Page 3 - Activitatea_1902_10_38

Nrul 38 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

nican, Petro viei şi alţi «uniţi» de astăzi, Toma înainte de a fi trecut la Uia, ca protopop, renele vieţii publice, despre cari scrisu-s’au des­
Neamţu, George Oprea, şi alţii au dispus şi d-sa abea a primit 11 voturi şi Oprea a Alegerea semenţei de grâu pentu semenat tule în ziaristica noastră şi să va mai scrie
cari au luat iniţiativa şi au dat tot sucursul avut marea majoritate: l’au ales m eritele cu ocasiunea binevenită.
în afacerea, altcum tare lăudabilă. încât sale. Dl Oprea a ridicat şcoala şi afacerile si
9
ştiu eu la Brîznic si Dobra n’a dat dl fost încurcate ale parochiei Hunedoara, a iniţiat îngrijirea ei. — La examenele ce s’au ţinut în săp­
I
•
administrator nici un crucer din al său, ci cu alţii împreună banca »Corvineana«, con- tămâna trecută la şcoala de voluntari de ar­
a presidat sinoadele şi a aşternut actele des­ ducându-o la o înflorire exemplară, e blând tilerie din Sibiiu, au trecut examenul cu
(Urmare).
pre faptele săvîrşite de — alţii. Aşa stă şi bun; ca un părinte: tace şi face; nu e calcul de foarte bine voluntarii români: Dr.
treaba şi în celelalte comune. Poate că-’s însă nici sunducos, nici răutăcios, nici răs­ Sextil Puşcariu, Traian Mihaiu, Virgil Olariu,
rău informat. bunător. E un m odel de preot şi bun Grâul în timpul vegetaţiuni lui Ioan Comaniciu. Ear’ cu bine: luliu Adam şi
Român, bun patriot, deopotrivă iubit şi res­ e atacat de diferite boale, ca: rugina, Remus Roşea.
II rog însă pe dl Iuga, care a decopiat
şi trimis întîmpinarea, să-’mi spună în spe­ pectat de Români şi Unguri. mălura şi alte ciuperci părăsite, din — jPublicare, Comanda reg. ung. a glo-
cial în ce conzistă meritele câştigate pe te­ Eu din fapte-’l cunosc şi fiindcă-’l cu­ acestea cea mai rea este »Mălura« (Til- taşilor Nr. 75 face cunoscut, că la 8 Oct.
renul bisericesc-şcolar la Dobra, Brîznic ş. a. nosc bine, din dragoste şi recunoştinţă letia caries). Această boală e cunos­ a. c. la 8 ore dimineaţa să va ţinea controla
comune din partea fostului administrator faţă de leagănul meu electoral: Ilia-Dobra, cută de mulţi sub numirea de tăciune, în Orăştie la oficiul căpitanului de poliţie.
Avram S. Păcurariu ? Pe acest teren prea primesc cu fruntea deschisă apărarea şi sus­ Toţi glotaşii aparţinători de legământul
bucuros primesc şi cer informaţiuni auten­ ţinerea Iui. O eră nouă, era bunei înţele­ dar’ e greşită această numire, mălura Orăştiei, sau cei străini, cari locuesc aici, sunt
provocaţi a să presenta la controlă în loca­
tice dela ori-cine. Eu voiu fi primul, care geri, era lu c ră rii p acinice, lucrarea are în mijlocul bobului în loc de făină litatea mai sus amintită, aducând fieştecare
cu bucurie le voiu recunoaşte, întrucât sunt a lb in ei a r îm p ă m e n te n i acest protopop. un praf negricios şi unsuros, cu un mi­ cu sine documentele de glotaş, pe lângă ur­
adevărate. Cele invocate nu le pot însă re­ Nu ar trece un an doi, şi s’ar vedea deja, ros puturos, are o coloare deosebită de marea tie pedeapsă.
cunoaşte, căci sunt problematice. ce mult să poate lucra şi ce trebuia de a baobelor bune, în timpul treeratului Orăştie, la 22 Septemvrie 1902.
Afirmarea, că eu aşi fi fost «corteşul» mult să facă «vrednicul» protopop Avram boabele spărgendu-se, înegresc şi pe M i h d l y m. p.y
lui Oprea, că aşi fi avut ţinuta descrisă în P. Păcurariu într’un tract cu 99% popula- căpitan de poliţie.
întimpinare cu ocasiunea sinodului, ba că ţiune curat gr.-or., unde biserica, şcoala, cle­ celelalte şi aşa, că micşorează valoarea
nu mi-aşi vedea de afacerile mele judiciare, rul şi poporul nostru sunt cam înapoiate, în lui comercială. Pentru ane feri de — Caraghioşi. Eară s’au pornit ca­
cari mă vor aduce la reson ş. a. sunt bîrfeli loc să ocupe toate terenele, ce alţii le do- această boală trebue se salamurăm grâul. raghioşii, fiinţele, cari se fac de rîsul tutu­
ror prin prostiile ce debitează. Un idiot din
răutăcioase, pentru cari voiu primi satisfac­ minează din pricina «vredniciei» d-sale de Salamuratul constă în stropirea grâu­ Blaj scrie lui „M. Sz6“ o lungă eremiadă pe
ţie judecătorească, dacă dl Iuga nu şi-le va 15 ani. lui cu diferite săruri, cari atacă (omoară) motivul, că musica regimentului de infan­
revoca la timp. Har Domului, mă ştiu întru Deva, 22 Septemvrie 1902. sporii mălurei. terie Nr. 64 a aranjat concertul în favorul
toate aşa de corect şi neatîrnător, încât n’am mesei studenţilor. Ridiculositatea scrible-
Sunt multe feluri de salamuri, rului iasă şi mai mult la iveală, când aduce
să mă tem de nimeni: numai de bunul A u g u st A . N icoara m. p.,
D-zeu, care m’a ajutat întru toate. deputat sinodal p congresual cel mai practic şi mai economic e sa­ acuse Metropolitului Mihâlyi, pentru-ce a în­
vitat la masa sa pe oficerii reg. 64, ear’ pe
Am făcut câteva visite de complesanţă, în cercul Ilia-Dobra, lamuratul cu peatră venetă sau sulfat cei dela honvezi nu i-a învitat; ceea-ce e
d u p ă alegerea membrilor la sinodul elec­ de cupru, şi se practică astfel: Intr’un minciună. Şi aceea e fals, că oficerii regi­
toral începând dela părintele administra­ mentului pomenit ar fi cei mai mulţi români.
vas de lemn (putină), se topeşte la pro­
tor dl Păcurariu, fiindcă pe dl Oprea Noi n’am cunoscut decât pe un locotenent
în tractul Iliei puţini l’au cunoscut în per­ CORESPONDENŢA porţia de 100 litri apă, 11/2 klg. pea­ şi pe un medic. îi cade greu şi de aceea,
că musica a cântat de două-ori la curtea
soană. în a in te de alegerea membrilor însă, tră venetă, să lasă să se topească, şi Metropolitului şi totdeauna piese româneşti
atât dl Oprea cât şi eu nimic n’am mişcat, cu ajutorul unor saci sau a- unor co­ şi se întreabă : „cum se face, de musica reg.
Merifor, la 20 Sept. st. n. 1902.
deoare-ce n’am ştiut nimic înainte, de altă şuri de nuele bine împletite, se afundă 64 aşa de bine execută piesele valahe, ear’
parte părintele administrator a promis, că grâul în această soluţie de 2—3 ori, de cele maghiare nu ştie?« De-i ghîci 1 Se
Onorată Redacţiune I plânge şi de aceea, că Exel. Sa n'a învitat
va exopera alegerea câtorva domni din Hu­
aşa ca să se ude toate boabele, se la masă din acest prilej şi autorităţile po­
nedoara, Dănilă, Dr. Bonts, Stoichiţia, şi eu In 19 Septemvrie st. n. 1902 doi Români litice, — insinuă guvernului caşul şi cere, ca
amestecă bine cu un lemn şi pe urmă
în sinodul electoral şi noi eram cu toată în­ dela Maramurăş, lucrători la huruit de stângini pe viitor să nu mai permită musicei să dee
sacii sau coşuleţele se răstoarnă pe ro­
crederea în sinceritatea şi onestitatea dhâ pentru cărbuni de lemn, au venit în Merişor concerte cu colorit naţional. — Ce jele si
administrator. Am lăsat d-sale toată liber­ şi s’au hrănit de vinars în cârcima lui Izrail gojini sau cergi, spre a se usca bine bănat 1 vorba cântecului: „Jelui m’aşi jelui...’4'
Până aci „Unirea41.
tatea, ca să compună sinodul, precum s’a an­ Moricz [adus la noi sărac rece, de fostul pri­ şi apoi se pune în magasie. E bine
Noi Orăştienii încă am avut parte de
gajat. mar Ioan Rus Androne, de ia-r fi pomană. pentru a grăbi uscarea şi a face ca toiul manevrelor şi poate că în măsură mai
»Vîrîrea« dlui Dr. Bonts la masa pre- Acel Ioan Rus Androne, care deşi e Român mare decât Blajul, având concentraţi în loc
efectul sala murei să fie mai mare, a
sidială e micşorătoare şi neadevărată. A şe­ opincos, în 19 August st. n. arborase casa cu şi în 2 comune din apropiere o divisie com­
zut la o parte de presidentul, fiindu-i locul steag naţional unguresc, abună-seamă face po­ se stropi şi puţin praf de var peste pletă de miliţie în restimp de 14 zile.
acolo, ca oaspe onoraţior, dacă-,mi aduc litică grois, â la Moricz, pune steag unguresc grâu. Cu acest metod 4 oameni sala- Am constatat cu acest prilej, că mu­
bine aminte, însuşi dl asesor consistorial l’a în ziua «Schimbării la faţă a Domnului», să murează zilnic până la 15 chile, avănd sica regimentului nostru de casă Nr. 64 şi
cela din Sibiiu Nr. 31, schimbând, zilnic a
învitat. recomandă de birău, dar’ nu va fi I nici când a-’l usca şi băga la magasie. Când sun­ zis în piaţa Orăştiei, fără de a avea plăcerea
Causa, că dl Oprea a obţinut numai vei mişca toţi bânişorii lui Moricz, ca să tem mai grăbiţi şi suntem nevoiţi, ca publicul român să audă accente româneşti,
11, voturi o spune şi întîmpinarea, fără a şti: cumperi voturi]. Sara s’au dus să vadă ba nici chiar la concertul dat în onoarea
grâul să-’l sămănăm ne uscat bine şi a Orăştienilor.
un mişel oare-ccre, ca să-’l discrediteze, a de ceva lucru la Rusz Jânoş [aşa să iscăleşte],
2-a zi, atunci tot cu această soluţie Când venise regimentul săcuiesc Nr.
trimis la toţi preoţii şi învăţătorii în preajma în dimineaţa de 20 Septemvrie st. n. 1902, 82 dela Szâkely-Udvarhely, ca să treacă prin
stropim numai grâul, aşezat pe o par­
alegerilor de membri o epistolă anonimă din eară s’au întors în cârcimă la Moricz şi Orăştie la Căstău, musica acestora nu slăbea
Hunedoara, descriindu-’l pe Oprea, ca pe un beură până eşiră din ispravă. doseală de scânduri (cu o stropitoare), Himnusul unguresc (Hazâdnak renduletlentll)
om sunducos, tăcut şi răsbunător, răutăcios Jidanul Moricz trase la răspundere pe amestecându-’l cu o lopată, ear’ pe urmă şi multe alte piese naţionale, de cari pu­
faţă de subalternii săi. Cine să aleagă pe bietul Murăşan pentru o lespede de pieatră, îl presărăm cu praf de var spre a-1 blicul de aici fu silit să le asculte, fără a-şi
lua notiţe cele 3 foi româneşti locale. Şi
un atare demon în fruntea unui tract, unde ce era aşezată lângă părete ca laviţă de şe­ svînta. Cu acest metod 4 oameni sala- aci să vede toleranţa împrumutată I
dl Oprea era şi altcum în cea mai mare zut, pe care o huluise cineva jos. Murăşanul,
parte necunoscut? Altcum la alegerea din ştiindu-se nevinovat, şi fiind şi ameţit de beu- murează zilnic până la 30 chile.
Hunedoara, unde dl Avram P. Păcurariu are tura Jidanului, porni cam îndrăsneţ la vorbă (Va urma). — Convocare. P. T. membrii ai Sec­
rudenie pe dl primar George Dănilă, ş. a., cu Jidanul, care iute alergă la gendarmi să-’l ţiei Industriale a «Reuniunii Economice din
ba a mai fost şi preot aproape 20 de ani, pârască pentru conturbare de linişte, în acest Orăştie» sunt prin aceasta convocaţi în adu­
nare generală extraordinară pe Duminecă in
timp Murăşanul porni la pricină şi trânteală cu N0UTĂTI 5 Octomvrie n. la 11 ore a. m., când şi me­
Generalul să învoi. alt om pe drum.
seriaşii exponenţi sunt rugaţi a se presenta
— Mai cer, zise Victor, să li-se dea Jendarmii aţîţaţi de Jidan, şi văzându-i cu obiectele de expus pentru exposiţia me­
ajutorul religiei şi să fie eliberaţi de legă­ trântindu-să, eşiră doi înarmaţi să ducă cu seriaşilor din Sibiiu, cum şi cu materialul
turile lor; ei promit, că nu vor încerca să fugă. puterea pe Murăşan la casarmă, şi neputându-’l — A legerea se n a to ru lu i p r im în de lipsă pentru pachetare.
— Mă învoesc şi cu acestea, zise ge­ duce, mai eşiră doi, un firăr şi un gendarm O răştie. Anunţasem lista competenţilor la C. Baicu.
neralul. de probă, să fi văzut cum trăgeau, unii de pi­ acest post, în numărul trecut. La 29 Sept.
— Bătrânul marchis îţi ofere toată cioare, unii de cap, alţii de mâni, să-’l ducă a. c. se făcu alegerea după premergerea can- — Judecător defraudant. Oamenilor
averea sa, mai zise Victor, dacă voeşti să în curtea gendarmărească, până se trezeşte didării. Au fost de faţă 49 membri de co­ de rând, când fură banii altuia, le zic «hoţi»;
ierţi pe fiiul său cel mai tinăr. din beţie. munitate şi de primărie cu drept de alegere. «domnilor», când mănâncă banii orfanilor
Generalul se încrunta. Dintre candidaţi au primit: Daniil David 24, sau sumele depuse, pentru-ca să le adminis­
Oare-cine om de treabă, ba par'că chiar
— Nu, nu, nu se poate, zise el. Ştiu Szăsz Sândor 24 şi Rideli Robert 1 vot. S’a treze în virtutea deregătoriei lor, le zic »de-
preotul, întrebă Jidanul: de ce dai Ia om fraudanţi». Un astfel de «defraudant* s’a
eu ce însemnează aceasta. Ei bine, mă în­ dispus a doua alegere între cei dintâiu cu vo­
atâta beutură, până nu ştie de el şi apoi turi egale. La aceasta au întrunit: Szăsz Sân­ descoperit acum de curând în Abauj-Szântd
voesc şi cu aceasta, numai într’alt mod, pen- în apropierea oraşului Caşovia, unde dl ju­
eară d-ta mergi de-’l pîrăşti, nu te temi că dor, notar comunal în Balomir 27, şi Daniil
tru-ca Spania să-’şi aducă totdeauna aminte decător Svâby de 13 ani de zile trăia ca un
le vei plăti cu asprimea legi, din 1879 articlul David, senator al doilea 23 voturi. De se­
de tradarea şi de crimele sale. Las averea baron din banii «defraudaţi». In acest timp
40, paragraf 85? Jidanul în loc de a se ru­ nator prim ales s’a declarat Szăsz Sândor.
şi vieaţa aceluia dintre fiii marchisului, care a furat dl Svâby frumoasa sumă de 70.000
şina de fapta lui şi de admoniere, să făcea Aşa să zice, că alegerea va fi atacată pe te­ coroane. Judecătorul defraudant în loc să
va fi călăul familiei sale. Du-te şi să nu-’mi
grois de cătră pădure. meiul lipsei dreptului de alegător, pe care fie transportat în temniţă cum i-s’ar fi cuve­
mai vorbeşti despre astal (Va urma). nit unui asemenea hoţ, a fost transportat,
Aşa, Române 1 Aşa-’ţi trăbueşte I perde alesul nu-’l are.
după-cum ne spune ziarul »M.-g.«, la un
ziua de lucru cu beutura, be-ţi banii la Jidan Şi cu acest prilej s’a dovedit, că pac­
institut de sănătate în Budapesta, pentru-
şi lasă gloatele în lipsă, apoi mai bate-te şi tul încheiat şi reînoit de cluburi competente că se zice, că doctorii ar fi descoperit, că
Logică femeiască.
cu ortacii, ca să poţi agunge în criminal, şi şi necompetente, chiar de propunători nu dl Svâby nu-’i tocmai sănătos la creeri.
Un idiscret întreabă pe o d-nă mai capătă şi pe piele dela gendarmi pe banii tăi. s’a respectat. Dl senator Daniil David a cu­
trecută ceva: Astea-s florile lui Ioan Russ Androne, les acum odată fructele sămănate de D-sa, şi — Isprăvu ri ungureşti. Ni-se scrie din
— Ce vîrstă aveţi? că de nu aducea Jidanul gol în sat, de aces­ îi cade cam greu de căzătura suferită. La Petroşeni, că în preziua sărbătorii lui Kossuth
Ce vîrstă am?... Daţi-’mi voe să socotesc... tea nu s’ar întâmpla. de aceste, mai are a se aştepta, căci timpul aranjatorii au înştiinţat pe preotul român de
M’am căsătorit la 17 ani... bărbatul meu avea coace cireşele şi nu cumva să nu creadă, că
30. Dînsul are acum îndoit, prin urmare şi Jianul căletor. acolo, dl Avram Stanca, ca seara să lumi­
eu deasemenea. Deci am 34 ani 1... tot suişul are şi coborîş. Cu propunerile şi neze, ear a doua zi să ţie slujbă pentru ier­
voturile sale, a căşunat multă gălăgie în tarea păcatelor «prietinului* nostru. Părin­
societatea română din Orăştie pe toate te­ tele Stanca n'a pus lumini în fereastră şi