Page 2 - Activitatea_1902_10_39
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 39
multe şi mari, precum şi lucrători mulţi, „P e n tru Io a n R u ssu -Ş iria n u . Ci şi la Unguri, din care el să nu fi făcut, sau Zugrăvirea lui Mangra.
neva îmi trimite nrul 154 al »Tribunei Po să nu facă parte. Botniţă având, poate va mai
ceea-ce ar îngreuna mult cheltuelile
porului* a. c„ in care Ioan Russu-Şirianu înceta de-a da în judecată bănci româneşti,
grâului.
m i înjură. Era de prisos si mi-'l trimită. şi de-a ne denunţa presei evreeşti;şi botniţă Vineri, în 3 Oct. a. c„ dl Emanuil
Al doilea metod de salamurare este
Ştiu de mult — cine nu ştie? — că Ioan având va fi mai puţin răsboinic «extra et Măglaşiu, publicist în Arad, a înaintat ju
cu produsele fabricei »Florica«, care se Russu-Şirianu în ju ră , Ceea-ce face acum, intra muros*, şi îşi va putea publica mutra delui de instrucţie din Timişoara, următorul
act, pe care îl dăm în traducere românească,
face ca şi precedentul, cu deosebire, că e o nouă probă, că merită botniţa, care ’i-se cu botniţă în «Potaia Satului*.
pentru a să vedea, cu ce monstru de om a
peste grâu nu se mai adaugă praf de destina în articolul ce l-a înfuriat. Atât; mai Şi în fine botniţă ii vom pune învechi batjocorit biserica clica arădană.
mult nu se rispunde la calomnii ridicole. Ioan
var, căci această salamură cuprinde şi tului în cele — bune [cum ar zice Laczi],
Russu-Şirianu, care mi-a cerut odată umilite genafului Oncu, câre deşi ajuns în şea la bă
var în combinaţia sa. Se pune un pa &(im. 3t>[e jude de instrucţie!
scuze pentru nişte obrăznicii, si nu creadă, că trâneţe, totuşi îi mai place să-’l netezească
chet de 400 grame la 8 litri apă, sau In potriva acusei de sub numărul
va scăpa fără botniţă. Dacă nu se va găsi câte-un drăgălaş puişor, care numără abea
10 pachete la 80 litri, ear când e în praf, altul, va veni ziua, si i-o pun eu, că prea a 7858 ex. 1902, care mi-a fost comuni
12 sau 13 primăveri. Căci del gurile rele vor
în lăzi, 5 kgr. la 100 litri apă rece. turbat. — Lipsea, la 6 Sept. n. ipo2. Io a n besc multe şi cercetarea pornită în celebra cată la 26 Sept. 1902, în causa penală,
Ambele aceste metode costă ieftin, S e u rtu *. afacere «a kosaras aszonyâ* va descoperi şi ce s’a pus în curgere contra mea, pe
Aşa scrie dl Seurtu în «Tribuna*, şi mai multe... Botniţă având şi jupânul Oncu,
sunt bune şi sigure, ne cerând aşa mare basa pîrei pentru vătămare de onoare
noi cuvânt avem să-’i credem, pentru-că cu îşi va pune doar botul pe labe şi nu va mai
îndemânare. şi de calumnie a lui Vasile Mangra,
noaştem pe dl Seurtu, şi ştim, că nu glu avea nas să ţină lecţii de morală «urbi et
După-cum am vorbit, acum fiind meşte nici chiar atunci, când vorba e de a orbi*, ci îşi va mătura mai întâiu înaintea mă folosesc de
timpul pentru a alege sămenţa, cred reglementa oameni, ca d’alde Russu-Şirianul. uşef sate. ui’ e x o e pţ li. .. i. ■
că aceste poveţe vor fi bine primite, Deşi ştim, că dlui Seurtu nu-’i convine Deci botniţe la toţi, pentru-că dacă ne din următoarele motive:
să-’i între coasă străină în iarba proprie, si
mai ales de cătră aceia, cărora le-au prihănitul (I) Oncu face causă comună şi se
liţi suntem deastădată, nu să ne amestecăm identifică cu d’alde Russu, placă-’i şi botniţă I. înainte de toate excepţionez
întrat în cap ideea de a nu salamurat
în daraverile dlui Seurtu, dar’ să completăm să poarte alături cu el. competinţa tribunalului reg. din Timi
Subsemnatul, având ocasiune a vedea
opera D-Sale de a pune botniţă la d’alde Vă puteţi închipui un tablou mai inte şoara, ca judecătorie criminală, deoare
câţiva din aceştia, cari din spirit de Russu, înfrânând o leacă întreagă clică din resant decât a-i vedea pe Russu, Mangra, ce din articolul încriminat, dar’ şi din
economie nu-’l salamureazâ, pe urmă care face Russu parte.
Ciorogar, Laczi, Urzică şi Oncu cu — botniţe ? acusă resultă, că Vasile Mangra, vicar
pierd mai mult, vorba proverbului: «Scum îi vom lua pe rând şi botniţă vom pune Nu — nu să poate I
deci stăpânului de azi al lui Russu, călugă gr.-or. şi preşedinte al consistorului gr.-or.
pul mai mult păgubeşte şi leneşul mai
rului Mangra, ca astfel, în cuşcă fiindu-’i na Păcat numai, că Barnum a părăsit Un din Oradea, prin urmare e funcţionar
mult aleargă«. Ar fi lăudabil ca toţi garia, căci liferanţii lui, ar avea cu un spe
sul, să nu mai molesteze lumea românească public, şi eu ca pe un atare şi pentru
economii sâ răspândească în massa con cimen de monstruosităţi mai mult.
cu colecte, despre cari n’are obiceiul să dea faptele-’i săvîrşite în o astfel de calitate
sătenilor lor ideea dea-şi salamura grâul, samă, şi nici să-’i mai fugă ochii după fiinţe, Păcat I l’am atacat, prin urmare, în acea^'ă
căci nue nici o cheltueală. Un pachet sala ca de dînsul nenorocita Râcz Vilma. Arad, Septemvrie 1902. causă e chemat să judece spectatul
mură, marca Florica, costă 35 bani, şi Trece-vom mai departe şi botniţă li vom A lim p iu . tribunal reg. din Timişoara, ca judecă
pune la Ciorogariu, ca botniţă având şi în
topindu-’l în 8 litri apă, ajunge pentru
stare iluminată fiind, să se poată din nou torie de presă, cu curte cu juraţi.
2 pogoane. Cu piatră vânătă, ţăranul
duce la fotograful Honisch şi în societatea In contra unificării proceselor por
nu-1 salamureazâ, zicând că arde grâul.
ţiganilor din nou să se folografeze şi apoi Stipendii archidiecesane. nite contra mea, nu fac excepţii, dar’
Ţi-e mai mare jalea când priveşti la o comandându-şi şi un clişeu, să provadă toate din motivele înşirate mai sus, rog să
maşină ce treeră la ţărani, nu poţi sta actele seminariale in loc de sigil, cu astfel de mi-se permită dovedirea adevărului a-
lângă ea de praful mălurei şi grâul ese fotografie, ca viitorii preoţi şi învăţători să In şedinţa consistorială dela 20 serţiunilor mele, precum şi dreptul de
aşa de urît. Numai atunci, când toţi aibă un vecinie model de virtute şi morală....
Bietul uncheaşl Iuchipuiţi-vi-’l stând la Septemvrie 1902, Preaven. Consistor apărare în obiectul tuturor proceselor.
se vor folosi de poveţele scrise de di
«Kânya* înaintea halbei şi neputându-o în archiepiscopesc a împărţit următoarele II. Din respect laţă de spectata
feriţi oameni, spre a se alege sămânţa
ghiţi din cauza botniţei! Câtă crudelitatel Ce stipendii din fondurile archidiecesane, judecătorie, nici nu răspund în merit la
bună, a munci la timp şi bine şi a sa aspru e pusă la probă înfrânarea călugărească 1 acea aserţie a pîrîtorului, că eu aşi fi
administrate acasă:
lamura grâul, zic, numai atunci, agricul Nici halbele zilnice să nu nu şi-le mai poată
fără ocupaţie. Fapt etse, şi aceasta şi
tura va înflori. bietul eremit consuma? Dar’ viclean cum e, din f. Şuluţ: 25 stip. în val. de cor. 8160 pîrîtorul o ştie bine, că eu de ani în
Io a n Georgescu. cere-va un trichter şi bâgându-şi partea cea » » »
» Papfalvi: 1 » » 240 delungaţi am locuinţă stabilă în Arad,
subţire printre drotul botniţei în gură, îşi va
» » Tordai: 1 » » » » » 200
introduce obicinuitele halbe în vulcanul de de vre-o câţiva ani sunt corespondent
» » Dănuţ: 5 » » » » » 3000
Ioan Russu-Şirianul venin clocotitor, şi astfel condus de princi salarisat al unor ziare române. O ştie
piul, că scopul sfinţeşte mijloacele, prin noua » » Baldi: 4 » » » » » 640 pîrîtorul destul de bine, că eu sunt
Şi apucătură, uncheaşul îşi va ride în pumni. » » Negruţ: 3 » » » » » 400 publicist, publicistica îmi este ocupaţia
botniţa. Pune-vom mai departe botniţă şi lui » » Bota: 1 » » » » » 120 şi chemarea; şi o ştie pîrîtorul încă de
Goldiş Laczi, acestui iesuit ortodox, cum l-a
» * Vancea: 9 » » » » » 1980 pe aceea vreme, când am fost colabo
numit mai primăvara trecută un distins băr
» » Tarţa: 1 » » » » » 140
Să nu creadă on. public cetitor, că e bat al bisericei şi poporului nostru, ca barem rator intern la foaia lui, la «Tribuna
vorba de vre-o iabulă sau poveste, de vre-un de dragul botniţei, dacă nu de al fetiţelor, » » Liviu Pop: 2 » » » » » 270 Poporului«.
mit sau basm, de vre-o anecdotă sau glumă, să facă mai puţină curte profesoarelor şi bo » » Micu: 2 » » » » » 360 In urma soartei vitrege şi a ne-
nu, ci e vorba de un fapt real, de a ve nelor din internatul şcoalei de fetiţe, al cărei » » Cipariu: 5 » » » * » 600 orientării mele, devenisem adecă colabo
dea adecă pe Ioan Russu-Şirianul preumblân- director este. Sermană şcoală I Laczi director » » br. Urs: 10 » » » » » 2000 rator intern la foaia lui, încă înainte cu
du-se la braţ cu teatralistul Solymosi pe cor- la fetei? Breel şi să mai zică cineva, că nu » » I. Vlassa : 1 » » » » » 340
soul din Arad cu — botniţă. îi Aradul în frunte.... 4 ani, când drept răsplată a activităţii
» » Filip: 3 » » » » » 600
Mă rog să nu rîdeţi, că nu-’i vorbă de Nu ne vom uita a pune botniţă nici lui mele conştienţioasă şi onestă, pentru
glumă. Eată ce cetim In nrul 156 al .Tri Dr. Szucsu fânos, alias Stan Sucitu, care încă » » Alutan: 11 » » » » » 1120 pîrîtor şi ortacii lui am suferit şi tem
bunei* : n’a existat şi nu va exista partid la Români » » Chirilă: 5 » » » » » 500 niţă de stat, pentru-ca să salvez apa
» » Cutean: 1 » » » » » 34 renta onoare a pîrîtorului, a lui Vasile
Clara veni mai tntâiu. o masă în apropiere, se liniştiră, la strigarea » » Cerc. Orăştia: 1 » » » » » 80 Mangra, care pe atunci de fa p t era un
— Juanito, îi zise ea, începe cu mine! înspăimântătoare a lui Juanito. Marchisa în Total la 91 îtudenţi cor. 20784 individ fă ră ocupaţie, precum şi a pseudo-
In acel moment se auziră paşii grăbiţi ţelese, că Juanito îşi perdea curajul şi-atunci,
ortacilor lui de interese egoiste.
ai unui om. Era Victor. Clara era înge- se aruncă dintr’o săritură peste marginea te Din fundaţiunile administrate la stat
nunchiatâ şi aştepta lovitura toporului. Ti- rasei şi-’şi sparse capul în stânci. Un strigăt Ear’ r ă s p l a t a jertfirei libertăţii
s’au votat:
nărul oficer merse repede la ea. se înălţă din mulţime. Şi in momentul acela mele personale şi a vieţii mele nepătate
— Generalul Iţi dărueşte viaţa, zise el, Juanito căzu leşinat. din f. Romonţan: 26 stip. în val. de c. 6620 a fost aceea, că pîrîtorul şi colegii lui
dacă vreai să fii soţia mea. — Generalul meu, zise un oficer de ju » » Bobb: 5 » » » » » 600 în păcătoşenie, nu numai că nu mi-au
• • r •
* t *ş «•».
•
Clara îi aruncă nişte priviri pline de mătate beat, Victor îmi spuse o întâmplare »'» Maior: 1 » * » » * 120 dat salarul stipulat mai înainte, ci, ca
i _
• ■,
( \
dispreţ. la execuţia aceasta, pe care sunt sigur, că
» » Vajda: 4 » » » » » 560 să mă împedece de a-’mi scoate plata
— începe Juanito I zise ea cu glasul nu ai ordonat'o.... f
slăbit. — Dar domnilor, strigă iritat genera » » Klein: 2 » » » » » 600 pe calea legii, încă înainte de a-’mi re
Şi peste un moment, capul ei căzii la Total la 38 studenţi cor. 8500 căpăta libertatea, m’au calomniat urbi
lul, uitaţi că peste o lună cinci sute de fa
picioarele lui Victor.
milii franceze vor fi în lacrimi? Uitaţi, că et orbi, în foaia lor şi cu graiu viu se
— Sunt bine aşezat aşa, bunul meu suntem în Spania? Voiţi să murim toţi aici? Afară de acestea Consistorul nos trudeau a mă presenta, ca pe un astfel
Juanito? întreba micul Manuel. După această vorbire nu se găsi nimeni, tru, în conţelegere cu Ordinariatul din
— Da, stai aşa I de om, care e capabil să facă şi pre-
nici măcar un sublocotenent, care să îndrăs- Alba-Iulia, a împărţit din f. Hirsch 3
Şi căzu şi capul lui. tensii nefundate.
nească a’şi goli paharul.
Veni rândul marchisului. EI privi sân Şi cu tot respectul de care se bucură, stipendii în valoare de cor. 1800. Când însă în butul acestora i-am
gele copiilor lui, se întoarse cătră mulţimea cu tot titlul de: El Verdugo, pe care ’i-la Astfel numărul stipendiştilor e de tras înaintea legii pentru a-’mi scoate
înduioşată, întinse mânile cătră Juanito şi 132, cari primesc suma de cor. 31084.
dat regele Spaniei ca titlu de nobleţe mar restul de plată de pe vre-o câteva luni,
spuse: chisului de Leganes, el e nimicit de supărări, Clasificaţi după studii sunt: 35 iu- atunci şi pîrîtorul, şi Russu Şirianu, re
— Spanioli, dau fiului meu binecuvân
trăeşte singur şi ese foarte rar din castel. rişti, 4 medicinişti, 5 technici, un mon- dactor responsabil şi Csorogâr Român,
tarea părintească 1 Acum, tinere marchise, lo
Aşteaptă naşterea unui fiu, pentru a avea
veşte fără frică ; tu n’ai nici o vină 1 tanist, 77 gimnasişti, 2 cădeţi, 4 peda membru în direcţia «Trib. Poporului»,
dreptul să se ducă şi el la ai lui, ale căror
Dar când văzii Juanito apropiindu-se gogi, 1 comercialist şi 3 fete (dintre întocmai ca şi ceialalţi ortaci (czinkos-
umbre îl urmăresc neîncetat!...
mama sa susţinută de preot, începu să tremure. cari 1 frecuentează şcoala de indtistrie). târsak) ai lor, au tăgăduit până şi aceea,
Braşov. STEL1AN,
— E mama.... mama mea... că ei ar fi factori la foaie, ori ar putea să
Toţi erau înduioşaţi, toţi plângeau. Sgo-
extradee salare,
inotele şi rîsetele oficerilor, cari petreceau la
