Page 3 - Activitatea_1902_10_41

NTr il 4 1 ACTIVITATEA Pag- 3,

a vinului, pentru-că cu chipul acesta s’ar în­ cianţi singuratici cari să iee asupra lor des­ tuturor cari prin oferte în bani, prin expu­ Dacă însi până atunci chestiunea episcopiei,
lătura o mare pedecă a valorării lui. La noi facerea vinurilor şi astfel să mântue din nau­ nerea de obiecte, ori dând mână de ajutor ar fi resolvată, Sinodul nu se va ţinea.
se mai găsesc şi acum în multe regiuni cul- fragiu ce se mai poate mântui. Tot aşa stă, la aranjare au contribuit la reuşita ei, declară
tivători de vii, cari nu se pricep la manipu­ după-cum susţin comercianţii de vinuri, ches­ exposiţia deschisă.
larea mustului şi vinului, etc. şi cari încearcă tia acestor tovărăşii în Austria şi Germania. — Căt costă arm ata? «Societatea
Astfel începând cu ziua de eri, şi până
a pune în comerciu producte, cari nu le pot austriacă a prietenilor păcii» a făcut un cons­
Se înţelege, că comercianţii de vinuri, Duminecă (26 Octomvrie st. n.) publicul iu­
primi nici comercianţii nici consumenţii. Aceste pect al cheltuelilor, ce le-au avut marile
ca şi alte soiuri de comercianţi, sunt stângi- bitor de lucruri frumoase are bun prilej pen­
producte influinţează nefavorabil şi asupra puteri din Europa cu armata în anul 1900,
niţi în daraverile lor prin «Tovărăşiile de piv­ tru a cerceta şi a vedea aceste lucruri, întră
preţului vinurilor mai bune. De aceea înainte din care se vede fără îndoială cum subsapă
niţe», precum şi prin toate societăţile de con­ cari sunt câteva de frumseţă chiar artistică.
de toate cultivătorii de vii trebue instruaţi militarismul bunăstarea popoarelor. Din acest
sum şi valorisare. De aceea fac totul pentru
în mod fundamental în tratarea raţională a a le discredita şi a paralisa activitatea lor. conspect vedem că în anul 1900 s’a cheltuit
mustului şi vinului. De aici însă nu urmează, că tot ce comer­ — H ym en. D-şoara Ana Braţ şi dl Mi­ pentru armată: în Anglia 1810 milioane co­
Pentru vinurile mai slabe, cari nu se hail Iubaş, anunţă sărbarea cununiei lor ce roane; în Rusia 1291 milioane; în Francia
cianţii susţin în această privinţă este adevărat;
prea pot întrebuinţa, dar totuşi fac să scadă să va ţinea Duminecă în 26 Octomvrie st. 978 milioane; în Austro-Ungaria 488 mili­
de sine înţeles, ei exagerează. Dar nu e mai
preţul vinurilor mai bune, ar trebui să se puţin adevărat, că o mare parte a încercărilor n. a. c. la orele 3 p. a. în biserica gr.-cat. oane; în Italia 470 milioane; în Germania
creeze un canal de scurgere prin modificarea făcute până acum nu a succes. Chiar şi noi din Cugir. Le dorim fericire 1 969 milioane; în Spania 171 milioane; în
legii referitoare la facerea cognacului. Cu chi­ avem exemple, anume: societăţile noastre de Şvedia şi Norvegia 108 milioane coroane,
pul acesta şi vinurile cele mai slabe s'ar putea — la olaltă 6285 milioane. Dacă mai adău­
consum, din cari o parte s’a desfăcut, altele
întrebuinţa în industria cognacului, ear preţul — B ietul M angra, în urma dovezilor găm la aceasta sumă şi interesele, ce au
se desfac acum şi ear altele numai vegetează.
vinurilor mai bune nu ar fi influenţat prin şi a fasiunilor întărite cu jurământ, ce s’au să le plătească statele după înprumutu-
La toată întâmplarea este ceva la mij­ rile de stat făcute cu ocasiunea răsboaelor
vinurile mai slabe. făcut şi se vor face în procesul intentat con­
Un pas însemnat s’ar face în scopul loc, care zădărniceşte întreprinderea de con­ tra d-lui Măglaşiu, şi-a păpat vlădicia, spre din trecut, ajungem la suma de 11 miliarde
sum şi valorisare, atât la noi cât şi în alte mai marea amărîciune a celor cari l’au «ales». 707 milioane coroane. Atât cheltuesc lao­
valorării vinului, dacă spirtului de vin i-s’ar
ţări. Fiind de importanţă capitală pentru noi, Acum e rîndul corporaţiilor şi autorităţilor laltă marile puteri din Europa pentru sus­
acorda anumite favoruri faţă de industria spir­
această chestie nu trebue scăpată din vedere ; bisericei gr.-or. din ţară ca să pedepsească ţinerea miliţiei. Suma aceasta e jumătate
tului peste tot.
din contră ea trebue urmărită în toate fasele aspru pe călugărul, care a fost capabil să din întregul venit, ce-’l dă Europa într’un an.
Slaba valoare a vinului nostru este însă
ei, trebue căutate şi descoperite căuşele, cari
şi mai mult causată prin importul de vinuri săvârşească fapte compromiţătoare pentru
străine, între cari în locul prim se numără să o facă să prospereze, devenind astfel un un membru al statului preoţesc şi călugăresc.
factor important de progres pe terenul eco­ Ger. Se scrie din Sătmar, că pe
vinurile italiene şi cele din Tirol. Pentru îm- Cei chemaţi să-'şi facă datoria 1 Pedepsirea —
nomic al poporului nostru. acolo de câteva zile s’a răcit vremea cum
pedecarea importului legea ungară referitoare păcătosului se impune 1
la vinuri ar trebui modificată fundamental, >Jt. E.< S. se cade. Tabacul a degerat, cucuruzul s’a
ca una care nu mai corespunde în nici o pri­ stricat, strugurii nefiind încă copţi, au îngheţat
vinţă şi astfel pune mari pedeci în calea va­ — Panică în dieta din B udapesta aşa verzi. Răul cel mai mare este, că a
lorării vinului. Prin legea din vorbă ar tre­ Miercuri s’a răspândit o veste grozavă printre degerat şi viţa, aşa că nici pe viitor nu e
bui să se interzică întrebuinţarea de zăhar N 0 U TĂ TI deputaţii din dietă. Se vorbia despre un nădejde de rod.
ieftin şi a pucioasei la curarea vinurilor stri­ atentat cu bonbe de dinamită din partea unui
cate, ca unele cari îngreunează teribil valoa­ grup de anarchişti. Vestea a produs’o o — O crepâtură în păm ânt s’a ivit
rea vinurilor. Tot aşa de trebuincioasă este — Congregaţia com itatului H une­ epistolă anonimă sosită la adresa presidentu- în apropierea oraşului San-Nicolas din Mexico
în scopul amintit crearea unei statistici pen­ doarei e convocată la adunare de toamnă lui dietei, în care se spunea, că nişte anarchişti (America). Ea e de vr’o 70 km. lungime şi
tru clasificarea oficială a vinurilor din dife­ pe ziua de 24 Oct. n. la orele 9 d m. Peste voesc să pună sub tronul presidial 2 bombe 100 metri lărgime. Locuitorii oraşului sunt
ritele regiuni ale ţării. 160 obiecte la ordinea zilei, printre care şi de dinamită, ca să arunce dieta in aer. Deşi foarte înspăimântaţi. Oameni de ştiinţă au fost
Mai departe regimul ar trebui să reducă budgetul pe 1903. Membrii români sunt ru­ era clar, că s’a făcut cu epistola o glumă trimişi de ministeriul Mexicului, să cerceteze
horenda dare de consum pentru vin la o su­ gaţi a participa cât se poate toţi. proastă, totuşi 20 de poliţişti secreţi au fost natura şi căuşele acestui fenomen.
mă totală de K 3' — per hectolitru. prin galeria parlamentului, ca să supravegheze
de aproape publicul de pe galerie, care ve­
Din contră ar trebui să se urce cât mai — Fapte nobile. Cetim în «Telegraful — Concert de binefacere să va da în
nise să asculte desbaterile deputaţilor.
mult darea de consum pentru toate vinurile Român»: Apelul adresat din partea Inaltprea- Sebeşul-Săsesc Joi în 23 Octomvrie 1902 st.
artificiale. sfinţitului nostru Archiepiscop şi metropolit n. în sala hotelului la «Leul de aur» cu con­
Pentru-ca şi cu mustul dulce să se poată Ioan Meţianu în chestia catedralei, cătră în­ cursul D-nei Irena de Vladaia, primadona
— A ra d . C onsistor p len a r. Joi în
face un comerciu mai extins, este de interes treg clerul şi poporul din Metropolie, mai 26 Sept. [9 Oct.] s’a ţinut şedinţa plenară. dela opera din Bucureşti, a d-rei Ortensa
a se concede oprirea lui în mod temporal bine a fost înţeles de ilustra familie Mocsonyi, De faţă au fost la această şedinţă asesorii Medean, al D-lui Otto Baummann şi al D-lui
dela fert prin mijloace nevătămătoare. Cu din partea căreia predată a fost Inaltprea- Grigorie S a v u, artist dramatic. Preţurile :
chipul acesta, mai beneficiind producenţii şi sfinţitului nostru Arhiepiscop şi metropolit consistoriali: P. C. Sa părintele archimandrit Loc I. 2 cor., Loc II. 1 cor. 60 fii., stat 1
de favoruri pe calea ferată, s’ar putea des­ Ioan Meţianu următoarea scrisoare, însoţită Augustin Hamsea, Dr. Nicolae Oncu, Emanuil cor., galeria 50 fii. Venitul curat e destinat
face cuantităţi însemnate în Austria. de 60.000 coroane, drept contribuire bene­ Ungureanu, Const. Gurban, G. Şerb [proto­ pentru copiii săraci dela şcoala română din
O ridicare însemnată a consumului in­ volă la fondul catedralei: „înalt Prea Sfinţia popul], S. Raicu, I. Stefanuţ, A. Boţoc, G. Sebeşul-Săsesc. începutul la 8 ore seara.
tern s’ar putea face prin Introducerea obli- Ta, Domnule Arhiepiscop şi Metropolitl A- Şerb) referentul), G. Feier, G. Lazar, I. Mol- Bilete să află de vânzare la librăria A.
gatorică a vinului ca articol de consum la dânc pătrunşi de pietate, iubire şi venera- dovan, G. Purcariu, A. Petrovici, Dr. N. Oprean Weissărtel şi seara la cassă.
ostaşi. Dacă cei 300.000 de ostaşti ar primi ţiune faţă de morţii familiei, îndeosebi faţă V. Beleş, P. Truţia, Dionisie Popovici, P.
în locul cafelei negre sau a supei de chim de fericiţii în Domnul adormiţi Caterina, Rotariu, Tr. Văţan, Dr. I. Petran, R. Cioro-
zilnic câte 0’2 litre de vin, s’ar putea consuma, Mihail, Antoniu, Georgiu şi Eugeniu, cari ne gariu şi secr. consist. V. Goldiş. — D racii de m are. Din când în când
fără îngreunarea budgetului militar, cu vr’o stau mai aproape, donăm în pia Lor memorie In această şedinţă s’au luat disposiţiuni- marinarii sau pescarii semnalează presenţa
219.000 hl. de vin mai mult în fie-care an. pentru catedrala metropolitană din Sibiu le de lipsă pentru alegerea deputaţilor la în apele mărilor şi mai ales ale Mediteranei
Pe terenul social s’ar putea înlesni va­ 60.000 cor. Aducând aceasta înalt Prea Sân- congresul naţional-bisericesc. Comisari pentru nişte peşti enormi, adevăraţi monştri de
loarea vinului nostru, când cei bogaţi s’ar ţiei Tale la binevoitoare cunoştinţă, Te ru­ alegeri au fost numiţi de mireni: Dr. Nicolae urîţenie, cari se numesc de cătră toţi „Draci
obiclnui a consuma vinurile cele mai alese găm, Prea Sânţite, a primi espresiunea consi- Oncu [Arad], Ioan Tuducescu [Radna], Mihaiu de mare”. Acum câteva săptămâni, pe coasta
ungare în locul vinurilor Bordeaux, de Rin deraţiunei noastre celei mai dintinse. Birchiş, Veliciu [Giula], Dr. Cornel Ardelean (Chişi- Algeriei s’a prins un adevărat „Drac de mare"
neu,) Petru Truţia [Siria], George Feier după închipuirea noastră religioasă. Peştele
de Mosela şi în locul Champagnei franceze. 22 Sept. 1902 st. v. Alesandru Mocsonyi m. [Boroşineu], Dr. George Popa (Buteni), Sava acesta, care măsură 5 metri 20 de înălţime
Pentru constatarea tuturor pedecilor şi p. Zeno Mocsonyi m. p. Văd. contesă Andrei Raicu (Hălmagiu), Dr. Al. Marta (Birchiş), pe 4'15 de lungime, are două coarne în
Bethlen născută Livia de Mocsonyi m. p.
pentru înlăturarea lor, cum şi pentru purtarea Virgil Tomici (Chisătău), George Lazar (Vinga), frunte lungi de 50 centimetri şi o gură îngro­
de grije a tuturor intereselor referitoare la Contesa Rudolf Bissingen născ. Georgina de Em. Ungurianu [Timişoara], Dr. Nestor Op­ zitoare, buza de sus are 75 centimetri şi e
cultura viilor este necesar ca şi la noi, întoc­ Mocsonyi m. p. Văd. Eugenia de Mocsonyi rean [B.-Comloş]; ear’ pentru colegiile preo­ groasă de 60 centimetri. Peste tot cântăreşte
mai ca în Austria, să se creeze un consiliu n. Teresia Horvat de Zalabâr m. p.“
ţeşti: Dionisie Popovici [Arad-Radna], Dr. 900 chilograme. O mulţime de părăsiţi îi
stabil în ministerul de comerciu, care să fie
Ioan Trailescu (Giula-Chişineu), Roman Cio- acoper spatele.
compus de pruducenţi şi comercianţi de vi­ — Deschiderea exposiţtei. Cetim în rogariu [Siria-Ienopolea], Ioan Groza senior
nuri specialişti, şi care să-’şi spună opiniunea »T. R.«- După interval de zece ani, când «reu­
[Buteni-Hălmagiu], Ger. Sârb [Birchiş-Chisâ-
în toate chestiile referitoare la cultura viilor niunea meseriaşilor români din Sibiiu» aran-
tău], Iosif Iorgovici (Lipova-Vinga) şi Teren-
şi la comerciul de vin. giase aici în Sibiiu prima sa exposiţie, tot
ţin Oprean [Timişoara-B-Comloş.] In atenţiunea d-lor învăţători.
Pentru ajungerea scopului, respective această reuniune, în alianţă cu «reuniunea
pentru executarea dorinţelor exprimate în agricolă din comitatul Sibiiu», dă publicului S’a dispus apoi publicarea concursului
congres, toţi producenţii şi comercianţii de prilej a se convinge despre hărnicia meseria­ pentru îndeplinirea postului de protopop în Aduc la cunoştinţa P. T. domni învă­
vinuri din Ungaria adunaţi la Vârşeţ au în­ şilor noştri şi a se delecta în frumseţa cusă­ cercul Radna, devenit vacant prin trecerea ţători dela şcoalele poporale române, că
temeiat cu mare însufleţire »Reuniunea reg- turilor, ţesăturilor, chindislelor şi altor luc­ P. O. D. protopop Vasilie Beleş dela Radna *A doua carte pentru deprinderea limbei ma­
nicolară a producenţilor şi comercianţilor de rări făcute de mâna măiastră a ţărancei roj la Arad. ghiare în şcoalele poporale române« de Francisc
vinuri din Ungaria». mâne. Al treilea obiect al şedinţei a fost Kods, consilier regesc şi inspector de şcoale
Mai amintim Ia acest loc, că comerci­ Acest prilej reuniunile amintite, cari în răpunsul dat la representaţia corpului profe­ în pens. şi de Vasilie Goldiş, profes. gimn.
anţii de vinuri au combătut în congresul dela frăţească bună înţelegere muncesc pentru pro­ soral dela gimnasiul de stat din Timişoara, în pens. şi secretar consistorial în Arad, a
Vârşeţ aşa numitete «Tovărăşii de pivniţe», movarea intereselor clasei industriale şi eco­ care cere înaltului guvern, să dispună, ca apărut în zilele acestea şi se află de vânzare
pentru a căror întemeiare agrarii fac cea mai nomice ale poporului nostru, îl dau publicului instrucţiunea religiunii în şcoalele de stat să la subscisul precum şi în toate librăriile din

extinsă propagandă. Comercianţii de vinuri prin exposiţia deschisă eri în sala dela «Ge- se facă din partea confesiunilor în limba ţară. Preţul cărţii este, legat cor. — 50 fii.
spun, că tovărăşiile de pivniţe nicăiri nu au sellschaftshaus». maghiară. învăţătorilor li-se dă rabat de 10°/0.
prosperat, ci pretutindenea s’au ruinat în scurt In presenţa unui public număros şi dis­ In urmă la propunerea asesorului Dr. Afară din cartea acestea au apărut în
timp. Despre Pivniţa regnicolară centrală de tins, în frunte cu Inaltpreasfinţia Sa metro- Nicolae Oncu Consistorul hotăreşte convocarea ediţia mea acuma âncă:
model se spune, că deşi întemeiată de 19 politul Ioan Meţianu, cu comandantul de corp unul Sinod extra-ordinar eparchial, al cărui I-a Carte a copiilor sau » ABC darul
ani şi subvenţionată de stat, totuşi abia des­ şi mulţime de oficeri, cu fişpanul comitatului obiect să fie exclusiv chestiunea de întârziere ilustrat« pentru clasa l-a primară de St. C
face anual 1500 hl. vin. Şi pentru această Sibiiu, primarul oraşului, etc., presidentul a întăririi alesidui Episcop şi îndeplinirea Alexandru. Cu o lecţie de model. Carte apro­
afacere a spesat K 69,000, aşa dară K 47 aranjator, prof. D. C o m ş a, a deschis expo­ scaunului episcopesc în timpul cel mai scurt bată de Venerab. Consistor dicesan gr. or.
pro hl. Tovărăşiile dela Mi ni ş- Mader at şi siţia prin un discurs bine compus, în care posibil. Sinodul eparchial extraordinar s’a con­ român din Caransebeş sub N. 5476 din anul
dela Mediaş, s’au bucurat, că au găsit comer­ schiţând istoricul exposiţiei, şi mulţumind vocat pe ziua de 20 Octomvrie (2 Noemvrie). 1902. Preţul legat cor.— 50 fii,