne rămânea în Hunedoara şi nu se va duce la
publice bisericeşti din cercul meu de alegere. Ilia, ca protopop. Asta-i sigur, ca D-zeu în
Dr. Csipkes m. p. sinodul pe altă Duminecă, deoare-ce era toc­
procuror reg. Aceste momente critice au sosit, d. mai cărătura de grâu la maşina de îmblătit, cer. Desbinările din biserică se vor trans­
voastră le-aţi provocat şi aşa trebue să in­ pune la bancă şi în vieaţa socială şi pe toate
ce ziua următoare sinodului era să lucre, şi
tervin şi eu întru apărarea intereselor publice, terenele nu se va lucra nimic bun.
era cărătura fânului, când lucră oamenii chiar
pe cari d-voastră le jigniţi. La Ilia acelaşi lucru, ear la Dobra va
şi în Dumineci, dacă e timp frumos, cum
Alegerea dela Ilia. E o insultă, că nici în mormânt n’aşi era atunci. Majoritatea, 7 fruntaşi, protes­ sparge din nou buba, care a început a se
da pace să odichnească nobilul Metropolit tând, s’a retras, ear’ dl administrator a tras vindeca. Toate aceste au să urmeze, dacă
Răspuns: la „întimpinare“. Miron. Hiena îl desgroapă». Din contră, pe sfoară — votul colectiv, hotărînd cu 5 Păcurariu ar fi întărit. Nu le ştiu aceste,
D -Ta, dle Avram S. Păcurariu, nu-’l laşi din auzite numai, ci le ştiu din propria mea
voturi, câţiva fini de ai d-sale, că pa­
în pace atunci, când după moartea aceluia experienţă, ca temeinic cunoscător al rapor­
rochia centrală primeşte pe *ori-care« din­
Autorul subscris la »Intimpinarea« apă­ imediat şi după aceea în toate părţile prin turilor din aceste centre apropiate de mine.
tre cei 3 candidaţi: Păcurariu, Oprea şi
rută în Nr. 36 al «Activităţii», este învăţătorul birturi, pe strade, te-ai lăudat, că dacă Me- Tot aceasta e şi părerea dlor Bonts,
Şinca, deşi era secret public, pe care-1 ştiam
din Murăş-Bretea, lângă Ilia, dl Iuga, »un tropolitul Miron nu muria, D-Ta erai în­ notar public, Nicolae Stoichiţa, familia Dima,
în Hunedoara şi Deva mulţi, în Ilia toţi: că
alegător* la sinodul protopresbiteral, la spa­ tărit de protopop la Dobra şi nu Morariu votul colectiv este pentru Oprea şi abia câ­ şi alţi fruntaşi din Hunedoara şi părerea a
tele căruia află de bine a-şi plasa părintele- cu 3 voturi. D -Ta te-ai lăudat, că Metro- teva voturi pentru Păcurariu. Urmarea a însuşi cumnatului dlui Păcurariu, a dlui George
protopop, administrator în Ilia, dl Avram P. politul Miron ţi-a fost, «ca un tată» şi tot Dănilă, primar în Hunedoara, a dlui proto­
fost 2 proteste a 72 de parochieni contra
Picurariu şi fratele său din Lancrăm, dl D-Ta ai fost aşa de mintelean, că în sino­ votului colectiv mincinos, pe care I’a stors pop Morariu, Vraciu, şi alţii din Dobra.
Avram S. Picurariu, apărarea activităţii Dom- dul parochial din Dobra, pe când erai admi­ Ii rog, să mă desmintă, ca să nu creadă,
părintele administrator în favorul fratelui său
niei-lor pe teren bisericesc şi şcolar, precum nistrator, ai ameninţat pe fruntaşul Aron din Lamcrăm, şi în păgubirea de rea cre­ că aşi fi preocupat, sau unilateral informat
şi onestitatea primului, într’adevăr atinsă în Muntean trecut acum la unire că-’l >scoţi dinţă a lui Oprea, faţă de care s’a legătuit în favorul lui Oprea, precum zice întimpina-
articolul amintit: «Alegerea dela Ilia». cu gendarmii din biserică» şi tot D-Ta rea. Sincer vorbind, contra persoanei dlor
cu onoarea sa într’un act sărbătoresc, că
Fiindcă atât autorul primului articol, te-ai lăudat în gura mare, că *ori te vreau *va da tot succestd constituţional şi moral< Păcurariu n’am nimic, totdeauna i-am stimat
cât şi autorul «Intimpinării» mă numesc şi Dobrenii, ori nu te vreau de protopop, Miron la alegerea de protopop în Ilia. Şi în această şi iubit, aceeaşi stimă şi iubire am întimpi-
pe mine cu numele, presentându-mă -într’o te-a pus ţi te va şi întări de protopop*. »Nici privinţă articolul prim spune adevărul. nat şi eu din partea d-lor. Dar în afacerea
lumină falsă, voiu răspunde, silit, la adresa nu să zice alta în acel articol, decât, că Me- căpătuirei dela Dobra, desaprob ţinuta fără
domnilor Păcurariu, cari sunt autorii sufleteşti tropolitul te-a «pus* la Dobra, ca să •feri­ Importante sunt reflexiunile psicholo- tact a fostului administrator Avram S. Pă­
ai primului articol, unde sunt atacaţi, precum ceşti acel tract». Au, poate, de aceea, ca gice ale «Intimpinării* cu privire la neva- curariu din Lancrăm şi trebue să desaprob
liditatea unui pact, despre care zice, că a
şi ai «Intimpinării», unde d-lor sunt luaţi in să-’l nefericeşti? şi ţinuta de azi a dlui administrator Avram
.apărare de un iepuraş, erou de tufă, ca să Martori la acestea şi fel de fel de laude fost lipsit de morală şi cerinţele constituţio­ P. Păcurariu, fiindcă şi-a călcat cuvântul şi
fiu eu şi alţii pe nedrept atacaţi şi D-lor să provocătoare, că te-ai lăudat cu protecţia nale. Scopul acestor reflexiuni e, ca să prin această procedură vatămă interese ge­
rămână — spălaţi. Cu dl Iuga nu stau de altcum adevărată a fieiertatului Metropolit, scape onestitatea părintelui-administrator, care nerale, de dragul unei căpătuiri a frate-său.
vorbă, când bine ştiu, că nu-i capabil a scrie sunt: învăţătorul T. Neamţu, parochul Oprea şi-a călcat cuvântul de onoare dat în scris In ce priveşte meritele invocate cu zi­
articoli cu reflexiuni «psichologice* de felul din Dobra, oamenii »foşti* ai d-tale, precum de dragul fratelui său, ca să-’l căpătueascâ direa bisericei din Brîznic, eu aşa ştiu, că e
cu ori-ce preţ: în paguba bisericii chiar.
«Intimpinării». N’am gust a fi ridicol. Cu şi toţi Dobrenii, 98%, cari au fost contra meritul exclusiv al unui filantrop, pe care au­
toate acestea, fiindcă d-sa a trimis şi subscris d-tale: d-nii Leşnican, A. Muntean, Petrovici, Mă provoc la textul, ce să află în mâna torul intimpinării, cu rea credinţă îl retace.
articolul, am fost silit să intentez dom- şi alţii. dlui Dr. Alexandru L. Hosszu în Deva. Dacă Tot aşa stă treaba şi cu repararea bisericei
niei-sale proces de presă pentru vătămările Parochia centrală Dobra aduce cel îmi aduc bine aminte, scopul anume mărtu­ şi şcoalei gr.-or. din Dobra, care s’a făcut
nemeritate la adresa mea. In Nrul viitor voiu puţin 2000 coroane venit la an, are şcoale risit în acel act sărbătoresc e prea nobil1: din fondul grăniţăresc, peste care Aron Mun­
publica Nr. judecătoresc dela Cluj. normale, a fost un centru curat gr.-or. şi ro- restituirea bunei înţelegeri în sinul fruntaşilor tean, ca fost president, notarul Cristea, Leş-

După câtăva vreme ajunse la cartierul de cartierul general, fu trecută cu o iuţeală litar. Membrii familiei de Leganes şi servi­
FOIŞOARA generalului, pe care-’l găsi la masă împreună uimitoare. Pe drum, generalul găsi sate în­ torii fură păziţi cu îngrijire, fură legaţi şi în­
cu statul său major. tregi gata de luptă, dar toate satele acestea chişi tocmai în sala, în care se ţinuse balul.
— Mă present şi-’ţi aduc capul meul fură împresurate şi locuitorii lor omorîţi sau Prin ferestrile sălii se putea bine vedea te­
strigă tinărul oficer. prinşi. rasa, care domina oraşul. Statul-major se
Era palid, speriat. Se aşeză pe un scaun Printr’o întâmplare curioasă, vasele en­ aşeză într’o galerie, unde generalul ţinti un
H o n o r£ d e Ba lza c,
şi spuse tot ce se petrecuse cu el. Şi după- glezeşti rămaseră în loc şi mai târziu numai consiliu, referitor la măsurile ce trebuiau luate.
ce sfîrşl, se făcii o tăcere înspăimântătoare. se află, că vasele acestea duceau numai ar­ Şi după-ce trimise un adjutant la mareşalul
El V erdugo. — Eşti mai nenorocit, decât criminal, tilerie şi merseră mai iute decât restul trans­ Ney, după-ce ordonase să se stabilească ba­
.
răspunse într’un târziu înfricoşatul general. porturilor, aşa, că oraşul Menda fu luat de terii pe mal, ca să împedece o eventuală de­
Nu eşti responsabil de crimele Spaniolilor şi trupele franceze aproape fără nici o luptă. barcare a Englezilor, generalul şi statul său
dacă mareşalul nu va zice nimic, despre par­ Locuitorii speriaţi se predară şi prevăzând, major se ocupară de prisonieri. Două sute
(Urmare).
tea mea eşti eliberat. că cruntul general francez îşi va răsbuna şi de Spanioli, pe cari îi predaseră locuitorii
— Fugii zise ea. Fraţii mei te caută va da foc poate oraşului întreg, propuseră oraşului, fură imediat împuşcaţi. După aceasta,
Dar cuvintele acestea încurajară numai
pretutindeni ca să te ucidă. Uite acolo, la să se denunţe singuri generalului. Genera­ generalul dete ordin să se pună pe terasă
întrucâtva pe tinărul oficer.
capătul stâncii, vei găsi calul lui Juanito. lul primi, punând condiţia, ca locuitorii cas­ atâtea spânzurători, câţi oameni se află în
— Dar când va auzi împăratul despre
Pleacă repede I telului, dela marchis şi până la cel din urmă sala castelului şi să se chieme călăul oraşu­
astal... zise el.
Ea îl împinse şi tinărul oficer o privi servitor, să se dea prinşi. Invoindu-se cu lui. Victor Marchand profită de ocasie şi
un moment mirat, dar ascultând îndată de — Va voi să te împuşte, zise genera­ această capitulaţiune, generalul promise să merse să vadă prisonierii, întorcându-se în­
instinctul conservării, care nu părăseşte nici­ lul. Dar până atunci vom mai vedea. Şi, ierte restul populaţiei şi să împedece pe sol­ dată spre general.
odată pe nici un om, nici chiar pe cel mai la urma-urmei să nu mai vorbim despre asta. daţii săi de a prăda sau a da foc oraşului. * — Viu, îi zise el cu o voce înduioşată,
tare şi mai nepăsător, se aruncă in parc, Acum avem altceva de făcut. Trebue să pe­ Fu cerută o contribuţie mare şi locuitorii să-’ţi cer graţii.
apucând în direcţia arătată şi se furişă prin­ depsim ţara asta, în care se poartă răsboiu cei mai bogaţi să predară prisonieri pentru — D-ta? zise generalul, privindu-’l mirat.
tre stâncile, pe care numai caprele umbla- ca între sălbateci. a garanta plătirea ei, care trebuia îndeplinită
seră până atunci. Auzi pe Clara strigând Câtăva vreme în urmă, un regiment în douăzeci-şi-patru de ceasuri. Da, răspunse Victor, cer graţii. Marchi-
fraţilor săi să-’l urmărească, auzi paşii uci­ întreg, un detaşament de cavalerie şi un con- Generalul luă toate precauţiunile de sul văzând, că se aşează spânzurător, a spe­
gaşilor săi, auzi sunând pe la urechile sale voiu de artilerie erau pe drum, având îna­ lipsă pentru siguranţa trupelor sale, se în­ rat, că vei schimba acest mod de moarte
gloanţele mai multor descărcaturi, dar în inte pe generalul şi pe Victor. Soldaţii in­ griji de apărarea ţării şi refusă de a pune cel puţin pentru familia sa, care e nobilă.
sfîrşit scăpă, ajunse în vale, găsi calul şi să­ formaţi de măcelul camarazilor lor, erau tur­ soldaţii săi în case. După-ce îi aşeză în cor­ A spus, că nobilii nu se spânzură, ci în ca­
rind pe el, dispăru cu iuţeala fulgerului. baţi şi distanţa, care despârţia oraşul Menda turi, se urcă în castel şi-’l ocupă în mod mi- şul cel mai rău se decapitează.