Page 1 - Activitatea_1902_10_42
P. 1
Anul II. Or ăst ie, 30 Octomvrie n. 1902. Nr. 42
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ĂCIIYITĂIEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe l/s an 3 cor
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu s6 îna Pentru România ţi striinătate
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
D r. A urel Muntean L aurian B e r c ia n
COIGHEGAŢIA COMITATULUI BU8ED0ARA,
T l i t O T A l i A N « « T 6 V T H I
Şedinţa s’a început dim. la 9 ore, de lege, şi fasiunea gornicului, fără alte susţinea — zice dl Dr. Muntean; deci Dr. Rosenberg-, propune apoi, ca
sub presidiul dlui comite-suprem Colo- dovezi, nu o primesc de dovadă per şi din punct de vedere românesc, spri să se ceară dela guvern ştergerea legii
man Barcsay. fectă, etc. jineşte adresa Pojonului. din 1868 şi să se aducă o lege prin
După cetirea budgetului, a legilor Contra-propunerea dlui Dr. Mun Maioritatea a primit proiectul de care la toate oficiile şi la toate biseri
sancţionate în restimpul dela congre tean, faţă de membrul dl baron T. Borne- conclus a comisiunei permanente. cile s i se introducă limba maghiară. (Rls
gaţia trecută şi a ordinaţiunilor minis misa, care pleda pentru pretori, zicând: generali).
Urmează acum chestia schimbării
teriale, cari s’a luat la cunoştinţă, că procedura administrativă: e mai
legii despre egala îndreptăţire a na D l Francisc Hosszu, i-a respuns
drastică, mai necraţătoare şi mai scurtă
D l Dr. Aurel Muntean interpe ţionalităţilor (art. 44 din 1868). Drului Rosenberg, şi i-a arătat cu probe
(? nu-’i drept), a siisţinut’o dnii Dr.
lează pe dl vice-comite, că: dispus’a şi neresturnabile din istorie, că naţionalităţile
Gavriil Suciu, Fr. Hosszu, A. Nicoara D l Dr. A urel Muntean aminteşte,
dacă n’a dispus, are de gând să dis faţă de toate negaţiunile auzite există,
şi Dr. Rosenberg. că ne-am mai ocupat deja cu chestia
pună, ca până ce se va curma epide şi vor exista totdeauna; dacă Ungurii
asta, când cu adresa sinonimă săcuiascâ.
mia de vite, toate execuţiile pentru dări Contra-propunerea dlui Dr. A Mun îs mândrii de naţionalitatea lor, apoi şi
de-ale statului şi alte debite de acest tean însă, deşi, şi mulţi membrii ma Declară vorbitorul, că: pe noi Ro noi Românii suntem mândri că suntem
soiu, s i se sisteze; de oare-ce fiind tîr- ghiari au votat pentru ea, a căzut cu mânii nu ne alterează de loc, ori vor Românit
gurile oprite, poporului e imposibil a-’şi câte-va voturi, fiin d prea mulţi oficiali schimba legea aceasta, ori ba; că şi aşa
Până la 1848, continuă dl Fr.
împlini aceste dator inţe. votanţi, şi din 130, abea vre-o 15— 16 o calcă numai în picioare; existenţa Hosszu, naţia maghiară a fost numai
membrii români presenţi. Românilor este independentă de aceasta
D l vice-comite, răspunde în mod grofii şi baronii, că massa Maghiarilor
mulţămitor; răspunsul s’a luat la cu S’a pertractat apoi şi s’a primit lege, şi este asigurată prin aceea, că tocmai aşa a fost de subjugată, ca şi
simţul de naţionalitate a Românului este
noştinţă. unanim propunerea dlui conte Nicolau iobagii români.
A urmat apoi diferite alegeri de Thoroczkay, ca să se ceară dela gu cu mult mai puternic, mai intensiv decât După o motivare mai lungă, de
a Maghiarului; (contraziceri, sgomot în
membrii în comisiuni. vern regularea Murişului.
tre Maghiari) dacă nu credeţi, poftiţi, clară, că primeşte propunerea dlui Dr.
La punctul 22 ca să se subştearnă La propunerea dlui Dr. A. Mun mergeţi în România şi veţi găsi o mul A. Muntean.
o adresă cătră parlamentul ţării, ca tean schimbându-se ordinea obiectelor ţime de Maghiari românisaţi, fără să-’i D l D r. A urel Vlad într’o vorbire
competinţa forului administrativ în cause s’a luat apoi la desbatere adresele ora fi silit cineva. mai scurtă, sprijineşte şi el propunerea
de abateri de pădure s i se extindă dela şului Pojon, referitoare la schimbarea Noi dară, continuă dl Dr. Muntean, dlui Dr. A. Muntean.
6o cor. — cum e după legea actuală, legii electorale şi a legii despre naţio
nu aşteptăm mântuirea existenţei noas
până la despăgubirile de 200 coroane; nalităţi, art. 44 din 1868. D l Dr. A. Muntean, în vorbirea
tre dela aceasta lege, care şi dacă s’ar sa finală, într’un mod batjocoritor sar
s’a încins o discuţie juridică destul de Propunerea comisiunii permanente
interesantă. era, că ambele adrese să se ia simplu respecta, nu îndestuleşte aspiraţiunile castic declară, că între vice-comitele
noastre. şi Dr. Rosenberg, deşi sunt soţi de
D l Dr. Aurel Muntean, a făcut con- la cunoştinţă.
Legea aceasta, zice mai departe idee, nu-’i armoniei pentru-că D r. Ro
tra-propunere, că adresa s i nu se facă
Referitor la schimbarea legii elec vorbitorul, guvernul nu va obroga-o, şi senberg s’a dovedit de Maghiar cu mult
ci s i rimână în căuşele peste 60 cor.
torale, dl Dr. Rosenberg, advocat în Pe- dacă am propune noi obrogarea ei, mai mare decât dl vice-comite! de
şi mai departe, competinţa în mânile
troşeni, propune că adresa Pojonului să oare-ce el azi a constatat, că noi Ro
judecătoriilor regeşti. pentru-că o susţine ca lege-reclam pen-
se primească şi subşternându-se să se ru străinătate, căreia la caşuri de lipsă mânii numai în 1868 am venit de undeva
Ca motive aduse înainte dl Dr. sprijinească în modul cel mai călduros;
i-o presintă, ca: superlativul liberalis aici în Ardeal! deci acum vadă aceşti
Muntean, că: în chestii silvanale de deoare-ce acolo să propune extinderea
mului, dar’ nu-i spune — că nu si ţine doi domni, cum să vor îuţelege despre
obşte erariul şi proprietarii de aceea dreptului de alegere, votisarea secretă
de ea. existenţa Românilor. (Rîs şi sgomot
sunt interesaţi ca păgubaşi, cari la în fiecare comună. general.)
alegerea de pretori au influenţă, deci Dacă însă îi vorbă de modificarea
II sprijineşte apoi pe dl Dr. Ro Nu numai noi Românii, continuă
aceştia nu se pot considera de oficiali acestei legi, apoi bine, să se modifice,
senberg, dl Dr. Aurel Vlad, mai cu dl Dr. Muntean vorbim din punct de ve
aşa independenţi, cum sunt juzii re şi eu — zice dl Munteanu, iată fac şi
seamă din motivul, că decretându-se dere naţional, ci şi Maghiarii; diferinţa
geşti. propunerea, cum să se modifice: si se
uniunea Ungariei cu Ardealul, apoi e un şteargă §-ul 13 a legii cuprinse în art. e numai: că noi o spunem sincer, că
Apoi: la preture s’a încuibat şi postulat, ca s i fie acelaşi cens electoral; vorbim aşa; până când Maghiarii, când
în căuşele până la 60 coroane, o praxă dl Dr. Aurel Muntean în vorbirea sa 44. din 1868. ( — Care adecă prescrie vorbesc din punct de vedere maghiar-
de tot greşită, care nu stă în conso consideră legea electorală actuală, de o folosirea limbei maghiare la oficiile de naţional, zic: că vorbesc în numele sta
nantă cu legea; de oare-ce pretorii misură îndreptată direct contra româ stat. Red.) tului! cea-ce însă nu este identic. (Apro
totdeauna în toate caşurile primesc pa nismului, deoare-ce în Ardeal, Românii D l vice-comite: protestează, că aici bări şi protestări).
siunea gornicului, ca dovadă deplină; sunt în mare maioritate; şi din acest să se vorbească din punct de vedere
deşi legea zice, că fasiunea unui gor- motiv se susţine aici un cens cu mult românesc; el nici când nu va suferi (!) Venind la vot; s’a primit proiectul
nic, numai atâta putere de dovadă are, mai nalt; dară ca Sicuii s i nu fie exchişi, ca să se formeze partide pe base na comisiunii permanente.
ca fasiunea unui organ de poliţie; deci şi ei ca ardelenii, din dreptul electoral, ţionale ; există numai o naţiune politică Suntem datori a recunoaşte, că
nu-’i dovadă deplină. lor li-s’a asigurat acest drept pe »basă unitară, şi asta-i cea ungurească. dl comite-suprem în modul cel mai
corect, imparţial, cu interes viu, a con
A mai spus, că pretorii nici nu istorică*, care basă apoi, deşi crează D l Dr. Rosenberg, merge şi mai
sunt aşa de scrupuloşi în constatarea numai drept personal, totuşi s’a extins departe; el zice că: în ţara noastră dus consultarea congregaţiei, care altcum
caşurilor, ca judecătorii regeşti, ci ju şi se extinde şi la generaţia ce urmează nu există naţionalităţif 1 /), cuvântul n’a fost prea cercetată, mai cu seamă
decând în masse mari singur numai pe celor cu drept personal; fireşte pe ne „naţonalitate“ numai din 1868 încoace nu de membrii români.
basa fasiunilor câte unui gornic, care drept; deci nici special în Ardeal nu-i există; aici nu sunt Români, Saşi, Sârbi, Apoi pasivştii îs consecuenţi, afară
de multe ori şi din risbunare acusă, egalitate privitor la dreptul de alegere etc. ci numai Unguri, cari vorbesc ro de dl Fr. Hosszu.
s i sporeşte în mod groaznic proletariz- de deputat dietal. mâneşte, săseşte, sârbeşte!
mul printre popor.
O astfel de lege, ca aceasta, care D l Dr. A . Muntean: noi Românii
Faţă de aceasta praxă desastroasă are tendinţă duşmănoasă faţă de o nu suntem jidani, nu suntem confesiune
a preturelor, judecătoriile regeşti, s i ţin naţionalitate a statului, nu s i poate ci naţionalitate.