Page 1 - Activitatea_1902_10_40
P. 1
Anul II. O răsti e, 16 Octomvrie n. 1902. Nr. 40
ĂCIfflîAIE Pentru plugari— ţărani pe an
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/3 an 3 cor.
reduse.
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru România şi străinătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani.
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
Dr. A urel Muntean L aurian B ercian
Şi veţi zice, o studenţi italieni, după şi pretutindeni, dall’ A lpi allo Stretto, dl Coriolan Bredicean, care zice cam
Salutul Ligei. ce ne veţi cunoaşte mai bine, — veţi din Alpi până la Far, spuneţi, studenţi următoarele:
mai zice cu mirare şi cu iubire, cu ad- italieni, spuneţi şi cântaţi cu vocile
■flncassarea dârei publice sâ se sis
miraţiune şi entusiasm: voastre tinere şi puternice, cu simpatia teze, până nu se deschid târgurile, căci
— Nimeni nu a arătat mai bine, iresistibilă a etăţii voastre, povestiţi şi unul dintre cele mai puternice isvoară
Cu ocasia sosirei studenţilor ita de câştig ale poporului din comitatul
de cât Românii dela Dunăre şi din trâmbiţaţi iubirea noastră pentru Italia;
lieni în Bucureşti, „Liga pentru unitatea nostru e prăsirea vitelor, ear în anul
Carpaţi, dela Nistru şi din Balcani, pu afirmaţi legăturile noastre eterne cu
culturală a tuturor Românilor" a lansat acesta în urmarea grasărei boalei de
terea de resistenţă a rassei latine, şi a marea familie latină a Apusului euro vite nu numai că nu a putut avea bie
următorul salut oaspeţilor italieni:
ei nemuritoare vieaţă! pean, arătaţi voinţa noastră nestrămu tul popor venit din vite, ci fiind silit
Italiei şi studenţilor ei.
Gândiţi-vă la câte au suferit La tată de a colabora latinamente spre a le ţinea în dricul verei cu nutreţ în
Salve, Magna Parenst... binele omenirei şi spre gloria civilisa- grajd, a sărăcit de tot; ear de vândut
tinii dela Dunăre şi din Carpaţi, fraţii
ţiunei. aşa cum le-a scos până acuma cu chiu
Bine aţi venit, o studenţi italieni, voştri de sânge şi de limbă, şi iubiţi,
cu vai, nu are unde se le vendă, fiind
pe pământul României libere şi inde o inimi gentile şi oneste, iubiţi Româ Faceţi aceasta, o feciori de frunte târgurile închise. Istovit ăst mod po
pendente. nia şi Românimea, aceasta insulă de ai frumoasei Italii, — şi generaţiile vii porul şi adus la desperaţi une, dacă i-se
Inimile şi sufletele noastre vă pri nobilă latinitate, care, sute de ani, mai toare vor zice, că voi, Latinii dela Ti- pun şi cleştele execuţiunilor forţate, tre-
mesc şi vă salută cu iubirea caldă a mul decât scumpa-vă Italie, a fost, earăşi bru, aţi sărbat la începutul secolului bue să piară şi când e, ca să aleg, ca
Românului, care îşi cunoaşte fraţii şi după. vorbele nemuritoare ale marelu, XX-lea cu Latinii Dunărei romanele ori statul să crepe, ori poporul, eu las
pe primul, şi salvez existenţa poporului.
binevoitorii. vostru Dante, nave senza nocchiero in triumfuri, cântate de Virgiliu.
Cu atât mai vârtos, căci statul îşi poate
Sunteţi, o Italieni, într’o ţeară şi gran tempesta, navă fără conducător în Bine aţi venit, o studenţi italieni, ajuta şi cu împrumut, până când agro
în mijlocul unui popor, al cărui cult marea tempestă a valurilor de popoare pe pământul . României libere şi inde nomul azi şi de credit e sleit. Şi ce
şi veneraţiune pentru Santa Roma in streine, barbare, duşmane, cotropitoare. pendente ! preţ ar şi putea scoate executorii de
tangibile au născut odată cu forma Iubiţi, o Italieni, fericirile scum câş Comitetul central al Ligei. dare vînzând pe cale licitaţionalâ vitele
celor ce sunt datori cu porţie? Un bă
ţiunea conscientă a Românismului şi le tigate şi durerile tără de număr ale nea
gatei, mai nimic! fistmod poporului
găturilor lui de înfrăţire latină. mului românesc!
i-s’ar vinde tot capitalul economic in
Vă iubim de mult, feciori de frunte Ascultaţi în munţii României ce vestit în vite, pe nimica, statul ar că
ai frumoasei Italii! spune doina Oltului mânios şi spumante, păta tot nimica, restanţă de dare tot
Ţeara voastră, grădină a Europei, şi ce spune frunza sonoră a stejarului ar rămânea, deci urmarea ar fi ruina
a fost pictată şi cântată, cu toate mân- rea totală a poporului. Propun deci,
carpatin!
dreţele ei, de cronicarii şi de poeţii Comitatul Caraş-Severin a ţinut adu ca să fie îndrumat dl vice-comite a exo-
După-ce veţi fi cunoscut bine ce au pera sistarea încassărei pe cale execu-
noştri, — încă din timpurile în cari, narea generală de toamnă a sa în Lu
fost şi ce sunt toţi Românii; după-ce ini ţională a dărei în acele părţi ale co
de-asupra tuturor ţărilor române, apăsa goj, la 6 1. c.
mile voastre se vor fi înduioşat adânc mitatului, cari au fost atinse de boala
greu ceea-ce Dante, incomparabilul Flo Şi noi recunoaştem cu plăcere, că de vite şi de urmările ei.
la auzul acelui geamăt de suferinţe, care
rentin numeşte la grande angoscia ma în vieaţa municipală bărbaţii Români Lipseşte din raportul d-lui vice-co
se ridică din paginile istoriei tuturor
rele chin al luptei pentru vieaţă. de acolo sunt cei mai aprigi apărători mite un cas grav, în ce priveşte sigu-
Românilor, lango, lontano , peangevole,
Ca să veniţi la noi, o tineri ostaşi ai poporului. Modul şi motivele cu cari ritatea şi libertatea personală. Caşul
stanco, cum zice genialul vostru Carduccl;
ai ştiinţei şi ai dreptăţii, aţi străbătut sar în ajutorul celor nedreptăţiţi este din Valeadieni, unde «domnii gendarmi«
şi după-ce, la cunoaşterea completă a ear au vărsat sânge din sângele nos
munţi, rîuri, văi şi câmpuri, toate pline bărbătesc şi întemeiete, şi isbutesc de
suferinţelor Românimei, veţi fi suspinat tru. Par’că generositatea neertată, cu
de amintirile neşterse ale marilor voş multe-ori a delătura fărădelegile şi apu
zicând cu Dante cuvintele adevărate şi care s’au tractat caşurile dela Mehadica-
tri strămoşi. căturile stângace ale multor funcţionari Corniareva, unde ear asupra celor îm
sublime:
Frumoasa Veneţie şi superba Ge mai mari şi mai mărunţi. Laudă lor! puşcaţi, asupra neamurilor şi prietenilor
..............................i tuoi martiri
neva, deşteaptă Pisă şi comerciala Ra- Dacă toţi membrii municipali români a căzut osânda legei şi nu asupra celor
A lagrimar mi fano tristo e pio, —
gusă, Florenţa, la piu nobilcittă del mondo, din comitatele diferite ale ţării numai ce au vărsat sânge de cetăţean nevi
e peste putinţă să nu simţiţi, că o iubire novat, — par’că această procedură a
şi Roma-Mamă, Ierusalimul Neo-latinilor, pe jumătate ar imita pe fraţii din Lugoj,
neţărmurită pentru toţi Românii, fraţii servit de încurajare şi sumuţare respec
au lăsat aci, din secolul Xl-lea şi până resultatele ar fi îmbucurătoare. Vieaţa
voştri, vă inundă inimile tinere şi calde; tivilor nepăzitori ai ordinei şi liniştei
în timpurile noastre, suveniri cari s’au în comune şi municipii ar deveni mai publice, căci acum la Valeadieni nici
e peste putinţă, ca să nu lucraţi cu ei şi
întins eterne pe ţărmurile române ale suportabilă şi poporul nu ar fi de tot semn nu-i de opunere cu forţa sau atac
pentru ei, aşa cum Umanitatea şi sfânta
Mărei-Negre, în Carpaţii Gorjului şi ai istovit şi desnâdăjduit în dreptele lui închipuit, ci de o idilă nocturnă cu joc,
Dreptate vă ordonă; e peste putinţă, ca
Transilvaniei, pe câmpiile fertile ale Ba treburi de bine obştesc. cu fete şi totuşi ţişneşte sângele de
să mai asculţi vre-odată gura minciunei pacinic cetăţean, bine înţeles: român.
natului timişan şi, mai cu seamă, pe Cu interpelaţia d-lui Tomici nu ne
bocea che sente de fiele / — şi vorba rău A nu lua în samă aşa un cas revoltă
undele de atâtea avuţii purtătoare ale ocupăm, pentru-că nu ştim motivele ce
tăţii care, se biasima onora, quando tor, a nu raporta despre acela, la aceasta
bătrânei noastre Dunăre. l-au încălzit pe D-sa, a o face, de nu cumva întru adevăr se recere un curaj, care
lode inzozza.
Cetiţi, o voi mândră speranţă a votul care’l va fi dat pentru Mangra. me dispensează de critică, ci de aceea
Căutaţi, o suflete ţinere şi entusiaste,
Italiei de mâne, cetiţi vechile hârtii ale La acelea, credem, că-’şi va primi răs aşteptând răspunsul d-lui vice-comite
căutaţi de cunoaşteţi România şi Româ îmi susţin dreptul a reveni.
Bdncei din San-Georgio; cetiţi miile de punsul dela cei atacaţi. — Că presa
nimea 1 — eată ce vă roagă cu frăţească Atâtea surprinderi ni-se ivesc zi
documente ale Vaticanei şi dispacciele este cel mai puternic scut pentru liber
şi nesămuită căldură Românii din regatul de zi pe terenul încătuşerii libertăţilor
baililor Veneţiei, — şi veţi vedea câte tăţile personale o acceptăm şi noi, accep
României libere şi independente. publice, deosebit faţă de naţionalităţi,
din avuţiile fără număr ale pământului tat acest principiu, nu mai încape: dacă,
A ne cunoaşte bine, va să zică a ne încât de timpuriu aflu de bine a întreba
iomânesc au plecat în evul mediu şi în I doară, vezi-că, noa-că şi alte suposiţii, pe dl vice-comite, că oare nu a dat,
iubi mulţi
timpurile moderne spre splendidele oraşe cu cari să intenţionează punerea oare- sau nu au primit organele noastre po-
ale Italiei. Şine veţi iubi, o Italieni; simţim cărui săăluş, nici odată şi sub nici o liţiale îndrumări ori instrucţiuni, ca să
Uitaţi-vă la ţăranul Carpaţilor Tran aceasta în bătăile şi în dorul inimilor împrejurare! Tema aceasta este atât expulseze pe fiecare cetăţean, care de
silvaniei şi la ţăranul Dunărei române; noastre! de vastă, încât merită de altcum a fi dragul unităţii naţionale de stat, nu vo-
eşte se se lapede de limba şi naţia sa
aduceţi-vă aminte de Columna, care, de Vă veţi întoarce cu bine în fru sulevată la timp şi loc bine potrivit. şi nu voeşte a învăţa la poruncă limba
1800 de ani, stă neclintită în Forul lu moasa voastră patrie! Lăsăm să urmeze obiecţiunile bine statului. Căci după cele întâmplate cu
Traian la Roma; ascultaţi cuvintele ce Sub cerul albastru şi în aerul dulce chibzuite a tuturor vorbitorilor ce s’au redactorii din Chichinda şi Timişoara,
sboară de pe buzele noastre; priviţi-ne al Italiei voastre, pe colinele pline de perondat în această congregaţie, dând de oare-ce şi noi trăim într’un comitat
aşa numit de naţionalităţi, procedura
figura, gesturile, portul şi sunt sigur că portocali dela Neapole, pe pieţele şi imbold şi altor membri municipali de
contrară legei şi ordinaţiunei ministe
veţi zice, o suflete gentile şi generoase: forurile Eternei Rome, în lagunele Ve a-i urma întocmai.
riale de expulsare şi la noi e aproape
«minunea latinităţii şi romanităţii nu stă neţiei, prin palatele de marmoră ale Ca primul — după ascultarea ra să bată la uşă. Nici noi Românii nu
în apusul Europei, ci în răsăritul ei!« Genovei şi Florenţei, în docta Bolonie portului vice-comitelui — ia cuvântul am trâgnit şi nu trăgnim de responsa-
