Page 2 - Activitatea_1902_10_41

Pag. 2. ACTIVITATEA Nrul 41

La munca comitetului s’au asociat noue îmbunătăţiri, şi neabătându-se din Insă: ale dlui Măneguţiu, apar ca o nedrep­
apoi scriitori de frunte, ca d-nii Barbu calea pe care a apucat, speră, că va b) Dl Măneguţiu precum ştim a tate flagrantă faţă de dl de Preda.
Delavrancea, Th. Speranţă, D. Teleor, avea ca şi în trecut, tot sprijinul oame­ înşirat în »Almanachul« său şi o mul­ Insă din punct de vedere princi-
N. Rădulescu-Niger, Dr. I. Felix, Dr. N. nilor de bine, cari ca şi noi au ca ţime de caşuri concrete, ca acuse grave piar este irelevant, că cine-’i autorul.
Manolescu, Dr. Irimia Popescu, Duţu ideal: îmbunătăţirea stării morale şi ma- contra unor membrii din Consistor. Destul, că articolul a apărut în
Duţescu, Căpitan Leonte, Eleonora Sla­ terile a săteanului. Faţă de aceste acuse concrete eşite în »Telegraful«, în foaia oficioasă a Ar-
vici, Lucilla Kiţu, Laurenţia Gribincea public, apoi este un postulat necondi­ chidtecesei; şi conţine o mulţime de
Comitetul.
şi alţi mulţi, al căror nume au ilustrat ţionat tocmai a reputaţiunei gremiului afirmări posittve, concrete; cari taie
paginile revistei noastre. că toate caşurile concrete să se cerce­ adânc în onoarea preoţească şi perso­
deja cunoscuţi, ne-am făcut o datorie Consumat! el. resiati. teze şi să se constateze, că oare sunt nală a dlui Măneguţiu.
.Dar pe lângă lucrările scriitorilor
basate ori ba acusele colportate.
Noi, cari considerăm onoarea, de
de a publica articole de adevărată va­ Dacă sunt acusele d-lui Măneguţiu talismanul cel mai scump al omului,
loare, datorite preoţilor, institutorilor şi basate pe adevăr, apoi dreptatea şi pre­ aflăm de tot firesc şi just, dacă dl Mă­
Sub âcest titlu am primit dela dl cum am zis tocmai şi reputaţiunea celor neguţiu pretinde, că: toate afirmările
învăţătorilor din întreaga ţară.
Niculae Măneguţiu, fost protopresbiter bănuiţi pretinde, că cei vinovaţi să-’şi compromiţătoare din articolul ziarului
Munca comitetului a fost încunu­ un răspuns la articolul publicat în «Te­ ia răsplata. oficios, să se dovedească.
nată de succes. Multe din dorinţele legraful Român« referitor la destituirea O astfel de cercetare, va avea apoi Ori-cine să fie autorul celor apă­
exprimate acum 5 ani şi propoveduite sa din oficiul protopresbiteral şi ante­ şi urmarea, că I. P. Sa Metropolitul îşi rute în «Telegraful», are datorinţa mo­
mereu prin revistă, astăzi s’au înde­ cedenţele ei. va cunoaşte sfetnicii mai adânc, şi pe rală, că ori să-’şi revoace afirmările, ori
plinit; aşa: înfiinţarea de societăţi eco­ Nu ni-s’a cerut părerea, dar’ noi viitor va fi exchisă posibilitatea, că să să le dovedească. Acesta este postu­
nomice la sate, grădinile şcolare, şcoa- ca organ de publicitate, care ne-am scris fie de unul sau altul sedus; precum latul cel mai elementar, al vieţii so-
lele practice de agricultură, etc. pe steagul activităţii noastre, devisa: afirmă dl Măneguţiu, şi afirmă şi alţii ciale-cinstite; şi când e vorba de ast­
Revista »Albina« este astăzi ce­ corectitate întru toate, datori suntem a că s’ar fi întâmplat; ceea-ce e şi posi­ fel de principii, apoi nu putem şi nu
tită în palate ca şi în colibi, în bise­ ne ocupa cu acest răspuns al d-lui Mă­ bil, deoare-ce este o imposibilitate fisică, vrem să facem deosebire între persoane.
rici ca şi în şcoale, în oraşe ca şi în neguţiu. că I. P. S. Sa să studieze de amănuntul Acel domn, care a scris articolul
sate, de civili ca şi de militari. Noi nu am cetit cartea încriminată toate actele a tuturor referenţilor. apărut în »Telegraful«, credem, că în­
«Almanachul sf. Niculae«. suşi va recunoaşte lipsa, ca si producă
Ca parte materială, revista încheie Ştim însă dela alţii, cari au cetit Aceste sunt vederile noastre; şi dovezi pentru afirmările sale, dacă va
anul al V-lea cu un fond de 14.593 lei, cartea, că: aşa credem, câ-’s corecte. — Noi nu ceti volanta «Consumatum et resui.i.i-
depuşi la Banca de scompt din Bucu­ a) dl Măneguţiu în Almanachul suntem preocupaţi; ba pe dl Măneguţiu tum«; atât din motiv principiar, cât
reşti. său, a scris despre I. P. S. Metropolitul, nici nu-’l cunoaştem; — l’am văzut pe
aici prin Orăştie, conferind şi cu exre- şi din aceea consideraţie, că în urma
Aceasta, mulţumită faptului, că toţi capul bisericei gr-or., într’un stil atât articolului este atacat în modul cel mai
dactorul Moţa, *) dară aceasta împregiu-
membrii comitetului lucrează absolut gra­ de ofensător, încât a fost clară inten- necruţător dl de Preda, care precum
rare de sigur nu ne-a înfluinţat, că în
tuit, şi toate retribuţiunile personalului ţiunea că el ca preot gr.-or. a voit să a declarat nici n’a scris, nici n’a inspi­
parte să sprijinim desvălirile d-sale, adecă
de redacţie şi administraţie a revistei, facă obiect de batjocură din capul bi­ rat acel articol.
să aflăm de lipsă cercetarea acelora.
se urcă la suma de 390 lei lunar, în sericei gr.-or.; deci, considerând, că la Am fost provocaţi să ne dăm pă­
Trecând acum la volanta: «Con-
cari întră şi leafa unui expeditor şi a calitatea sa de autor al acelor ofense rerea în chestia aceasta, dar o făceam
sumatum et resumatum«; iară trebue
unui servitor. batjocoritoare, n’a putut să încapă nici noi asta fără şovăire, şi dacă nu ni-se
să constatăm două lucruri; şi anume:
Capitalul deja adunat, cum şi tot o îndoială, şi aşa nici de oare-care cer­ dl Măneguţiu, d-lui ştie din ce izvor, cerea.
cetare n’a fost lipsă: Consistorul, pe mo­ Nu putem însă să nu declarăm şi
ceea-ce se va mai aduna, se va între­ îl consideră pe dl V. de Preda de autor
buinţa numai pentru noue îmbunătăţiri tivul, că preotul-protopresbiter a călcat al articolului publicat în «Telegraful de astă-dată, că stricta procedură, ce
în picioare disciplina şi stima, că ca s’a aplicat faţă de dl Măneguţiu ni-se
ce se vor aduce revistei. Român«, şi fireşte îngrămădeşte o mul­
preot dator era să respecteze faţă de pare a fi excepţională.
Terminând, mulţumim călduros au­ ţime de ofense din cele mai necruţă­
capul bisericii, a fost în drept să-’l des- Justă, dar excepţională.
torităţilor şi instituţiunilor, cum şi tu­ toare la adresa d-lui de Preda.
titue momentan din postul său. In o foaie-fleac (vorbele ei) din
turor acelora ce ne-au sprijinit şi ne spri­ Noi pricepem indignarea superla­
Trebuia însă, că Consistorul numai Orăştie asemenea a fost insultat capul
jină şi cărora în primul rând datorim tivă a dlui Măneguţiu, dacă afirmările bisericei noastre, I. P. S. Sa.
din acest motiv să decreteze destituirea
succesele obţinute. articolului din «Telegraf» nu-’s ade­
d-lui Măneguţiu; şi: nu din alte motive, Redactorul acestui ziar era atunci
Mulţumim în particular direcţiunii cari precum să vede nu au fost obiecte vărate. un preot cu numele Ioan Moţa.
poştelor şi telegrafelor, ca şi tuturor de cercetare; ceea-ce trebuia să fie, dacă Era însă mai bine, dacă dl Măne­ Precum ştim, nici n’a fost luat la
diriginţilor şi impiegaţilor oficiilor poş­ figurează ca motive la sentinţă. guţiu s’ar fi convins, că oare întru ade­ răspundere.
tale cum şi şefilor gărilor, pentru con­ însuşi dl Măneguţiu a ştiut bine văr dl de Preda, a fost autorul? Apoi: contra prea cuviosului Mangra
cursul ce ne dau, făcând ca revista să că D-Sa călcând în picioare stima şi De oare-ce, azi se ştie deja, din cel «fără prihană«(!?) şi »ilustru«, s’au
se distribue foarte regulat şi contribuind disciplina, fără care un organism aşa o declaraţie a dlui de Preda, că nu ridicat în public, acuse concrete de so­
în mod cu totul desinteresant la răs­ de extins cum ierarchia noastră nu poate d-sa a fost autorul, şi aşa ofensele grave iul cel mai scandalos. Unde întârzie
pândirea ei. exista, s’a făcut ca membru al acelui cercetarea şi retorsiunea forului compe­
Comitetul făgădueşte, că va lucra organism imposibil; — a trebuit dară *) Apoi mai cu seamă cu învăţătorul Ioan Branga tent bisericesc faţă de aceşti «iluştrii»
(odinioară profesor în Craiova ?!) cu care traversa
din răsputeri, ca din ce în ce să aducă să fie destituit; D-Sa însuşi sa destituit. străzile Orăştiei în paşi măreţi. (N. Red.) barbaţi ?
Să fim egali cu toţii.
taţi toţi copiii. Neapărat că cei vrednici de în cele din urmă de atâtea probe de iubire vieaţa lor. E o adevărată calamitate, că fete
mustrare n’au să fie cruţaţi, dar nici nu avem mai ales când le dai înăbuşindu-ţi conştiinţa. de deosebite condiţiuni cresc împreună şi
să ne temem, că prin aceasta le vom pierde Şi câte exemple de nenorociri avem împre­ nu se ţine samă de mediul, în care va avea
iubirea, căci dreptatea e recunoscută in inima jurul nostru, care mai toate vin dela acest fie-care să-şi desfăşure vieaţa. Astfel cele Pedecile valorării vinului.
copilului şi el se simte chiar mai liniştit după- «mă iubeşti». Ah, ce egoism revoltător eîn sărace sunt mereu preocupate să ascundă
ce şi-a mărturisit greşala ori şi-a primit pe­ inimile acestor prea mult «iubite» şi câtă su­ prin îmbrăcăminte şi prin alte aparenţe, ceea-ce
deapsa meritată. Ceea-ce îl înstrăinează e ferinţă poate să resulte mai apoi inimile lor în adevăr sunt şi să pară mai mult. Singura Dela un timp încoace vinul Ungariei
numai nedreptatea ce ’i-se face când ’i-se necumpătate, când au jertfit pe aceşti prea corectură a acestui neajuns este, ca toate să nu se mai poate valora ca odinioară, şi din
cere prea mult. mult «iubitori». fie crescute ca fete sărace şi fără de pre- această causă sufer atât producenţii cât şi
comercianţii de vinuri. Aceasta a şi fost una
Tot prin abus se pierde mai ales iu­ Mult mai preţioasă trebue să fie pentru tenţiuni, să se deprindă a se servi ele înşile
din căuşele cari au necesitat în a. c. ţinerea
birea dintre soţ şi soţie. E lipsită de tact femeea înţeleaptă mulţumirea de a primi do­ şi a nu cere nimic dela alţii, căci cele bogate congresului producenţilor de vinuri în Vârşeţ.
soţia, care cere dela soţul ei drept dovadă vezile de iubire fără ca să le fi cerut, ca o nu pierd nimic prin aceasta, ear’ cele sărace
Dăm şi noi în cele următoare pedecile
de iubire împlinirea vre-unei dorinţe cu obi­ suprindere plăcută şi pentru cel-ce o face. câştigă mult, şi ele sunt majoritatea cea mare. cari, pe basa discuţiunilor din congres, se pun
cinuita formulă. »Dacă mă iubeşti...» căci so­ Atunci se văd expansiunile adevăratei mul­ E o adevărată ruşine pentru multe din­
în calea valorării vinului.
ţul, om înţălept fiind, de multe-ori îi va arăta ţumiri. încă mai uşor se pierde prietenia tre noi Româncele, repulsiunea ce avem de
Cea dintâi şi cea mai însemnată pedecă
cu argumente resonabile greutatea de a îm­ când cer unii dela alţii lucruri ce nu se pot a ne ocupa cu gospodăria casei, ear’ când
a valorării vinului ungar residă în discredi­
plini acea dorinţă, şi ea, lovită în amorul pro­ face cu toată inima. Câte prietenii nn s’au n’avem încotr’o ne ascundem şi ne simţim
tarea lui, şi pentru sanarea acestui rău în li­
priu şi ştiind că «alţii pot», va trage conclu- stins prin cererea prea multor dovezi de umilite că suntem surprinse într’o ocupaţiune
nia primă este chemat comerciul de vin ungar,
siunea, că nu e îndestul iubită. Poate că iubire 1 ? care ne face, la urma urmelor, onoare.
alta «mai fericită», dând peste un soţ mai De mică dar copila are să fie deprinsă Deprinzând copilele să se servească ele încrederea publicului a fost foarte mult zdrun­
cinată prin falsificarea vinului în anii din urmă.
slab de înger, a căruia uşurătate de caracter a da dovezi de iubire, pe care nimeni nu ’i-le înşele şi să servească şi pe altele, se fac în­
Drept că falsificătorii au fost pedepsiţi
n’o observă, de oare-ce al ei caracter e şi cere, dar a nu cere ea însăşi nici odată şi datoritoare şi în curând ajung să ceară cu
în mod draconic ; dar cu atâta nu e de ajuns,
mai uşuratec, va triumfa cu pretenţiunile e dela nimeni asemenea dovezi. Şi această sfială dovezi de iubire dela aceia, cari mai
ci ar trebui să se facă totul pentru o des-
şi-l va face să sacrifice chiar mai mult decât calitate tot numai luând parte la vieaţa cas­ bucuros le dau fără ca să fie cerute.
ceea-ce poate. Ce mai formidabilă iubire 1 nică poate să o câştige copila. Aci se de­ voltare sănătoasă a branşei comercianţilor
Azi, «dacă mă iubeşti», îmi cumperi o rochie prinde a servi pe alţii, fără ca ea să ceară [Albina) Elenora Slavici. de vin.
aşa, mâne, «dacă mă iubeşti,» îmi faci cutare, decât la nevoie serviciul altora. In aşa nu­ Ar trebui să se stărue cu tot înadin-
poimâne, «dacă mă iubeşti», o celebritate eu­ mitele pensionate multe tete se desorien- sul înainte de toate pentru intemeiarea socie­
ropeană s’a ivit pe orizontul teatrului, — tează, căci sunt servite şi foarte uşor se de­ tăţilor de producţiune şi producenţii să fie
«dacă mă iubeşti, etc. etc. Dar te plictiseşti prind cu gândul, că aşa trebue să fie toată instruaţi în tescuirea şi manipularea raţională