Page 2 - Activitatea_1902_10_40

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 40

bilitate pentru toate ce facem şi scriem. rate de teoreticiani, cari nu cunosc viaţa ca poporul băştinaş din Valea Beghe­ posiţiunile de lipsă pentru a le nimici
Şi droaia de procese a ridicat nivelul poporului din practică şi nici nu cu­ iului să câştige pământuri. Până azi şi a împedeca lăţirea lor. In chestiu­
persecuţiunei neîntemeiate, atât, încât nosc efectul ce-’l produc cu singurati­ însă n’am primit nici un resultat po- nea notarului din Curtea s’a ordinat
în timpul din urmă, acusaţii nici nu se cele disposiţiuni. Aşa d. e. arată ano­ sitiv, cu toate-că poporul din ţinutu investigaţiune severă şi aceasta de pre-
mai duceau cu apărătorii la ziua de malia, că se percepe dare de rentă acesta e atât de sărac, încât chestiu­ sent este încă în curgere.
judecată — osândă — ci cu geaman­ ani de-a rîndul dela contribuabili după- nea asta e pentru el chestiune de viaţă.
Cinste şi adoraţie cuvine-să aces­
tanul în mână şi cu întrebarea, care e ce de mult a încetat renta din ches­ Când e vorba de contribuiri, de sar­
tor membrii municipali!
numărul odăii în care şi cât va fi ares­ tiune şi erariul restitue cel mult pe cini noue, se grăbesc organele comită-
tat. Am suferit în numele legei şi nici trei ani darea pe nedreptul percepută, tense să le încasseze dela popor, dar
nu am avea vot a vorbi de sfinţenia aşa încât contribuabilul rămâne în pa­ când e vorba să câştige şi poporul ceva,
causei noastre, dacă nu am fi gata la gubă. De altă parte la cumpărări per­ atunci chestia să trăgănează cu promi­
ori-ce jertfă. Dar şi garanţa şi liber­ cepe statul restanţele de dare de pe siuni etc. Rog deci pe comitele-su- Proces de presă
tatea personală încă nu ni-a fost până obiectul cumpărat, cari nu sunt intro­ prem şi pe vice-comitele, ca să dea
pentru sămânţa de trifoiu.
acum periclitată fără judecata — osânda duse ca sarcini în cartea funduară, dela desluşiri, în ce stadiu se află chestia
— curat numai pe cale poliţială, acum cumpărător, fără de-a încerca măcar aceasta importantă, căci de promisiuni
însă şi la aceasta ne putem aştepta, căci încassarea dela vânzător, care e adevă­ vagi ne-am săturat. Abea apăruse «Activitatea* în 1901 şi deja
abia s’a aruncat o singură vorbă, că­ ratul restanţier. Vorbitorul cere, ca pentru un articlu din Nr. 2. »Reflexiuni la
A treia observare, ce am să o fac
pitanul din Timişoara a şi grăbit a face vice-comitele să se întrepună pentru
referitor la raportul dlui vice-comite, un banchet economic« si intentase deodată 2
vorba fapt şi dl din Chichinda a o imita îndreptarea acestor neajunsuri.
se referă la uşura, ce graseazâ în mod procese pentru vătămare de onoare şi calumnie.
cu grabă ofticoasă. — Ca un viu pro­
Dl V. Tomici cere, ca din con- îngrozitor în comitatul nostru, şi des­ Unul din partea fostului director al «Ar­
test, veţi afla, d-le vice comite, întrebarea
gregaţiune să fie rugat ministrul pe cale pre care încă nu se face amintire în delenii*, Dr. Ioan Mihu şi al doilea din par­
mea la loc şi vă rog a-mi da desluşiri. —
telegrafică, ca să dee libere târgurile raport, cu ţoate-că cu ani de zile îna­ tea lui Ioan I. Vulcu, neguţător în Orăştie.
(Corniţele suprem întrerupe pe vorbitor
de ţeară. Ear în legătură cu atrocită­ inte s’a spus, că s’au luat şi pe cale Despre conţinutul acusei celui dintâiu,
cu cuvintele, că deşi unele expuneri
ţile gendarmilor la Valeadieni reamin­ administrativă disposiţiunile de lipsă, ca ca antemergător, de altă dată, acum mă ocup
i-au plăcut, reflexiunile din urmă crede
teşte sacrilegiul dela Balinţ şi întreabă poporul să fie scutit de această boală numai cu cel al doilea, care se vede că a
însă, că nu se ţin de raportul vice-co-
de s’au eruat şi pedepsit vinovaţii. şi să fie salvat din mânile uşurărilor ajuns mai curând, adecă era s i ajungă, la
mitelui.) Noi ştim ce ne doare şi în pertractare finală.
fără suflet. Deşi e cunoscut, că în
care direcţiune avem lipsă de liniştire, In fine revine la salubritatea pu­ Şi ce crimă am comis faţă de Ioan I.
comitatul nostru grasează uşura în mod
căci prea se îngroaşă atmosfera şi mai blică şi arată, că postul de medic cer- Vulcu? Nimic mai mult de cât, că am de­
înspăimântător, deşi e cunoscut, că aceşti
bine e să deschidem ventilele durerilor cual la Batta nici până astăzi nu e nunţat publicului din Orăştie şi jur mai multe
noastre, decât să stăm să se îngrămă­ ocupat. uşurări caută pe cale ilegală, folosin- plânsori venite la Redacţie din partea acelor
dească, căci numai aşa se poate evita du-se strîmtoarea materială a semeni­
Dl Dr. C. Jurca face următoarele lor lor, să-’şi câştige avere, deşi e cu­ membrii ai Reuniunii economice, cari au cum­
o explodare neaşteptată şi nedorită. părat sămânţa de trifoiu dela acest neguţăto-,
excepţiuni: noscut, că aceşti uşurări îşi fac men­
Buna înţelegere şi sprijinirea reci­ drele fără nici o temere în imediata pentru care a încassal după chilă cate 50 cr.
»Raportul d-lui vice-comite în ge­ dela Cuntpirător şi câte 20 cr. dela Reuniune;
procă a autorităţilor publice fiind con- apropiere a organelor noastre adminis­
neral îl iau la cunoştinţă; îmi permit aceasta sămânată. a produs în anul prim
diţiunea inomisă pentru salutea şi or­ trative, deşi ar fi o bunătate extraor­
însă a face nişte observări referitor la mătasă din abundan(ă. Am mai zis, că prin
dinea publică, atrag atenţiunea dlui dinară, dacă s’ar putea împedeca şi
acest raport. Fac aceste observări din aceasta membrii Reuniunii s’au văzut Înşelaţi...
comite - suprem şi a dlui vice-comite nimici această boală, totuşi vedem, că
causă, că sunt unele chestiuni de mare Adecă Ioan I. Vulcu, acela, care nu
cari vin adese ori în atingere cu dl în raportul vice-comitelui despre aceasta
însemnătate pentru poporul locuitor în avea cutezanţa a deschide în Orăştie boltă,
ministru de culte şi instrucţiune şi cu nu se face amintire, cu toate-că cade
acest comitat şi pentru administraţia
sfetnicii săi, ca disposiţiunile de ma- în sfera organelor administrative, ca fără era să facă un simplu Kreislerei în Cugir,
noastră, despre cari în raportul presânt acela, pentru care eu mai mult decât ori şi
ghiarisare, cari le face acest înalt mi- să se îngrijească de bunăstarea cetăţe­
nu se face nici o amintire. care alt nădrăgar am sfătuit Românaşii noş­
nisteriu zi de zi, trebue să provoace nilor.
un conflict grav între organele acelui Prima observare se referă la ac­ tri să cumpere mărfuri numai dela el, acela
E de dorit, ca dl vice-comite să
ministeriu şi între autorităţile noastre tivitatea oficianţilor. In congregaţia tre­ pentru a căruia marfă am avut destule dis­
dee şi în privinţa asta desluşirile de
bisericeşti-şcolare, ce e numai spre dauna cută mi-am luat libertate a atrage în pute cu mulţi muşterii dedaţi a chîrti —
lipsă, ear în viitor să îndrumeze orga­
progresului cultural, de aceea ar trebui formă de interpelaţie atenţiunea dini adecă I. I. Vulcu mă trage la bariera tribu­
nele subalterne administrative, ca ori­
prevenit şi luminat, ca să se abată dela vice-comite asupra acuselor, ce o ,foaie nalului 1 Mă cugetaiu de loc... Bre 11 Bo­
ce caşuri de usură, ce s’ar ivi, să le ierul s’a câftănit! Nu mai vine ca odinioară
aceasta direcţie supărătoare şi contra ungurească le-a adus în contra notaru­ aducă la cunoştinţa forurilor compe­
scopului învăţământului. lui cercual din comuna Curtea. Sunt tente, ca să le poată urmări conform tremurând şi linguşind la taica Bercian, care
acuse atât de grave, că în interesul purta cartea cererilor la «Ardeleana*. El a
Mai departe cere lămurire asupra legii şi să poată scuti poporul de a- ajuns în sferele mai înalte, face parte din
faptului, că la on. sedrie orfanală inte­ bine priceput al administraţiei şi al re- ceastă boală, care roade la rădăcina clica dominantă, să’-şi caute onoarea vătă­
putaţiunei corpului notarial, ar fi meri­
resele, cari se dau orfanilor s’au scări- existenţei lui«. mată şi calumniată.
tat, ca să se facă amintire, căci dacă
ţat dela 5 % la 4°/0 şi voeşte să ştie Acum avea-va prilej justiţia să judece
sunt acele acuse adevărate, notarul acela, Vice-comitele răspunde, că în sen­
causa acestei disposiţiuni păgubitoare Pentru orientarea On. public las să ur­
care este o pacoste pe comuna Curtea, sul conclusului congregaţiunii anterioare
pentru orfani. meze un tractat al economistului Dr. George
nu mai poate nici un moment purta s’a restrîns raportul numai asupra afa­
Lipseşte din raportul expus darea oficiul de notar, ear dacă nu sunt ade­ cerilor curente. Aici zace causa, că nu Maior, despre siminţe peste tot, care poate fi.
de seamă referitoare la căuşele disci­ vărate, trebue dat satisfacţie. Nici amin­ s’au atins în raport toate chestiunile de folos pentru fiecare Român, ce să ocupă
plinare?! Ar fi bine! Eu aşi fi cel tire nu se face în raport despre dispo- expuse de antevorbitori. cu economia.
Când avem să facem amestecuri de seminţe
dintâiu care aşi gratula. Deosebit mult siţiile ce s’au luat în causa aceasta, ba
Primeşte propunerile dlor C. Bre- şi ierburi diferite, pentru înfiinţarea de pă­
svon a făcut o arătare gravă, foarte notarul acesta, în ciuda acestor acuse
diceanu, Dr. G. Dobrin şi V. Tomici
gravă în contra amploiaţilor celor mai grave, şi astăzi funcţionează ca notar, şuni şi fănaţuri artificiale, atunci este mai
în chestiunea boalei de vite şi aprobă,
de frunte dela oraşul Caransebeş, care demoralisând şi compromiţând adminis­ bine să comandăm fie-care sămânţă curată
că congregaţiunea să se adreseze tele­
s’a dat la înaltul Minister de interne traţia! grafic cătră ministru. în parte, ce voim a pune, pentrn ca să pu­
şi care causă însuşi dl Comite-suprem tem avea garanţia şi controlul necesar des­
Chemarea oficiantului este promo­ pre puritatea şi valoarea fie-căreia din ele, ear
a cercetat-o. Caşurile de abusuri să In chestiunea dela Valeadieni a
varea intereselor populaţiunei, în ser­
întrec unul pe altul prin gravitatea lor. primit resultatul anchetei comendamen- amestecul şi composiţiunea lui le facem noi
viciul căreia stă. La noi o parte din
N’am nici o parte în această afacere, tului de gendarmi, care resultat e di­ înşine, după cum ne dictează interesele pro­
oficianţi cred, că pentru aceea li-s’a dat prii, ear nu ca negustorul în vederea realisă-
căci cunoscând atmosfera depravată şi vergent de resultatul anchetei adminis­
coruptă a presentului, nu m’am în­ puterea în mână, pentru-ca să-’şi câş­ trative, din care causă aprobă, că să se rei unui beneficiu mai mare.
tige merite patriotice cu ideea de stat Contra importului de gărgăriţe şi alte
crezut în pîrîtori, şi chiar sub cerceta­ exmită o comisie mixtă.
maghiar. Aşa d. e. un solgăbirău a insecte şi părăsiţi din magazii şi ţări streine,
rea condusă de domnul comite-suprem
pedepsit pe un tinăr român cu închi­ Dl C. Brediceanu propune din par­ s’a întrodns usul de a întrebuinţa în co-
au alergat la mine să se plângă de re-
soare şi amendă în bani pentru-că la tea Românilor pentru această comisie merciul cu semiţe esclusiv saci noi, încă
strîngerea dreptului lor şi oprire în do­
un ospăţ, învitând oaspeţii a purtat o
vedire. Acum e linişte completă. Bine. pe dl Dr. Aurel Văleanu. nefolosiţi.
Care e resultatul ? Nevinovăţia celor pantlică tricoloră, pe motivul, că acest
tinăr a periclitat, prin purtarea trico­ Vice-comitele răspunde mai departe,
greu atacaţi, s’a dovedit? Fie! Atunci Comeroiul ou seminţe.
lorului, ideea de stat maghiar. Oare că în chestiunea sacrilegiului dela Ba­
unde sunt calumniatorii, făcutu-s’au paşii
acest oficiant nu a avut ceva lucru linţ a primit sentinţa comendamentului
de retorsiune şi cari? Aştept lămurire«. Pe lângă comerciul internaţional de
mai cuminte, oare în cercul său admi­ de gendarmi, care a »dojenit aspru« cereale, care ne înlesneşte desfacerea cu
In legătură cu acest discurs face nistraţia merge atât de bine, încât nu pe vinovaţi. In motivarea acestei sen­
preţ a productelor agricole, în timpul mo­
dl Dr. G. Dobrin propunerile positive: mai este absolut nimic de făcut, ci tinţe e, că însuşi preotul din localitate dern s’a desvoltat şi un comerciu internaţio­
ideea de stat e avisată la sprijinul şi a declarat la protocol, că intrarea gen­
1. Să se îndrume dl vice-comite, ajutorul acestui pretore? Ar fi bine darmilor în altar nu constitue sacri­ nal de seminţe, care ne înlesneşte cumpăra­
ca pe calea sa să îngrijească, ca banii dacă s’ar îndruma oficianţii la împlini­ legiu. (Mişcare! rea mai ieftină a tot felul de săminţe. Acesta
depuşi la masa orfanală să se fructifice este concentrat în mâna câtorva mari firme
rea chiemării lor şi să lase în pace po­
ca şi până acum, lără de nici o mic­ Mai departe răspunde în chestia din oraşele principale ale Europei, cari sau
litica, căci când e vorba să fericească
şorare a percentelor. colonisârilor din Valea Bergheiului, că că le cultivă şi produc ele singure, sau că
naţionalităţile, are guvernul destulă pri­
a făcut paşii de lipsă şi a întrevenit la ele le adună şi cumpără dela mici cultivatori,
2. Să se îndrume dl vice-comite, cepere şi putere! (Ilaritate.) ministeriu in favorul poporului băştinaş, şi producători direcţi. Dela aceştia apoi se
ca să facă paşii necesari, ca să se sus-
A doua observare, ce voesc să o ear chestiunea o ţine şi acum în evi­ provăd negustorii de seminţe mari şi mici
pendeze urgent mijloacele preventive fac, se referă la chestiunea colonisări- denţă şi caută, ca chestiunea să se fi- din toate oraşele şi tîrgurile provinciilor şi
greşite puse în aplicare pentru com­ lor din Valea Begheiului, de care încă naliseze spre mulţumirea tuturor. Pen­ ţărilor. Insă deodată cu el, s’a desvoltat şi
baterea boalei de vite, cari mijloace
nu se face în raportul vice-comitelui tru împedecarea uşurei răspunde, că a arta falsificaţiunei seminţelor, care se practică
causează mai mare pagubă decât însăşi nici o amintire, cu toate-că chestiunea dat deja ordin strict forurilor adminis­ actualmente pe o scară foarte întinsă, şi
boala.
a fost sulevată în multe rânduri şi e trative, ca să scruteze caşurile de usură pentru falsificatori este tare folositoare şi
Dl Dr. Petru Cornean arată, că de urgenţă extraordinară. Ni-s’a tot şi să Ie aducă la cunoştinţa forurilor lucrativă. In nici o altă ramură, falsificaţiunea
mulde disposiţiuni ale legii sunt elabo­ promis, că se vor face paşii de lipsă, competente, pentru a se putea lua dis­ şi falsificatorii n’au avut un câmp aşa de