Page 3 - Activitatea_1902_10_39

Nrul 39 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Cu calendarul amână socotind vre­ ca să poată descrie pe deplin şi fidel — U n g u rii f i congresul d in Vene­ de aci încolo însă vom deschide o rubrică
ţia . „Magyororszâg“ vorbind despre congre­ statornică, să arătăm publicului cetitor toate
mea, scurt timp am fost colaborator la biografia lui Vasile Mangra, a acestui
sul federaţiumi internaţionale „Corda Fratres“, trebile în deplina lor golătate, mai cu seamă,
foaia pîrîşilor, dar’ acela a fost chiar de- geniu al răutăţii întrupate fi a l imo­
ce s’a deschis Mercuri în Ve n e ţ i a (Italia), să aibă motive unii guralivi de stradă, a sbera
ajuns, ca sâ-’i cunosc temeinic pe toţişori. ralităţi. . zice, că acest congres se ţine numai de dra­ şi bîrfî asupra „hoţilor de păgubaşi".
(Va urma).
Cu scârbă a trebuit să mă încredinţez, că gul Românilor. Ungurii nefiind representaţi
pîrîtorul şi cu ortacii sei, neposedând nici în congres, „Magyarorszâg“ se plânge, că n’are — P r in s cu ocaua m ică. Consilierul
cea mai puţină cultură a inimei, igno­ cine să-’i apere pe aceştia în contra Româ­ ministerial Kaffka este cunoscut în toată
NOUTĂŢI nilor. In faptul, că Românii sunt atât de bine
rând onoarea, conftienţiositatea, concep­ Ungaria ca om foarte aspru. El a fost tri­
representaţi în congres, foaia maghiară vede
tele rufinei fi ale păcatului, um pKnd mis în mai multe rînduri prin diferitele
un semn rău şi zice, că de bună-seamă acolo comitate, ca să facă inspecţia funcţionari­
lumea cu devise false, fă ră lucru fi — M asa stu d en ţilo r academ ici d in »se pregăteşte ceva în contra Maghiarilor».
lor administrativi şi să vadă cum îşi poartă
fă ră ocupaţie serioasă fi-au tn ît traiul C luj. Masa studenţilor dela universitatea din
diregătoriile, nu cumva sunt ceva furături
vieţii fi trăiesc de pe spinarea unei Cluj, creată prin munificenţa institutului — C ând s’a îm p ă r ţit minciuna Şirianu de bani? şi altele d’al d’astea. Straşnic i-a
părţi a omenimei, de care — după-cum «Economul» s'a deschis în 1 Octomvrie. La dela «Tribuna Poporului», desigur, că două mai ţeselat dl Kaflka pe funcţionarii din
deschiderea mesei presenţi au fost domnii părţi a căpătat. S’a scris în ziarele noastre,
ei spun — îi leagă simţămintele na­ Torontal, dintre cari unii şi-au luaţ chiar
Dr. Aurel Isac, Dr. Ilie Dăian, Dr. Amos că numitul individ, împreună cu Dr. I. Suciu,
ţionale. viaţa de frica pedepsei. Dl Kaffka a fost
Frâncu şi directorul executiv al institutului, Sava Raicu, Csorogâr, Goldiş Laczi, «Vic­
trimis în timpul din urmă în comitatul
M’am încredinţat, că înaintea aces­ Basiliu Podoabă, ca membri exmişi ai direc­ toria» şi Mangra au iluminat în preseara cen­
Maramurăşului, unde de asemenea este
tor oamenii nimic %nu e sfânt, după ei ţiunii tinerimii universitare şi şase studenţi, tenarului lui' Kossuth. Russu însă' neagă con­ mare corupţie, ca pretutindenea unde se
cari la propunerile bărbaţilor de încredere form principiului lui: si fecisti nega. Fapt
nu există virtute, nu există păcat, ci află în număr mai mare fiii lui Iuda. Intre
ai tinerimii au fost împărtăşiţi de beneficiu este, că Russu Şirianul. el cu gura lui, când
interesele lor personale şi modul cel alţii, consilierul a făcut inspecţie şi jupâ-
pe anul şcolar curent. Masa s’a inaugurat prin a văzut, că servitorul dela «Trib. Pop.» a aprins
nului Gltlksmann, care manipulează banii ac-
mai uşor de a trăi se trudesc a şi-’l un frumos discurs rostit de preşedintele lumini numai în ferestrile de cătră stradă a
ciselor oraşului Sighet. In cassă a găsit
asigura f e ori-ce cale nepăsându-le de «Economului» Dr. Aurel Isac. Deodată cu tipografiei, a strigat de au auzit şi martori:
totul în ordine, banii toţi de faţă, ear pentru
poruncile lu i D-zeu, ca fi de legile al­ deschiderea mesei o inimă binefăcătoare a ve­ «Aprindeţi măi, şi în fereastra redacţiei o acei bani, cari nu erau de faţă, s’a găsit
cătuite de oameni. nit să-‘şi reverse bunătatea asupra tinerimii lumină». Şi conform poruncii directorului- vr’un act justificativ. Intre aceste acte
universitare. Marele proprietar şi membru în redactor Russu-Şirianu, s’a şi pus o lumină
Mi-am luat îndrăsneala să premit, direcţiunea «Economului» Ştefan Havaşi a aprinsă în fereastra redacţiei. Dacă Russu şi era şi o recepisă despre 1000 fiorini, trimişi
tocmai în ziua inspecţiei. Recepisă însă nu
acestea, ca să dau explicare acestei mai creat din al seu un loc gratuit la masa acum va mai tăgădui, îi vom dovedi cu măr­
era despre mandat postai (posta utalviny),
proceduri a mele, în urma căreia m’am studenţilor academici. turie. Dealtmintreni Russu, care nu scusă pe
ci despre scrisoare cu bani. — De ce nu
văzut silit să lupt contra pîrîtorului şi ortacii sei pentru iluminatul din preseara trimiteţi banii cu mandat, că e mai eftin?
— Societatea de lectură „ A n d reiu aniversarului naşterii lui Kossuth, îşi uită să
a ortacilor lui cu cea mai practică armă întreba Kaflka. — Aşa e obiceiul pe la
Ş a g u n a ‘( s’a constituit în şedinţa sa, ţinută rectifice (?l) laudele ce s’au adus «Tribunei
cu arma publicităţii. Şi când am vă­ noi. — Bine, haid să mergem la postă.
în 8/21 Sept. a. c., sub presidiul P. C. Sale Poporului», in foaia ridicolă «Magyar Sz6«.
zut, că pîrîtorul şi ortacii lui şi din Aci nu se trimisese încă corespondenţa din
dlui director seminarial Dr. Eusebiu Roşea în La numita foaie nu se rectifică, fiindcă el şi-a aceea zi şi scoţându-se scrisoarea lui
aşezămintele bisericei noastre vreau să modul următor: Preşedinte: Dr. Petru Spân, comandat laudele pentru a ajuta causei lui
Gltiksman, s’a desfăcut şi s’a găsit în ea
facă m arfă de tirg şi în interesul pro­ prof. scm. Vice-preş.: Nicolau Şoneriu, cl. c. III. Mangra şi celor ce ca şi el dela diecesa
— o scrisoare adresată fratelui său, în
priu e capabil să prefacă în bani fi Archivar şi not. comitetului: Vasilie Şpan, cl. Aradului îşi aşteaptă traista cu ovăsul. care îi scria: „Iubite frateI Astăzi vine
lucrurile sfintet sbiciuirea păcatului mi- c. III. Cassar: Remus Roşea, cl. c. II. Con­ măgarul ăla de Kaflka în inspecţie şi lip-
trolor: Vasilie Debu, cl. c. I, Bibliotecar: Ilie
s’a impus de urgenţă. _ JD efraudare de 15.000 coroane sindu-mi din cassă 1000 fl., am trimis aceasta
Belcuţă, cl. c. II. Vice-bibliotecar: Ionel Crişan, în B udapesta. Dela «Reuniunea Crucea scrisoare pe numele tău — ca să am cu
Dovezile adunate în curgerea pro­ ped. c. I. Redactorul foaei „Musa“: Alexandru
roşie a copiilor găsiţi» din Budapesta, s’au ce mă justifica”. Jupânul îşi va lua acum
ceselor contra mea deja de demult au Popa, cl. c. III. Econom: Ioan Creangă, ped. defraudat în zilele acestea 15.000 coroane. pedeapsa.
c. III. Notar societ.: Ioan Căldărea, cl. c. I.
arătat netemeinicia acuselor pîrîtorului Defraudantul e Bart. Salgd, funcţionar la
Membrii comisiunii literare: George Bărescu — R ed a cţia „Poporul Roman" din Bu­
şi ale soţilor lui, precum şi adevărul această reuniune. Dînsul a defraudat această
şi Aurel Nistor, cl. c. III., Nicolau Perian şi dapesta, care îşi are locuinţa în VI. VOrds-
aserţiunilor mele şi astfel îmi e sigură sumă, adunată pe seama copiilor găsiţi şi or­
George Tocitu, cl. c. II., Onisifor Ghibu şi fani prin contribuirile oamenilor miloşi, ca marty-uteza, Nr. 60, se îmbie de călăuz şi
şi absolvarea mea de sub acusă şi de Trandafir Scorobeţ, cl. c. I., Ioan Pascu şi să-’şî satisfacă pasiunile costisitoare: De a juca sfătuitor la atari Români, cari au afaceri di­
sub urmările ei. Dar ori-ce s’ar în­ George Preşmerean, ped. c. III., Aurel Şencheă, ferite la Budapesta şi cari nu au cunoştinţă
cărţi, de a lua parte la cursele de cai, etc.
tâmpla, satisfacţie am deja fi până ped. c. II. După-ce a luat în mod mişelesc banii, a fu­ despre trebile de acolo.
acum faţă de p irîfi şi aceasta constă git în Viena, unde a luat parte la cursele Puplicul român le datoreşte cu recunoş­
în faptul, că în acel mediu larg, care — P ublicare. Controla armatei comune de cai de acolo. S'a constatat, că dînsul mai tinţă pentru acest ofert mărinimos şi atât de
îi cunoaşte, fără deosebire de limbă şi se va ţinea la 13 Octomvrie a. c. dimineaţa defraudase în 3 Sept. n. încă 6000 coroane binefăcător pentru cei neorientaţi, scutindu-’i
la 8 ore în căsarma militară, drept aceea dela reuniunea amintită, dar’ atunci i-a succes de aţâţa seducători şi înşelători.
confesie, opinia întreagă, nu mai puţin
sunt provocaţi toţi reserviştii permanent con­ să scape nedescoperit. Poliţia îl curentează. Lăsăm să urmeze îmbiemântul Însuşi:
presa cinstită română şi ungurească e „Atragem atenţinnea acelor fraţi Români,
cediaţi şi reserviştii de întregire aparţinători
pe partea mea, despre adevărul acuse­ de oraş precum şi cei străini, cari locuesc cari au vre-o afacere la Budapesta şi nu se
— Proces sistat. Am scris în numărul
lor mele s’a încredinţat, aducerea în în Orăştie, a se presenta la timpul mai sus ştiu orienta, să se adreseze — în propriul lor
penultim al foaei noastre despre procesul in­
publicitate a acelora a considerat’o şi amintit, provăzuţi cu cărţile de legitimare tentat de individul Csorogâr Român, contra interes — la redacţia foii noastre, de unde
o consideră de necesară, de bună şi şi alte cărţi, prelângă greumântul de pe­ «Activităţii», respective a autorului articolului pot primi desluşirile de lipsă.
deapsă. Orăştie, la 25 Septemvrie 1902.
folositoare, ear de cătră pîrîşii man- în care s’au desvălit scandalele din seminarul
Mihâlyi m. p., căpitan de poliţie. — N u n tă în flă că ri. Intr’un sat de
grişti cu scîrbă îfi întoarce faţa. arădan pus sub nenorocita ocârmuire a unui lângă Moscva să serba o nuntă ţărănească
om lipsit de ori-ce aptitudine dăscălească şi
Din cele de până aci şi din datele directorească. După-cum aflăm, individul Cso­ într’o şură mare, în care se afla şi mult fân.
— R e fo rm a p a rla m en ta ră . »M—g» Cam 400 de persoane erau de faţă. Deodată
cercetării s’a dovedit pe deplin, că în de Duminecă e informat, că în ministerul rogâr, care de-abea acum s’a trezit să-şi apere şura a luat foc dela o ţigaretă aprinsă. Fo­
onoarea, după-ce în diferite broşuri, cu ani
procedura mea, la scrierea articolilor de interne ungar să continuă colectarea de cul s'a răspândit cu iuţeală teribilă. S'a năs­
înainte, a fost tractat după vrednicie, cu proce­
mei, am fost călăuzit de adevăratul in­ date pentru lărgirea respective unificarea cut printre nuntaşi o panică îngrozitoare.
sul intentat contra „Activităţii" a mâncat-o ne­
teres obştesc, de datorinţa sfântă faţă censului electorul. Se fac calculaţii pentru Toţi s’au îmbulzit deodată spre uşi. Peste 100
a se afla, care ar fi numărul alegăto- spălat. Procuratura din Deva orânduind ascul­ de nuntaşi au rămas morţi. Unii din ei au
de biserica mea şi faţă de omenime, în­ tarea acusatului Emanuil Măglaşiu, acesta şi-a
torilor cu un cens d. e. de 16 sau 10 cor. ars în foc, alţii au fost striviţi total, pe când
tocmai ca şi aci mulţi publicişti şi oa­ insinuat martorii şi dovezile, dar’ totodată
E întrebare, că informaţiile lui »M—g* drepte voiau să scape din şura arzândâ. Mulţi inşi
meni privaţi, cari cu expresii şi epitete a cerut ca procesul să se sisteze, fiindcă a-
sunt. Ori şi cum numai censul să fie mai au fost grav răniţi. Mireasa şi mama ei încă
celaşi articol publicat în «Activitatea» a mai
nu mai domoale ca ale mele au zugrăvit oblit şi anume, după productivitatea pămân­ s’au prefăcut în scrum. Ginerele însă, ca prin
fost publicat şi aiurea. Procurorul din Deva
pe Mangra, şi a căror mare parte, deşi tului. Cât de bine ne-ar prinde dacă am minune, a scăpat teafăr.
nu aparţin bisericei noastre, totuşi îm­ avea câţiva representanţi adevăraţi în parla­ a dat dreptate motivelor invocate de d-nul
ment, cari să lupte pentru o unificare dreapt^l Măglaşiu. şi a sistat procedura de eruare pe
boldiţi de simţul onestităţii şi al con- temeiul §-ului 19 al legei civile. Decisul s’a
însă pasivitatea profesată nu a permis. D I V E R S E
ştienţei, fără întârziere, au dat expre­ adus şi la cunoştinţa călugărului Csorogâr
sie acelei păreri a lor, că un individ Român, care în loc să-’şi vadă de şcoală, ori Din vieaţa marchisului d’Argens. Când
cu trecut scandalos ca al lu i M angra, — M m il Zola, un renumit scriitor din şă-’şi completeze cunoştinţele, să apucă să marchisul d’Argens publicase cele şese vo­
un om lipsit de moralitate, de încre­ Francia, a murit în Paris, Luni noaptea, îne­ dee de lucru unor advocaţi de pe la banca lume ale sale, întitulate: «Lettres juives», care
cat în gazul, ce i-a eşit din sobă in odaia, „Victoria" din Arad, cari advocaţi se vede li făcură mare renume, un curtesan i-le ceru
dere, de fthnţă, virtute f i de onoare,
unde durmea. Soţie-sa încă era ameţită de treaba, că vor să facă praxă şi în procesele să le cetească. Marchisul îi dete cel dintâiu
nu e îndreptăţit să ocupe demnitate bi­
gazul otrăvitor, dar’ sărind într’ajutor medicii de presă. Că s’a sistat procesul, credem, că volum. Peste câteva zile curtesanul îi înapoie
sericească, să joace rol public f i să pă- au putut'o trezi. Zola şi soţie-sa îşi petrecu­ vor regreta numai Românii din Deva, cari cartea, lăudându-o mult şi rugând totodată
fească înaintea publicităţii fie în ori-ce seră vara într’un sat, de unde nu s’au întors, sunt lipsiţi de prilejul de a cunoaşte pe Cso­ pe marchis, să-’i împrumute şi partea a doua.
calitate, ear cel-ce având cunoştinţă des­ decât Duminecă. Fiind vremea cam recoroasâ, rogâr cel vestit pentru nâsbutiile şi îngustimea Marchisul ştia cu cine are a face şi era con­
poruncise servitoarelor să facă foc în odaia minţii sale. vins, că curtesanul îi ceruse volumul numai
pre acestea nu luptă în contra posibi­
de durmit. Soba (cuptorul) nu era bună. Căr­ Mai avem încă cinci procese în curgere din galanterie şi, că nu le va ceti. Din causa
lităţii acesteia, el însuşi păcătueşte în
bunii nu ardeau bine. Gazul de cărbune e în diferite stadii, intentate de oameni, cari aceasta rupse titlurile dela amândouă volu­
contra legii şi a ordinei sociale.
însă foarte otrăvitor. E destul să-’l tragi nu­ pe calea procedurii de presă şi a justiţiei să mele şi lipi la partea întâiu titlul dela partea
Intre astfel de împrejurări aşadar mai odată în piept, pentru-ca să te trântească năzuesc a-şi repara închipuita ofensă de o- a doua aşa, că îi dete curtesanului tot volu­
ameţit la pământ. Astfel i-s’a întâmplat şi iui noare, ba aflaţi cu ocaua prea mare sau prea mul întâiu, pe care-’l mai avuse. Peste o săp­
cu nimic nu pot să fiu pedepsit pen­
Zola. Peste noapte i-s’a umplut odaia cu gaz. mică, fac pe calumniaţii, şi încă ei se dau tămână curtesanul i-l reînapoie spunându-’i,
tru cuprinsul articolului, căci în acela
L-a tras în plămâni odată de două-ori şi di­ de cătră pădure! că partea a doua l-a încântat şi mai mult,
nu e nici o literă, care ar spune nea­ mineaţa a fost mort. Intenţionat am retăcut afacerile până decât cea dintâiu şi îl rugă să-'i dea şi par­
devăr, ba condeiul meu e prea slab, acum, lăsând curs liber procedurii apucate, tea a treia. Autorul li trimise iearăşi parte»